85,443 matches
-
spune mult despre atitudinea sa față de însăși ideea de avangardă (o etichetă!), față de egotismul pe care-l presupune ea uneori, față de vanitatea previziunilor ei și care adesea o și ghidează: În trecut, ziua de azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească trecutului și viitorului... Pentru ca omul de azi să devină
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
dar și a evitării - parțiale, cel puțin - a unei judecăți de valoare. Prima specie are numeroase exemplare autohtone, a doua, doar cîteva. Iar aspirația mea la hibriditate n-are șanse să se petreacă prea curînd, deși există reminiscențe ale unei treceri bruște din (2) în (1). Așa că, fiind doar cronicar, îmi vărs cenușă în cap pentru trei filme pe care le-am văzut cu întîrziere, dar de care merită scris: Culmea furiei (noutate DVD), plus Piscina și Reconstrucție, cele din urmă
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
să-și păstreze o anumită fizionomie, să nu se îndepărteze prea mult de cum sînt scrise în alte limbi. Ca și numele proprii, nu le putem schimba în totul după ortografia noastră" (articol din 1931-1932, în Opere, I, 1968, p. 575). Trecerea timpului dovedește că sensibilitatea la cuvinte se tocește prin uz; chiar bunii cunoscători de franceză nu cred că mai suferă din pricina formei viteză (fr. vitesse), cuvînt care nu mai e de mult perceput ca un neologism. Rămîne totuși vie dorința
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în revistă a mutațiilor produse în conținutul acestui concept în țările dezvoltate, de la apariția sa în zorii societății industriale pînă în societatea postindustrială de azi. Fostele state comuniste (printre care, firește, se află și România, subiectul studiului de caz al
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
află și ele în tranziție, de la capitalism la societatea postindustrială. Or, în țările foste comuniste, inclusiv România, s-a făcut și se face mult caz (în presă, în parlament, dar și în cărțile unor specialiști precum Silviu Brucan) de o trecere de la socialism la capitalism. De aici, o întreagă confuzie de criterii, un melanj fără cap și coadă între ideile lui Max Weber și cele ale filozofilor postmodernității și, implicit absența unei viziuni coerente în privința viitorului imediat. Imaginarul românilor privind etica
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
au procedat făcând abstracție de orice sentiment care i-ar fi putut afecta. Trimiterea la moarte a uriașe grupe umane putea ridica obstacole de conștiință celor cruțați și prin urmare beneficiari ai triajului. Acestea puteau fi înlăturate în măsura în care cei destinați trecerii în neființă ar fi putut fi înfățișați ca vinovați de situația în cauză, parazitari, perverși agresivi, morbizi grevați de fatale anomalii somatice. Este o schemă sumară, de tradus în ceea ce a fost lupta de clasă pe o șesime de glob
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
Mircea Cărtărescu și Simona Popescu. Amîndoi se deosebeau de marea majoritate a colegilor lor prin aceea că, în momentul lansării în aventura doctoratului, erau deplin conștienți de identitatea lor creatoare și se bucurau de o notorietate profesională incontestabilă. Pentru ei, trecerea de la libertățile improvizării, gîlceava cu propriile fantasme și bătălia pentru expresivitate la restricțiile monografiei academice trebuie să fi fost extrem de anevoioasă. Bănuiesc că obligația de a recupera intersubiectivitatea în modalități impersonale i-a obosit și, nu o dată, i-a deprimat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și din ce în ce mai mult, pe măsura trecerii anilor, izolarea la care mă condamna regimul comunist. Mă numărasem, totuși, printre privilegiații care putuseră ieși din țară în cîteva rînduri, în calitate de director general al teatrelor, apoi al Studioului de Filme Artistice. Aceste plecări nu făcuseră însă decît să-mi
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști studenți. Meritul principal în organizarea manifestării reușite de la Cluj îi revine d-nei Miorița Got, inspectoare șefă de specialitate, pe care o cunosc de acum 16 ani, din momentul trecerii mele meteorice prin Ministerul Învățămîntului. Am constatat cu plăcere că d-sa n-a pierdut nimic din energia, dăruirea și devotamentul cu care se consacră școlii. În fugă, trei observații ar trebui să dea de gîndit. Cea dintîi e că
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
energia tumultuoasă a mediului înconjurător. Cine a ajuns să-l cunoască, știe că masca e cu totul înșelătoare. Memoria lui Dorin e asemenea unui imens burete, capabilă să rețină, clasifice și judece absolut tot ceea ce privirea aparent dezinteresată captează. Cu trecerea anilor, trăsăturile au dobândit un aer vag oriental, de Buddha mefient și nedrept, șfichiuitor în vorbă, dar mereu gata de reîmpăcări. Furiile lui Dorin sunt devastatoare, asemeni unui izbuc eliberat dintre coastele unor munți gigantici. Cu atât mai călduroase - și
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
fonda convingerile estetice pe o anumită disponibilitate psihologică, particulară, deci irepetabilă). E. Lovinescu s-a studiat pe sine cu extraordinară minuție, ilustrând ca nimeni altul (între criticii români) virtutea autocunoașterii. S-a supravegheat moral, și-a problematizat alegerile de stil (trecerea de la un conservatorism lingvistic la o neologizare mai îndrăzneață a limbajului critic), a detașat etape, pe care și le-a asumat nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul, ultima draperie în spatele căreia memoria caută sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Fronde, Albă Iulia Paris, 2000, p. 141; 25. Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu Craiova, mon amour, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003, p. 253. Enigme și controverseț o a p a În viață, de nenumărate ori, logica a fost înfrânta. Prin trecerea anilor, societatea, în loc să se cizeleze, să ajungă la un nivel superior de progres și civilizație, așa cum spunea cineva ciuruit de apropiați, ea se degradează din ce in ce mai amenințător. Există cazuri în care vechea liniște patriarhala este afectată de anumiți indivizi, care aduc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o diferență copleșitoare, care îi întunecase mintea nemulțumitei beneficiare. Apăruse burghezia proletara. Incidentul a fost confirmat de mai multe surse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a creat astfel de oameni sau specimene. În tranziția anarhica a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste prețioase indicații este un coșmar care ne face și astăzi, după trecerea atâtor ani să ne cutremuram de groază și oroare. Capitala a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cănd demn, ilustrat cu multă sensibilitate într-un repertoriu variat și bogat în același timp. Iată, de data asta, o familie de mari români de mult uitați pe care am încercat s-o aduc în atenția românilor, judecători drepți ai trecerii în uitare a celor ce-au fost măreți. Fără materialul talentatului scriitor, ziarist Jean Dumitrașcu și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mijloace auto personale, vor primi benzină necesară din localitățile învecinate. Mașina cu difuzoarele date la maximum străbătea străzile orașului, repetând într-una același anunț. În primul moment, oamenii ascultau cu atenție apoi dispăreau brusc de pe strada sau din cadrul ferestrelor. Odată cu trecerea mașinii locurile se goleau. Câteva clipe, o tăcere de moarte se lasă peste orașul amenințat de cataclism. Apoi reîncepură zgomotele. O mamă chemându-și copilul, un zgomot de ușă trântita, un motor de mașină, apoi altul și din ce in ce mai multă zarva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să moară pe front) pe care au avut-o candidații la bacalaureat prin anii 1943-1944 cărora prima întrebare ce li se punea era: Ce vreți să faceți în viitor? Ofițer! Răspundeau aproape în unanimitate candidații Și asta era sinonim cu trecerea bacalaureatului. Noi, fiind în anul de grație 1946, nu mai mergea figură. Ba începuseră profesorii să ia în serios bacalaureatul. Pe vremea aceia comisia de examinare era formată din profesori din alte orașe pentru a se evita favoritismul, iar președintele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura formă acceptată, nu furia otrăvită
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de vârf ca problemă demografică și de sănătate a femeii pentru că efectele acestuia, deși nu întotdeauna imediate, nu întârzie să apară. Avortul provocat poate avea efecte negative imediate (cele de natură medicală), însă de cele mai multe ori aceste efecte apar odată cu trecerea timpului. Consecințele avortului pot fi evidențiate pe două planuri : 1. Asupra întregii societăți. Avortul provocat are urmări și asupra societății, dat fiind faptul că orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă asupra întregii societăți. Pe lângă aceasta, creșterea numărului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
factori, dintre care amintim: criza determinată de sarcină; urgența cu care femeia a fost nevoită să ia o decizie; absența unui sprijin viabil; secretul pe care a trebuit să îl păstreze; nerecunoașterea pierderii suferite pentru o perioadă de timp; incapacitatea trecerii peste această pierdere<footnote Ibidem, pp. 19-20. footnote>. Femeile diferă în intensitatea emoțiilor și a gravității simptomelor pe care le prezintă. Experiența psihoterapeuților i-a dus la concluzia că riscul apariției sindromului post - avort este mai mare la anumite femei
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
care are atâta viață și drept la viață cât are și un nou-născut, un copil de școală, un tânăr și un adult<footnote Ibidem, p. 15. footnote>. Nu pot exista limite de tranziție în devenirea persoanei umane. Nu există o trecere de la nimic la ceva, de la un țesut impersonal la persoană și de aceea ființa umană, persoană cu drepturi depline, ia naștere în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci a pune capăt intenționat unei sarcini
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a văzut pe Dumnezeu și în întuneric (Ieș. 24, 15-18, poate și 33, 20-23). Acum, învățătura pe care o desprindem de aici este următoarea: mișcarea noastră de a ne retrage de la toate cele ce sunt strâmbe și greșite reprezintă o trecere de la întuneric la lumină. Aceasta este urmată de o conștientizare a apropierii lucrurilor de taină, care călăuzesc sufletul prin fenomene accesibile simțurilor spre lumea nevăzută. Iar conștientizarea aceasta este asemănătoare cu un nor [...], care călăuzește sufletul cu răbdare și îl
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
buzele și pieptul Preaiubitului și s-a unit cu el într-o fântână care izvorăște cuvintele vieții eterne<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 32. footnote> și acum „a trecut cu mintea în partea interioară a tainelor și strigă că trecerea nu a adus-o decât în antecamera bunătății”<footnote Ibidem, 40, 5-8. footnote>. Prin purificarea Duhului, „ea caută adâncimile lui Dumnezeu în sanctuarul interior al paradisului și, după cum a spus marele Pavel, vede lucruri nevăzute și aude cuvinte nerostite”<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]