1,633 matches
-
depărtările pe-o umbră eu sunt frigul tău de tundră sub cămașa ta albastră. Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucută ca simțind în ochi nisipul să te-ngrop într-o lăută Îm cioplesc în vânt ninsoarea, mă trudesc în praful lunii să te tac, cum tac de tine ochii, mâna și nebunii. Camelia Radulian Referință Bibliografică: Ochii, mâna și nebunii / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OCHII, MÂNA ȘI NEBUNII de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378076_a_379405]
-
Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
pe buze,Te va durea la nesfarsit.Vei caută prin visele confuzeSa-l gusti...Va fi de negăsit!... XXX. CU TIMPUL ..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016. Cu timpul... Cu timpul agățat în plete, trudim prin anotimpuri Să înălțam speranțe sau sa-naltam gri ziduri. Uităm că zbaterea și truda ne poate fi risipă Sau împlinire a vieții, cuprinsă într-o clipă. Cu timpul tatuat pe iris, privim clepsidra vremii, Și din pocalul cu-amintiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
pecete cu "a fost"... Cu timpul cuibărit în trup, pășim pe calea vieții, Tribut să dăm visării născute pe geana dimineții. Aripa franta-n zbor o vindecam cu-nflacarate pătimi ... Citește mai mult Cu timpul...Cu timpul agățat în plete,trudim prin anotimpuriSa înălțam speranțe sausa-naltam gri ziduri.Uitam că zbaterea și trudane poate fi risipaSau împlinire a vieții,cuprinsă într-o clipa.Cu timpul tatuat pe iris,privim clepsidra vremii,Și din pocalul cu-amintirisorbim pe prispa iernii.Ne risipim adesea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
aventură. Așa că, într-o zi, pe când slugile dormeau somnul de după amiază, Rameses ieși pe furiș din casă, ajunse la malul fluviului, dezlegă ambarcațiunea sa cea faimoasă, și începu să vâslească din răsputeri. La început, ambarcațiunea se mișca greoi, trebuind să trudească din răsputeri la vâsle, ca s-o urnească. Dar asta până când se văzu în largul fluviului, iar acolo ambarcațiunea prinse viteză și începu să salte zglobie pe valuri, la vale. Doar peste puțin timp, Rameses își dădu seama că nu
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
de-amintire. Azi suntem toți aici, mâine-i târziu, Târzie-i toamnă noastră ruginie, Rămânem păsări triste pe cerul cenușiu Și dacă mai trăim nimeni nu mai știe. Ne rămâne ca un parfum de viață călătoare, Ca păsările să zburăm, trudim... Ne trece timpul și speranța ne mai moare, Și de lăsăm sau nu vreo urmă tot pierim. https://www.youtube.com/watch?v=Iaff1p-1NKU . Citește mai mult din vol, ” A treia cale” 2013Pe zi ce trece viața ne petrece,Azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
firicele de-amintire.Azi suntem toți aici, mâine-i târziu,Târzie-i toamnă noastră ruginie,Rămânem păsări triste pe cerul cenușiuși dacă mai trăim nimeni nu mai știe.Ne rămâne ca un parfum de viață călătoare,Ca păsările să zburăm, trudim...Ne trece timpul și speranța ne mai moare,Și de lăsăm sau nu vreo urmă tot pierim.https://www.youtube.com/watch?v=Iaff1p-1NKU... XXVIII. CRISTOFOR COLUMB, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015. păcatele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
din jur. Ochii lor îi erau oglinzi, simțind cum materia din care fusese întruchipată se schimba în pulbere stelară și se îmbogățea cu o aură ce-i ardea fruntea dureros, ca o cunună de spini înțepători. Urma un AZI când trudea să-nvețe că-i e dragă viața, imaginându-se natură vie. Atunci exersa râsul și plânsul în piața pustie. Și tot așa... în fiecare zi o lua de la început cu existența-i, fără știința de a se ancora în trecut
STATUIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376707_a_378036]
-
ale verii. Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri, realitatea își ocupă din nou locul predestinat. Recenta aură semantică îi vine perfect, camuflând-o în cotidianul cel mai plat cu putință. Cu alte cuvinte, lucrurile se trudesc să-ți umple viața cu prezența lor sufocantă și monotonă. Să purcedem, cititorule, mai la vale! Costel Zăgan, 58 PLUS X (1) Referință Bibliografică: 58 PLUS X / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai
58 PLUS X de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376798_a_378127]
-
-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un plânset de cavalStrăpunge liniști scurse din cerul primenitCu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind,Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit.Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind,Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvalăInundă-ne iubirea - noian de prospețime,Zâmbește-o buburuză unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
tine... ARIPILE DE ÎNGER Mâinile mamei, frumoase, calde - prima atingere simțită, mâini delicate ce te-alină, te vindecă și îți surâd, mâini magice prin care toate prind contur - povestea lucrurilor sădite și crescute; păstrate, apoi, în amintire - mâini harnice ce trudesc neobosite, mâini dragi care te leagănă, te-nalță și-o viață te susțin, mâini călăuzitoare care te-nvață să scrii și pașii să-ți continui, mâini liniștite care te țin în brațe, te-ngrijesc și te îmbrățișează, mâini line recunoscute
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
din acea categorie de oameni care-ți rețin atenția încă de la primele cuvinte rostite. Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui... Apoi, destul de repede, îți dai
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
din acea categorie de oameni care-ți rețin atenția încă de la primele cuvinte rostite. Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui... Apoi, destul de repede, îți dai
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
din acea categorie de oameni care-ți rețin atenția încă de la primele cuvinte rostite. Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui...Apoi, destul de repede, îți dai
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
repaus pentru aceasta. Cine-i citește cărțile cunoaște un om neînfricat, ce-a biruit, cunoaște, dincolo de actor, dârzenia și deopotrivă sensibilitatea unui om contopit de calități umane superioare. La șaptezeci și patru de ani, actorul își adună forțele inepuizabile și trudește la desăvârșirea altei cărți - toate pe care le-a făptuit sunt investigații afective prin propria viață, fragmente de amintiri, creionări biografice. Boala îi întinde curse și îi pune pietre de moară pe literele cuvântului, dar pe aripile lui, nu! Actorul
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
adesea pașii prin “râpa cu perji” unde a copilărit Al. Vlahuță. (...) Fie slăvite frumoasele piese de ceramică făurite din lut, trupul pământului, așternut pe suflet să ne fie pânza țesută de mâinile femeilor harnice, să curgă din belșug roadele pământului trudite cu sudoare, ele cu adevărat vor ține de foame și de frig, neîntinate rămână frumusețile naturii cântate în vers și melodie de cei mai mari artiști pe care tot Moldova i-a dat lumii.” Sunt cuvinte din inima mea! În
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în ocnele de sare Cei ajunși la cârma țării nu mai vor democrație Oare cum de îi mai rabdă frații ajunși în sclavie? Alungați ca să trudească într-o lume fără milă Când la cârma României e o gașcă infantilă N-așteptăm divinitatea să repudiem escrocii Noi le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii- Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte - Ne-au vândut
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
țară, semeni și întreaga lucrare divină. (Iată cea mai convingătoare dovadă în acest sens. Predecesorii noștri din urmă cu un veac o duceau cu mult mai greu ca grosul românilor de astăzi - țăranii mai ales (și aceștia erau majoritatea zdrobitoare) trudeau nu glumă la boieri și pe palma lor de pământ ca să țină în picioare un bordei plin ochi de plozi. Cu toate astea, cu excepțiile total nesemnificative, ei nu măcelăreau pădurile, livezile și perdelele de protecție de la șes, ci, dimpotrivă
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
acesta. Lucrarea în cauză se prezintă, totodată, drept un prețios ghid pentru localnici și deopotrivă pentru călătorii prin acest spațiu, fie români, fie străini. Din acest motiv avem să aducem calde mulțumiri și remarcabile aprecieri sau considerații celor care au trudit la întocmirea, redactarea și elaborarea acestei valoroase lucrări, ce va fi solicitată, nu ne îndoim, de mulții doritori să cunoască și să admire frumusețile naturale și mai ales spirituale ale Maramureșului și Sătmarului: Părinții Arhim. Dr. Macarie Motogna - Starețul Mănăstirii
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată amurgul zilelor și tot ele retrăgându-se pentru a le pune în valoare, pentru a le redesena ștergându-le de stranii configurații
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
radiografiere a fenomenului literar și cultural din Basarabia, reflectând ,,drumul cunoașterii de adâncime a unei bune părți a liricii scrise românește dincolo de Prut, în ultima sută de ani.” - în opinia prof. univ. dr. Dan Mănucă . Așa cum mărturisește în Argument, a trudit la aceste antologice volume având sentimentul acut al nedreptății făcute spațiilor literare mai sus menționate, de către unii criticii importanți sau mai puțin importanți din țară, care le tratează ca rudă săracă, marginalizându-le, neincluzându-le în ierarhii axiologice. Dorința mărturisită
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
urcat la ceruri pentru dumnezeirea neamului, ocazie fericită pentru mine de-al venera pe dragul meu părinte spiritual. ---------------------- LUI EMINESCU Părinte drag, Poet iubit!.. Cu Dumnezeu poți să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În
M-AM NĂSCUT CU EMINESCU ÎN CASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379694_a_381023]
-
la Caștri, eu voi căuta un cimitir mai sobru, acolo, noaptea se joacă movul, acolo se fac copii din flori de mormânt, să nu ne îmbulionăm degeaba, tot ce este altceva este poezie, n”est pas? Nimic nu este deșertăciune. Trudește, omule, că nu pentru tine trăiești. Un neamț trece, altul vine. Soarele răsare, dar nu mai apune. Vântul se-ntoarce de unde a plecat. Toate fluviile curg spre mare, cu deșeuri radioactive. Toți se frământă. Nimeni nu știe de ce, creierul nu
ULTIMA TINEREȚE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379773_a_381102]