2,711 matches
-
El iubire să ne-arate Colindăm Doamne, colind Să ne ierte de păcate Colindăm Doamne, colind Iară gazdele cu drag Colindăm Doamne, colind Să se bucure în prag Colindăm Doamne, colind Colind Ovidiu Oana azi anul lung mai scade-n trudă și zarea toată-i îngropată sub colburi albe care poartă zvon de tilinci să se audă prin roi de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
Acasa > Versuri > Farmec > GERMINAȚIA DE SUB ZĂPADĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351409_a_352738]
-
sufletelor românilor...” (prof. pensionar Sanda Costache, Brăila) „... omenirea a învățat multe din „Vechiul Testament” și, pentru că nu a învățat suficient, a mai învățat și din „Noul Testament”. Mi se pare firesc, deci, să învețe și din „Viitorul Testament” (Deoumanist) pe care cu trudă, dar cu deosebită generozitate ni-l pune la dispoziție, autorul.” (colonel în rezervă D-tru Mardare, Călărași) „Este de remarcat faptul că ideea acestei noi morale, îngemănarea umanitarismului cu Dumnezeu a apărut în acest colț de țară, pe meleagurile românești (...) Deoumanismul
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
cealălaltă, în care mă voi duce. ( tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea în zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. ( vocea îi devine deodată încețoșată, impersonală ) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
o ridicare pură, frumoasă, plină de puritate și nu de umilire: ea să nu aibă nici o semnificație morală. Și gestul acesta față de Dumnezeu și față de natură nu mi se pare altceva decât cea mai înaltă prețuire a lor...Și încoronarea trudei lor și a credinței de a tinde către ele. (nostalgic, zâmbind trist) Mulțumirea de a le fi atins poate m-ar covârși. M-ar zdrobi această mare bucurie, iar tinderea către ele nu e decât o fericire adâncă și calmă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și ea viață ? CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( trist ) Nu, Dooamne... VOCEA : (căinându-l ) Vezi, Costache, că ai greșit în fața mea... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Da, Doamne...este adevărat. Dar vinovat nu sunt. Ci trebuie să mă răsplătești. Eu cred în opera mea și în truda mea, și mă și îndoiesc de ea, și tu vii și zici că nu am făcut ce n-am făcut. Și mă pedepsești ca și cum n-aș fi făcut nimic. (gemând ) Nu e drept, Doamne... (țipetele pescărușilor se aud uimitor de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
De multe ori în viață te-am blestemat pentru lumea și pentru condiția în care m-ai creat. Mi-ai pus pe umeri o crucea prea grea, și într-o lume prea câinoasă... Și din puțin și din nimic, prin truda mea, eu am izvodit o operă ce va rămâne, și le-am dat oamenilor lumină ca să-și lumineze mintea și viața. (se oprește sleit de puteri) Pe când Tu, Doamne, ai dat întuneric, și le-ai dat oamenilor teama de Tine
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
de spaimă... VOCEA : ( se simte mânia în glasul Lui) Apleacă-ți fruntea în pământ, Costache, și umilește-te... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Nu, Doamne, pentru că toată viața mea a fost umilire, Tu toată viața m-ai umilit, iar înălțarea este numai din truda mea, iar noaptea mea vreau să fie o ridicare împotriva ta. (se aud clipotele unei biserici ca de pe altă lume, apoi valurile mării lovindu-se de țărm) VOCEA : Neghiobule! Tu nu știi că moartea este o prejudecată ! O iluzie ! Dacă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
om etern. Deci moartea oamenilor, a trupurilor lor de carne, este judecata ta, Doamne... Operele mele or să fie nemuritoare și eternitatea lor este judecata mea. Vezi, Doamne ? că tot Tu ești mai prejos? ( tușește de câteva ori) Eu prin truda mea am reușit să mă înalț deasupra Ta... VOCEA : Ai pierdut credința , Costache și frica de Domnul...Și o dată cu ele ți-ai pierdut și mințile. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Credința nu mi-am pierdut-o, Doamne. Căci am credința după care mă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
fără asemănare și nu puteam să lovesc de zece ori cu sabia, apoi să mă întorc și să-mi sărut nevasta, să-mi mângâi copii, să-mi pun capul în poala mamei : (jeluindu-se) eu nu am avut răgaz în truda mea, Doamne, de aceea a trebuit cu tot dorul, care m-a mistuit și durerea care m-a ars, să rabd totul, ca să trudesc acolo departe de ai mei, în pustiile creației și ale spiritului. (încercând să se ridice) Vinovat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ce stare cumplită și măreață! (după un timp ) Ar merita să pierzi o viață întreagă degeaba, numai să trăiești starea aceasta. (se gândește puțin ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar dacă starea aceasta mi s-a dat ca răsplată pentru viața mea de trudă și câinoșenie? Și pentru tot ce am făcut pentru om? (tace) Aceasta trebuie să fie fericirea... Marea și adevărata fericire. (mică pauză) Ba e lumină suferitoare, durere și sărbătoare a cărnii, a substanței tale. Ba e țipăt dureros de dulce
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
critica literară nu a reușit o definiție. Nu există un curent literar anume. Tinerilor în ale scrisului le-aș dori ca din operele lor să răzbată puterea biruitoare a faptei și a sentimentului nobil. Le doresc să nu ostenească în truda de a găsi unicitatea ideilor, a faptelor pe care să le înalțe pe piedestalul scrierilor, scrisul lor să aibă culoare, să aibă vibrație, să aibă viață. “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” - Cine sunt poeții și scriitorii romantici pe care
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Veșmânt de alb, luciri diamantine Îmbracă-n juru-mi totul, ce splendoare! Un roi de fulgi, un cor de voci divine Oblăduiri de îngeri în strai de sărbătoare, Un brad gătit cu trudă, din cuvinte Cernute în crâmpei de gând frumos, Picuri de mir ce se aștern, cuminte, Vestind nașterea lui Isus Hristos. Din suflet vă colind, oriunde-ați fi, Vă dăruiesc din inimă cuvântul, De sărbători să fim din nou copii Înnobilând cu
DIN SUFLET VĂ COLIND de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350948_a_352277]
-
bătrân, Doar amintirea se păstrează, restul fum, Iubirea ne cuprinde în cântecul aed Prin scintilații albe în coarnele de cerb. Și pocnitori, șampanie. Vine Moș Crăciun! În păr am prins o creangă ruptă din alun, Am prins bilanțul anului de truda În lacrima ascunsă care ma asuda. Un la mulți ani, prin ani. Torent de nestemate, Să curgă peste spații bogate și curate Iubirea să ne țină aproape, într-un cor. La mulți ani! Pășim spre viitor. Referință Bibliografica: La mulți
LA MULTI ANI! de PETRU JIPA în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350955_a_352284]
-
grele de cumpărături și te ajută! Moș Crăciun e trecătorul de pe stradă, care atunci când te oprești să-ți tragi sufletul, te întreabă daca ai nevoie să te ajute cu ceva! Moș Crăciun e cel care din puținul lui adunat cu trudă, oferă și altora ceva! Moș Crăciun e cel care nu lasă pe nimeni să înghețe în frig! Moș Crăciun este cel care ți-a răspuns la mesajul tău sincer. Încercați să fiți și voi cât de cât un Moș Crăciun
CINE E MOŞ CRĂCIUN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351585_a_352914]
-
și nici de ce, nici până când - / Încrâncenat în mine este tot ce am plăpând - / Dar tot copil rămân! Si moartea - da! mă va găsi mergând! 25 februarie 2009”. Poetul îi cere lui Dumnezeu, nu averi, nu succese, nu o viață fără trudă, nu sănătate ori alt bun material, el îi cere, o așchie de pe cruce, așa cum Sfânta Rita de Cascia i-a cerut Răstignitului un spin din coroana Lui, pe care l-a purtat apoi în frunte, toată viața. De cinci sute
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
cais și-n limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii primăverii; privești spre ogorul afânat, înnegrit de-atâta trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n curgere molcomă urzește
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Acasa > Poezie > Familie > CU TRUDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu CU TRUDĂ Marxiliei, Ne asemănăm ca ființe : stăm vertical față-n față ca două bibelouri așezate cu dragoste pe
CU TRUDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351643_a_352972]
-
Acasa > Poezie > Familie > CU TRUDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu CU TRUDĂ Marxiliei, Ne asemănăm ca ființe : stăm vertical față-n față ca două bibelouri așezate cu dragoste pe masă . Ne iubesc ai casei și alții ca pe pietre nestemate . Ne-am șlefuit rostogolindu-ne din munți pe povârnișuri și pe pietrișul
CU TRUDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351643_a_352972]
-
rostogolindu-ne din munți pe povârnișuri și pe pietrișul din ape . Am suferit să devenim rotunzi, deși unii sunt bănuitori, că le-am scăpat de mult din mâini și chiar din priviri deseori . Ne-am așezat puternic pe soclu . Cu trudă am ridicat această zidire ... Și vine lume și lume de pretutindeni să ne admire . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cu trudă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CU TRUDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351643_a_352972]
-
le-am scăpat de mult din mâini și chiar din priviri deseori . Ne-am așezat puternic pe soclu . Cu trudă am ridicat această zidire ... Și vine lume și lume de pretutindeni să ne admire . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cu trudă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU TRUDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351643_a_352972]
-
mai târziu în deceniul 1989-1989 la prăbușirea nivelului de trai, ei bine, după 1990, ca într-un proces invers, Partidele politice care au fost la Guvernare în perioada postcomunistă, au distrus aproape în întregime economia românească, alegându-se praful de truda unui popor întreg de o jumătate de veac. Perioada 1990- 2012 a fost și este numai și numai o Perioadă de distrugere și autodistrugere, procesul prin care este distrus Organismul național românesc fiind de o varietate, subtilitate, de un savantlâc
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
care mintea umană cu greu poate să-l deslușească. Nu credem că s-a mai întâmplat istorie ca o țară să aibă o perioadă de 20 de ani de progres și dezvoltare, timp în care și-a ridicat cu o trudă imensă Economia de care avea nevoie, pe care apoi să și-o distrugă totalmente în următorii 20 de ani, când la Conducerea țării au venit Partidele politice, zise democratice, și țara a trecut de la Economia socialistă centralizată la Economia de
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine m-au arătat cu degetul. - De la Secariu, de la Secariu o
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]