887 matches
-
dinapoi înainte, având diametrul transversal cu mult mai mare ca cel antero-posterior. Are la mijloc un segment articular - condilul humerusului - care este încadrat de două proeminențe laterale nearticulare - epicondilii. Pe humerus se inseră 24 de mușchi A. Tuberculul mare B. Tuberculul mic C. Creasta tuberculului mare D. Creasta tuberculului mic E. Șanțul intertubercular F. Corpul humerusului G. Epicondilul medial H. Creasta supracondiliană laterală I. Epicondilul lateral
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
transversal cu mult mai mare ca cel antero-posterior. Are la mijloc un segment articular - condilul humerusului - care este încadrat de două proeminențe laterale nearticulare - epicondilii. Pe humerus se inseră 24 de mușchi A. Tuberculul mare B. Tuberculul mic C. Creasta tuberculului mare D. Creasta tuberculului mic E. Șanțul intertubercular F. Corpul humerusului G. Epicondilul medial H. Creasta supracondiliană laterală I. Epicondilul lateral
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
mare ca cel antero-posterior. Are la mijloc un segment articular - condilul humerusului - care este încadrat de două proeminențe laterale nearticulare - epicondilii. Pe humerus se inseră 24 de mușchi A. Tuberculul mare B. Tuberculul mic C. Creasta tuberculului mare D. Creasta tuberculului mic E. Șanțul intertubercular F. Corpul humerusului G. Epicondilul medial H. Creasta supracondiliană laterală I. Epicondilul lateral
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
vena cefalică ("Vena cephalica") și pe unde ajunge superficial în dreptul procesului coracoid, ramura acromială a arterei toracoacromiale ("Ramus acromialis arteriae thoracoacromialis"). Vârful mușchiului deltoid se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserție a trapezului. La trecerea peste tuberculul mare al humerusului fața profundă a mușchiului deltoid este separată de articulația scapulohumerală prin bursa subdeltoidiană ("Bursa subdeltoidea"), care este constantă și comunică adesea cu bursa subacromială ("Bursa subacromialis"), aflată între acromion și ligamentul coracoacromial, pe de o parte, și
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
laterale a orbitei. În sus aceasta se articulează cu procesul zigomatic al osului frontal ("Sutura frontozygomatica"), iar înapoi cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica"). Pe marginea posterioară a acestui proces, se găsește o proeminență inconstantă numită tuberculul marginal ("Tuberculum marginale") pe care se inseră fibre ale fasciei temporale ("Fascia temporalis"). În apropierea marginii anterioare a procesului, pe fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
marginal ("Tuberculum marginale") pe care se inseră fibre ale fasciei temporale ("Fascia temporalis"). În apropierea marginii anterioare a procesului, pe fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și tuberculul orbital sau tuberculul Whitnall. Pe acestă eminența se inseră ligamentul palpebral lateral ("Ligamentum palpebrale laterale"), ligamentul suspensor al bulbului ocular ("Ligamentum suspensorium bulbi") și o parte a aponeurozei mușchiului ridicător al pleoapei superioare ("Musculus levator palpebrae superioris"). Procesul temporal ("Processus
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
pe care se inseră fibre ale fasciei temporale ("Fascia temporalis"). În apropierea marginii anterioare a procesului, pe fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și tuberculul orbital sau tuberculul Whitnall. Pe acestă eminența se inseră ligamentul palpebral lateral ("Ligamentum palpebrale laterale"), ligamentul suspensor al bulbului ocular ("Ligamentum suspensorium bulbi") și o parte a aponeurozei mușchiului ridicător al pleoapei superioare ("Musculus levator palpebrae superioris"). Procesul temporal ("Processus temporalis") se află
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai anterior a protuberanței
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
rotund - gaura mentonieră ("Foramen mentale") - prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mentonier: ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"). Gaura mentonieră reprezintă orificiul anterior al canalului mandibular. De la tuberculul mentonier, sub gaura mentonieră pornește, în sus și înapoi, o creastă - linia oblică ("Linea obliqua") - care se termină pe marginea anterioară a ramurii mandibulei. Pe linia oblică se inserează unii mușchi pieloși: anterior se inserează mușchiul coborâtor al buzei inferioare
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
termină pe linia mediana a peretelui posterior al faringelui. Unele fibre musculare se inseră pe rafeul median al peretelui posterior al faringelui, altele se continuă cu fibrele de partea opusă; fibrele superioare se arcuiesc superior și posterior, terminându-se pe tuberculul faringian al procesului bazilar al osului occipital, lăsând o porțiune lipsită de musculatură imediat sub exobaza craniului, formată uneori de aponevroza faringiana. Constrictorul superior al faringelui are patru porțiuni care poartă fiecare denumirea după formațiunile anatomice pe care se prinde
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
Această margine mediană, ridicată în sus, a celor două fețe articulare este înclinată cu 45° pentru fața articulară laterală și aproape verticală pentru fața articulară medială. Marginea mediană a fețelor articulare superioare se prelungesc astfel pe fețele adiacente periferice ale tuberculilor intercondilieni corespunzători prin intermediul unui cartilaj care este în continuitatea cu cel al fețelor articulare superioare și astfel, ele contribuie la formarea tuberculilor intercondilieni. Fața articulară superioară medială (cavitatea articulară medială, cavitatea glenoidă internă, cavitatea glenoidă medială sau glena internă) corespunde
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
pentru fața articulară medială. Marginea mediană a fețelor articulare superioare se prelungesc astfel pe fețele adiacente periferice ale tuberculilor intercondilieni corespunzători prin intermediul unui cartilaj care este în continuitatea cu cel al fețelor articulare superioare și astfel, ele contribuie la formarea tuberculilor intercondilieni. Fața articulară superioară medială (cavitatea articulară medială, cavitatea glenoidă internă, cavitatea glenoidă medială sau glena internă) corespunde cu condilul medial al femurului și periferic cu meniscul medial. Ea este ovalară și alungită antero-posterior, îngustă și excavată (concavă) dinainte înapoi
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
cea medială. Marginile sale sunt ascuțite, cu excepția porțiunii postero-laterale, unde marginea sa este rotunjită și netedă: aici tendonul mușchiului popliteu alunecă pe os într-un șanț, aflat pe fața posterioară a condilului lateral. Marginea sa medială ridicată se extinde spre tuberculul intercondilian lateral. Meniscul lateral acoperă periferic această față, în jurul marginilor sale anterioare, laterale și posterioare. Spațiul intercondilian (spațiul interglenoidian, zona intercondiliană, suprafața interarticulară) este un spațiu rugos, neregulat, aflat pe platoul tibial (fața superioară a extremității superioare a tibiei) între
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
alta posterioară, situate în planuri diferite, numite respectiv aria intercondiliană anterioară ("Area inercondylaris anterior tibiae") și aria intercondiliană posterioară ("Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian lateral ("Tuberculum intercondylare laterale"). Aria intercondiliană anterioară a tibiei sau aria intercondilară anterioară a tibiei ("Area inercondylaris anterior tibiae"), numită și suprafața prespinală a platoului tibial, este porțiunea anterioară a spațiului intercondilian
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
respectiv aria intercondiliană anterioară ("Area inercondylaris anterior tibiae") și aria intercondiliană posterioară ("Area inercondylaris posterior tibiae"). La nivelul eminenței intercondiliene, marginile fețelor articulare superioare se ridică și formează un tubercul de fiecare parte, tuberculul intercondilian medial ("Tuberculum intercondylare mediale") și tuberculul intercondilian lateral ("Tuberculum intercondylare laterale"). Aria intercondiliană anterioară a tibiei sau aria intercondilară anterioară a tibiei ("Area inercondylaris anterior tibiae"), numită și suprafața prespinală a platoului tibial, este porțiunea anterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial și se află anterior
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară a tibiei ("Area inercondylaris posterior tibiae") numită și surpafața retrospinală a platoului tibial, reprezintă porțiunea posterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial situată înapoia eminenței intercondiliene (spina tibiei) și tuberculilor intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea are o suprafață oblică, rugoasă, neregulată, de formă triunghiulară cu bază posterioară și este destul de înclinată înapoi și în jos (în spatele cornului posterior al meniscului lateral) către fața posterioară a tibiei. Aria
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
ul ("Dactylorhiza maculata" (L.) Soó) este o plantă erbacee din familia Orchidaceae. Cuvântul „orhiza” din denumirea plantei vine de la grecescul „orchis” = testicul, deoarece tuberculul are forma de testicul. Este prezentă în Europa și în regiuni din Asia de Nord. În România, poroinicul crește în regiunea muntoasă a Văii Teleajenului și preferă solurile umede, pajiștile și tufișurile din jurul izvoarelor și se recoltează în prima jumătate
Poroinic () [Corola-website/Science/329424_a_330753]
-
până în iulie. Frunzele au culoarea verde închis și pe fața superioară, au numeroase pete brune și sunt strânse în jurul tulpinii având un aspect pestriț. În scop terapeutic se folosește planta întreagă, iar ca afrodiziac tuberculii, recoltați în perioada de înflorire. Tuberculi conțin mucilagii, amidon, dextrine pentozane, fosfat de potasiu, clorură de calciu. ul conține uleiuri volatile, fitosteroli, rezine, principii active, furocumarine, colina, mucilagii, taninuri, acizi organici. Este renumită mai ales pentru efectele sale afrodiziace și de stimulare a fertilității. Preparatele din
Poroinic () [Corola-website/Science/329424_a_330753]
-
Mușchiul rotundul mare (Musculus teres major) este un mușchi al umărului așezat pe partea posterioară a toracelui. Are o formă dreptunghiulară. Este un mușchi alungit, voluminos și puternic, care se întinde de la unghiul inferior al scapulei, până la creasta tuberculului mic al humerusului. Are originea medial pe unghiul inferior al scapulei ("Angulus inferior scapulae") și pe marginea laterală a scapulei ("Margo lateralis scapula") în jumătatea ei inferioară și pe septurile care îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]