1,997 matches
-
tras scaunul pentru a ... XI. LOCAȚII, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 451 din 26 martie 2012. Zăpor pe gârlă Pe-o bucată de gheață Câine încolțit... Pastel Din Vârful Crucii Soarele tremură pe Fruntea lui Iisus Locație Tufă de măceș Pe grinduri și zăvoaie Miroase raiul Leac Ultimul cioclu: Ofer orice rețetar Pe bază de colb... Afrodisiac Dejun de taină Fierb în fire de iarbă Mărul lui Adam Haiku Silabe de foc Într-un poem cu parfum Și
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
locuința descuiată, cu ușa larg deschisă, să intre soarele și aerul curat înăuntru, iar el pleca pe coclauri întinse din jur, să caute ceva de mâncare pentru căprițe. Ici-colo mai găsea câte un smoc de iarbă, ba mai rupea din tufe niște frunze cu care hrănea protejatele sale neastâmpărate. Dar, ceea ce avea beduinul cel sărac și n-avea niciun alt locuitor al satului, era o viroagă stâncoasă, drept în spatele gospodăriei, din care țâșnea un fir de apă. Acel filon de apă
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
și fiindcă transpirase se dezbrăcase și de sumara ei lenjerie și într-un crov din marginea pădurii, plin cu apă limpede precum cleștarul, în care se vedeau și pietrele de pe fund, a intrat și s-a spălat, apoi după niște tufe considerate paravan, care acopereau vederea celor ce treceau pe drumul carelor, s-a întins din nou la soare. Liniștea ar fi fost deplină și putea chiar ațipi dacă nu s-ar fi auzit cum vacile rup iarba și cântecul gutural
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
auzit cum vacile rup iarba și cântecul gutural al unei turturele izolate, ce cânta rar: tur, tur... Dezbrăcată de fustă , bluză și sutien, ca să se bronzeze și sânii care contrastau cu restul pielii, întinsă pe un cearșaf, ascunsă în dosul tufelor pe care le considera o perdea veritabilă, se afundase în cititul cărții, încercând să se compare cu eroina cărții, Emma Bovary, care în căsnicia ei nefericită și frustrată sexual avea multe neîmpliniri, unele asemănându-se cu ale ei. Brutal, fu
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
creată, simțea bătăile puternice ale inimii iar în timpane putea număra pulsul care precis își înmulțise bătăile la o sută pe minut... Cățelul Cuțu, convins că și-a îndeplinit misiunea, a tăcut cuminte și s-a retas la umbra unei tufe, ascultând discret discuțiile dintre stăpânul lui, față de care își făcuse datoria, și această pradă feminină, deosebit de frumoasă, găsită în pădure. Inițiativa prezentării i-a aparținut cum era și normal lui Bebe. I-a spus cine este, a precizat că-i
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
Bănuiam, își zicea ea, ce dorea domnul Paul, dar atunci am avut tăria să mă abțin. „Dar dacă azi va fi timp de a face și plajă? Am nevoie de costum, că nu mai sunt ca atunci... singură!” * De după niște tufe înșirate ca un gard străjuitor și avertizat de lătratul lui Cuțu, Bebe îi ieși în întâmpinare. Până atunci, stătuse dezbrăcat la soare și își mai închidea ultimul nasture de la cămașă când se apropie de frumoasa Violetă. - Săru’ mâna! Credeam că
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
oborul lor, închise bine porțile și șchiopătând merse la Vale, la bunica, să mănânce de prânz. Văzând-o cum arăta și mirată de ceea ce vedea, fu întrebată. - Da!... ce pățiși, Violetă, că te văd bandajată la picior și șchioapătezi... - Prin tufele de la Tăietură, intrai după Steluța care nu mai ieșea la drum, de aceea și întârziai până acum, - iar căzu beleaua pe vaca Steluța -, mă împiedecai de un rug, căzui și-mi intră un șteap în pulpa piciorului. Îmi cursă mult
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
aduse aminte de rana ei de la picior și degajat, ca despre un lucru banal, o întrebă cum s-a întâmplat. - Cum să se întâmple!... Așa, ca la țară, unde trebuie să alergi după vite pe toate văile și prin toate tufele! M-am băgat prin mărăcini după Steluța (așa o chema pe una din vaci), s-o scot la drum că nu mai ieșea, fiindcă dăduse de iarbă bună și păștea. Acolo m-am lovit. M-a agățat de baschet un
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
mai prindă prin curte! Gata, nu mai era la inima ei! Parcă nu era destul că, în fiecare zi, îl vedea pitindu-se, una cu pământul, apoi sărind ca un arc, drept în sus, să prindă păsările ce zburau din tufă în tufă! Iar, într-o zi, chiar sărise să smotocească un puișor de porumbel, îl prinse de coadă, apoi de-un picioruș, și trăgea tare de el, mai-mai să-l dovedească. Mare noroc avu porumbelul, căci ea zări la timp
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
prin curte! Gata, nu mai era la inima ei! Parcă nu era destul că, în fiecare zi, îl vedea pitindu-se, una cu pământul, apoi sărind ca un arc, drept în sus, să prindă păsările ce zburau din tufă în tufă! Iar, într-o zi, chiar sărise să smotocească un puișor de porumbel, îl prinse de coadă, apoi de-un picioruș, și trăgea tare de el, mai-mai să-l dovedească. Mare noroc avu porumbelul, căci ea zări la timp pățania, sări
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i dată dracu de n-are păreche vaca asta! Tot timpul se răznește la păscut, de n-o mai găsești prin tufe și hogașe. Auzi ce frumos sună! Îl luă de zgardă și-l bălăngăni. - Sună frumos, ca ăl de la Biserica Mare și strălucește ca soarele, preciză convingător Mărgăreta fiului său. Îmi mai zisă să-l leg cu lanț și să-l
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
siguranță. - Și lichiorul? îi aminti Carlos, luând-o în brațe drăgăstos. - Aa, da, uitasem de el! se alintă ea cuprinzându-l cu brațele, căutându-i buzele cu înfrigurare. Uitară repede toate emoțiile zilei, abandonați unul altuia pe banca ascunsă de tufe înflorite de trandafiri, ce îi dezmierdau generoși cu parfumul lor. Grădina casei de sub munte, cunoscu fiorul pasiunii în forma lui intensă și pură, amplificată de magia nopții și a naturii. Casa cufundată în liniște și beznă, dormea cuminte, surdă la
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
Vezberbarel! Lia află acum că Vezberbarel, pe lângă că era un fel de spiriduș al animalelor, mai era și servitorul lui Colț-Împărat și sfetnicul prințului Mladin. - Bună vremea, Vezberbarel! Arătarea răspunse la salut cu un mormăit, după care dispăru în spatele unor tufe de trandafiri, în hohotele de râs ale prințului. - De unde-o mai fi găsit și încălțările acelea? Ce-i trebuie încălțări unui animal? Acum îl vom auzi cale de-o poștă când se va apropia de noi. - Dar are trup de
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
sesiză Lea, întristându-se brusc. Carlos alarmat o luă de braț, distrăgându-i atenția cu un sărut apăsat și pasional. Dacă nu o luăm din loc, mă tem că vom naufragia inevitabil pe bancheta aceea cochetă și nici chiar toate tufele de trandafiri din parcul acesta, nu ne vor putea ascunde privirilor indiscrete. Hai să controlăm dacă nu au rămas ceva probe incriminatorii, de azi noapte! Izbucniră amândoi într-un râs complice, care atrase atenția celor doi păuni de pe pajiște, ce
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
de voce. Intrigată, dădu la o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era destul de
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
drujincă bună de iarbă străbate versantul acesta până sus spre vârf în partea de miază-noapte , apoi o ia în stânga spre Someș ca un voal de iarbă și pășune , lăsând vârful Cetățelei acoperit de păduri ori poate mai bine zis de tufe . N-am fost niciodată pe Cetățaua aceasta atât de minunată , însă ochii în atâtea rânduri mi-au zburat înspre vârful ei atât de gingaș parcă scluptat pe muchia timpului din surâsuri ardelene și pașii de rouă , cum poate nu mai
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
sfială, ca nu cumva să tulbur somnul celor ce se odihneau sub acele tăcute lespezi albe, la umbra crucilor și a tufișurilor de trandafiri. Furiile vântului răsuceau pe degete tăcerile cu iz de etern și răvășeau cu nepăsător cinism, veșmintele tufelor dintre morminte, despuindu-le de demnitate și culori. Asistam neputicioasă la pudoarea afișară de ramurile ce-și plecau capul rușinate, în fața avansurilor profanatoare ale satirului. Când se plictisea de jocul său plin de cruzime, le abandona troienite prin colțuri pierdute
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
pe cer. Când colo, ce credeți că vedem? Chiar lângă marginea acelui parchet cu zmeură, aproape de tot de drum, sosise la cules Andrici însoțit de vreo doi copii de la școală veniți din prea multă conștiinciozitate la activități extrașcolare. Pitiți după tufe, să nu fim văzuți de Andrici, ne uitam curioși să vedem cum strânge el zmeură. Ne pufnea râsul. Pusese coșărcuța lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
văzuți de Andrici, ne uitam curioși să vedem cum strânge el zmeură. Ne pufnea râsul. Pusese coșărcuța lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte și de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la o parte, punea zmeura ușurel în coș, acoperea din nou cu prosopul. Da, poate era o altă
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
de război și care, după aceasta, a rămas fără cultură ca și cum după cum spun valahii ar fi trebuit să fie mai curînd cîmp de luptă. Copacii care-1 acopereau au fost doborîți și arși; n-au mai rămas din ei decît cîteva tufe pipernicite; nici un sat, nici un ogor lucrat. Natura sălbatecă și-a recucerit toate drepturile. Din loc în loc, singure, două sau trei bordeie își ridică deasupra pămîntului acoperișurile de paie. În aceste bordeie scobite în pămînt trăiesc ființe atît de degradate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale surlelor, ale tobelor și ale urărilor asurzesc urechile capului statului și, acoperind gemetele de suferință ale națiunii, îl fac a nu le mai auzi. Am spus cum șiragurile baionetelor și ale escadroanelor, grămădirea cetelor polițienești, trâmbițele și aleile de tufe verzi, adunate prin rechiziție de oameni și materiale, pun o perdea înaintea ochilor capului statului și-l opresc de-a vedea ranele {EminescuOpXI 168} nu ale unei părți, ci ale corpului întreg al societății române, rane cari cresc și se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arhitectonică", "schelărie de tipul imens" care au un semn distinctiv "bătrânețea"12. Putem vedea acest semn al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni, putredul: În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienile cresc mari în tufe negre-verzi, se înălțau ochii de fereastră spartă a unei case veche, a cărei streașină de șindrilă era putredă și acoperită cu mușchi... Treptele erau putrede și negre... El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite... Pereții erau negri de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara rece, si cu limbuta mistuita care cîndva în bucurie fără griji Dăruia cîntece de mulțumire unduitoarelor cîmpuri de grîne de lîngă cuibul lor. De ce úrlă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Domnului Neculau Îi mai place să contemple Îndelung cum cresc florile, iarba, straturile de legume sau de zarzavat. L-am surprins de mai multe ori privind visător la vegetația abundentă În care Îi place să se afunde. Mângâie crengile, palpează tufele, saltă vioi prin jurul tulpinilor. Sesizează cu mare ușurință foșnetele, zumzetele, sunetele și pocnetele frunzelor, insectelor, gușterilor și pietrelor. Vă mai spun că domnul Neculau Întârzie cam mult seara urmărind cu nesaț asfințitul, cerul Învolburat, Învăluirile nopții. Și-a amenajat chiar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lemne furate ce se scurg lin dinspre pădurea din zare. Pe urmă vine scurta inspecție a florilor („Doamne, iar s-a culcat cățelul vecinii pe vâzdoagele mele!”), a merilor, vișinilor, zarzărilor și prunilor („Vântul a mai rupt o cracă!”), a tufelor de vie („E slabă recolta anul acesta!”), a ierbii („Iar trebuie să vină băieții să o cosească!”), a crăpăturilor din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo. Această locație
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]