969 matches
-
ani. Lupta pentru emanciparea femeii este în același timp și lupta pentru egalitatea și libertatea omului în general 221. În întreaga cultură occidentală există o tradiție a rolului important jucat de femeie. Dragostea în Evul Mediu a fost cântată de către trubaduri. Prin asta femeia era așezată pe un piedestal pe care nu a așezat-o nici o civilizație. Fenomenul iubirii dintre bărbat și femeie deține o puternică fațetă socială. Există un imens set de avantaje de care Occidentul va beneficia în acest
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Anexă 1 BUNURI IMOBILE propuse a trece din patrimoniul Societății Comerciale "Constructim" - Ș.A. în patrimoniul Uniunii Sindicatelor Libere și Independente "Constructorul" din județul Timiș 1. Cantină socială "Trubadur" 2. Cinematograful și Clubul "Constructorul" 3. Baza de agrement "Sag" 4. Clădirea cursului de calificare 5. Fosta popicărie 6. Hotelul Buzias 7. Laboratorul Psiho 8. Baza sportivă "Constructorul". ------------
HOTĂRÎREA nr. 158 din 22 aprilie 1993 privind regimul juridic al unor bunuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109388_a_110717]
-
de fapt, a paramnezie. De parcă toate senzațiile sînt noi doar fiindcă ies, abia-abia, dintr-o eclipsă de memorie. Este, firește, un truc lejer, care-i convine rutinei astfel împrospătate și, încă mai mult, întîlnirilor (fie și poetice...) pe neve. Orice trubadur e mai încrezător, se-nțelege, dacă poate da curtenirilor lui legitimitatea unei reconquista. A recuceririi unei femei pe care, între timp, ai uitat-o. Lucru care se poate întîmpla, în vălătucii izbiți unii de alții, prin viață: ,și ce dragoste
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
europene. 2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
europene. 2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
lui Stratu Alexandru și Alexandra, născută la data de 28 mai 1971 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cu domiciliul actual în Marele Ducat de Luxemburg, L-7375 Lorentweiler, Rue Des Martyrs 2, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Trubadurului, nr.1, bl.12, ap.24, județul Timiș.(705/2005) 228. STUPRICH ADRIAN, fiul lui Pîțu Petru și Gheorghina, născut la data de 22 noiembrie 1973 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 88400 Biberach, Hermannn-Volz-Str
HOTĂRÂRE nr. 284 din 2 martie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175552_a_176881]
-
europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Franța, fiica lui Clovice și Ivette, domiciliată în Orăștie, str. Unirii nr. 75, județul Hunedoara. 21. Riyad Sarah, cetățean sirian, născut la data da 24 martie 1964 în Dier-Zoor, Siria, fiul lui Abd. Rhman și Siham, domiciliat în Timișoara, str. Trubadur nr. 12, se. B, ap. 14, județul Timiș. 22. Ibrahim Khalaf A. Karim, cetățean irakian, născut la data de 16 decembrie 1951 în Mosul, Irak, fiul lui Khalaf și Halima, domiciliat în Bucure��ti, str. Episcop Radu nr. 4. ------
HOTĂRÂRE nr. 666 din 21 octombrie 1992 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200104_a_201433]
-
UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Tm Vest, Cămin (fără dispoziție HCL nomenclator) Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Municipiul TIMIȘOARA Localitate componentă: Timișoara Str. 1 Decembrie de la nr. 61-93 și de la nr. 78-134 Str. Adam Anavi Str. Aida Str. Alexandru Vaida Voievod (fosta Trubadur) Str. Ana Ipătescu de la nr. 29-67 și de la nr. 24 -60 Str. Ana Lugojana Str. Anișoara Odeanu Str. Anton Golopenția Int. Apelor Str. Arcului Str. Argeș Str. Arh. Victor Vlad, fară imobile din zona Steaua Str. Arh. Victor Vlad imobile
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 15 - 61 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 13 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 1 - 11 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 2 - 12 Ale. Stănila Int. Stejarului Ale. Școlarilor Str. Știrului Str. Știubei Ale. Tândală Str. Tomis Str. Troscotului Int. Trubadurului Spl. Unirii - nr. 227 - 455 Str. Vântului Int. Văilor Str. Văilor Str. Vericescu Cal. Vitan - nr. 137 - 203 Cal. Vitan - nr. 112 - 234 Cal. Vitan - nr. 213 - 217 Cal. Vitan - nr. 219 - 221 Cal. Vitan - nr. 223 Str. Vlad Județul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
dobândise atît sanatoriul, cât și o personalitate științifică și mondenă. În fond, Coca-Aimée era fiica lui vitregă, iar naratoarea reamintește întreaga poveste simili-incestuoasă din Drumul ascuns, insistând asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului. Străina consfințește moartea fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului și a decrepitudinii, sfârșitul lor este sugerat
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
bolnavilor va fi acesta (și nu religios vorba unui ministru al culturii) un secol al sufletelor moarte scuipă sânge florile în glastră iar tu arunci gunoiul în stradă ca în evul mediu în care eu eram mai mult ca sigur trubadur 7. nu am tăcut am vorbit în șoaptă vorba mi-a supt-o luna ca pe o bomboană colorată pe calea peștelui au înflorit măslinii unei boli cristaline un crematoriu de vise e acum luna iar sâmburii sunt mici sicrie
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
Dialectele occitanei includ "auvergnat (auvernhat)", "gascon", "languedocien (lengadocian)", "limousin (lemosin)", "provençal (provençau)" și "vivaro-alpin (vivaroalpenc)". Occitana este atât o limbă orală vorbită de către milioane de oameni până astăzi și o limbă literară folosită în artă (mai ales poezie, vedeți articolul trubadur) și administrare deja în Evul Mediu, concurând la început cu latina și mai apoi fiind ștearsă progresiv de franceza. Dispariția modului oficial de scriere a precedat cea de a uzului oral cotidian. Politica de devalorizare și represiuni față de limba occităna
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
secolul X, dar mai înainte unele cuvinte pur occitane se arătau în textele latinești. Între secolele X și XV a fost limba dominantă în cultură, administrare și știință, concurând cu latină și depășind franceză în Galia și regiunile vecine. Perioada trubadurilor i-a dat occitanei prestigiul și recunoașterea peste toată Europa. Începând cu sfârșitul secolului XV, limba franceză intra în Occitania fiind limba de putere politică și de prestigiu cultural mai mari decât cele ale occitanei. Astfel s-a început o
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
cu dirijorul american Leonard Bernstein, sub a cărui baghetă va interpreta apoi la Viena, Cavalerul rozelor de Richard Strauss. La 32 de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida la Covent Garden din Londra, împreună cu Leontyne Price. Până în anul 1981 Spiess adaugă la repertoriul
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida la Covent Garden din Londra, împreună cu Leontyne Price. Până în anul 1981 Spiess adaugă la repertoriul sau câteva partituri vocal-simfonice de referință : Cântecul pământului de
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
revolta și confuziile unei tinereți năbădăioase, irosite mult prea timpuriu. Următoarea listă de opere complete ale lui Villon se bizuie pe volumul publicat de La Monnoye în 1873: Printre scriitorii, poeții, compozitorii (Claude Debussy: „Trei balade de François Villon”, 1910), cântăreții, trubadurii, pictorii (pictorului grec Nonda n. Epaminondas Papadopoulos i-a luat în 1960 un an de muncă - sponsorizat de André Malraux - pentru a realiza și expune la Paris, în arcul podului Pont Neuf, gigantica pânză de 10 metri "Hommage à Villon
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
soliști de operă, face un stagiu la teatrul "La Scala" din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului "Enrico Piazza", asistentul de altădată a marelui Toscanini, pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida și Trubadurul. Însuși "Antonio Guiringuelli", directorul general al teatrului "La Scala", a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții - ea are un dar înnăscut. În 1967 obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]