3,247 matches
-
pe părinți, scrie inquisitr.com, potrivit stirileprotv.ro. Numele său este "Mr. Balls" și reprezintă lupta împotriva cancerului testicular. Aspectul mascotei braziliene a stârnit reacții contradictorii pe site-urile din SUA, multe persoane considerând că este o creație terifiantă și tulburătoare și că nu este potrivită pentru copii. Pe de altă parte, organizația căreia îi aparține ideea afirmă că "Mr. Balls" are mare succes la cei mici: "Toți iubesc să facă poze cu mascota, și cei mari, dar și cei mici
O mascotă stârnește reacții controversate. Află ce reprezintă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63107_a_64432]
-
spionajul britanic, până când ne familiarizăm puțin cu jargonul, cu mediul funcționăresc. Discuțiile nu oferă decât parțial explicații, acțiunea apare astfel cam încâlcită, făcută din racursiuri nostalgice, pânde și așteptări. Spionajul oferă o rațiune de a fi trădării, iar ceea ce apare tulburător este tocmai prezența trădătorului în nucleul cel mai restrâns, în cercul cel mai intim. Nu-i voi divulga numele pentru cei care nu au văzut încă filmul, dar mă voi opri la una dintre motivațiile lui în momentul în care
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
de trandafiri, pe care o savurează ca pe un „foc latent, care-mi aduceaminte că, în pofida/ umilinței, eu am puterea” (Dulceață de trandafiri). Drumul acestei lirici complexe, plină de pliuri și meandre, nu e de la concret la abstract, ci invers. Tulburător așadar, și ca urmare a unei asemenea răsturnări a ceea ce a practicat conștiința omenească. Pentru a lua în posesie lirică lucrurile, poeta simte nevoia de-a le privi, pipăi, mirosi. Incantația senzoriului reprezintă expierea d-sale profană: „Ceea ce ei au
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
sublimat în decorativ izvorăște, după cum am văzut, o poetică a asociațiilor luxoase. O suită de imagini ce-ți iau ochii, aidoma picturilor lui Klimt: „Lacrima să fie luată drept glazură, drept ciucure de pudră la restaurantul chinezesc. Un ornament totuși tulburător, ce lasă urme de safir” (Zăpadă topită în inimă). Simona-Grazia Dima e o impunătoare poetă singulară, de-o energie asumată precum o flacără rece. Simona-Grazia Dima, Interiorul lucrurilor, București: Ed. Vinea, 2011, 100 pag.
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
Fioretos a efectuat el însuși o călătorie în România, a beneficiat de mai multe burse literare, între care și cea a programului pentru artiști la DAAD, unde i-a fost publicat eseul intitulat „Țeasta mea neagră” în 2003, un text tulburător despre aventurile unui „cranionaut”, declanșate de situații, experiențe livrești, amintiri și întîmplări bizare. În postfața acestui eseu tradus în germană, poetul Durs Grunbein schițează și un portret al lui Aris Fioretos, denumindu-l „prietenul meu însetat de cărți” și își
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
convins, chiar și pentru critic, care ar fi avut în poemationul eroi-comico-satiric o sursă nemaipomenită pentru analizele sale.) A calculat-o, spun, în sens aproape didactic. Fiindcă nu o dată, cartea aceasta reușește, dincolo de meritele ei critice, să ofere o lecție tulburătoare despre cinismul consecvent al valorii. Clamată îndeobște de științele umaniste, valoarea e probabil cea mai inumană dintre noțiunile cu care acestea operează. Iar o istorie care ține seama de ea, cum se întâmplă să țină istoriile literaturii, se arată a
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
va dura două zile, în loc de reuniunea obișnuită de o singură zi, pentru a putea fi discutate mai multe idei de stimulare a economiei. Deși s-a arătat optimist pe termen lung, Bernanke a avertizat că Fed consideră evenimentele recente drept "tulburătoare" și anticipează că inflația, deja scăzută, se va menține la niveluri reduse.
Bursa de la New York a înregistrat prima săptămână de creştere după mai mult de o lună de declin () [Corola-journal/Journalistic/52858_a_54183]
-
Fericirea se strecoară uneori pe o ușă pe care ai lăsat-o deschisă fără să vrei.” Dincolo de aceste note, am citit și recitit evocările lui Victor Ion Popa, Alexandru Giugaru, Ion Iancovescu - paginile despre domnia sa sînt unele dintre cele mai tulburătoare, vorbind, în același timp, despre un artist uriaș, despre un om special, dar și despre uitare - Liviu Rebreanu, Sică Alexandrescu, George Vraca, Toma Caragiu, Victor Eftimiu și a pasiunii lui despre etimologii neașteptate - „săndulie” din „descente du lit”, mujdei din
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
artelor plastice, model de perfecțiune formală. „Unui vas care-mi este folositor, eu prefer un vas chinezesc, împodobit cu dragoni și cu mandarini, care nu-mi folosește la nimic” (p.24). Ideea unei creații plastice, a artei pure, îl apropie tulburător de André Chénier, autorul celebrelor Bucoliques, condamnat la moarte și ghilotinat pe 25 iulie 1794. După cum se știe, André Chénier moștenise de la mama sa, de origine greacă, admirația pentru arta Eladei, iar poezia lui abundă în figurile celebre ale mitologiei
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
rezultatele concursului de muzică Eurovision au arătat respect și toleranță" față de această comunitate. Morten Kjaerum, directorul FRA, a declarat înntr-un comunicat de presă transmis caleaeuropeana.ro, că, potrivit ultimului sondaj la nivelul Uniunii privind comunitatea LGBT, s-a "identificat modele tulburătoare de violență în rândul oamenilor LGBT, în special în cadrul relațiilor cu persoanele tinere". În schimb, „Rezultatele concursului de muzică Eurovision au arătat respect și toleranță față de comunitatea LGBT", a mai precizat Morten Kjaerum. Conform ultimele analize ale Agenției, există niveluri
Victoria Conchitei Wurst la Eurovision, analizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54253_a_55578]
-
direct în luptele terestre. Debordarea imaginației fantastice atinge aici proporții uriașe. În primele trei cînturi, adică acolo unde Bolintineanu pare a fi urmat un plan bine stabilit, observăm că „raiul dacic” din Memento mori a avut aici o primă reprezentare tulburător de asemănătoare. Spontaneitatea și lipsa de măsură comandă textul. Versul lung, alexandrinul românesc, prezent în pasajele descriptive, alternează cu un vers expresiv și neobișnuit, cu alexandrinul clasic sub forma lui dactilică, săltăreț și cadențat. Cele mai spectaculoase înfruntări din epopee
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
înălțător” (p. 204). Sigur că, în definitiv, Dostoievski predispune la asemenea lecturi, de adevărat foraj sufletesc. Dar iată că sonda lui Ion Vianu mai reușește o performanță. Găsește chiar și în atât de artistul și atât de curatul Nabokov, zone tulburătoare. Cum scria Nabokov (pp. 247 - 249), și, mai ales, Oedip și Lujin (pp. 259 - 261) sunt două mostre de supremație a lecturii. Adică de interpretare în ciuda clișeelor formale și, până la urmă, în ciuda a tot. Iată, din cel din urmă: „Literatura
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
unor biblioteci. Intrarea în acest templu misterios al cărții era oficiată prin trecerea printr- un cub de mari dimensiuni pe ai cărui pereți de pînză erau proiectate, în mișcare, într-un arc de 180 de grade, imaginile halucinante, de o tulburătoare frumusețe ale Islandei - un tărîm în neîncetată prefacere, unde focul și gheața, apa și aerul, norii și pămîntul se contopesc și se înfruntă. Cine a trecut prin pavilionul Islandei a cîștigat și o altă percepție a actualității. Islanda a fost
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
fantezie ludică, o farsă zglobie, jucăușă, în care imaginația luxuriantă, extravagantă, a autorului se asociază cu umorul, verva și vivacitatea lui. Protagoniștii narațiunii sunt două figuri emblematice ale literaturii secolului 20: poetul, prozatorul și eseistul argentinian Jorge Luis Borges și tulburătorul, misteriosul poet portughez Fernando Pessoa. Înfocat admirator al lui Borges, Leo Șerban încearcă o parodie benignă, hazoasă, a stilului maestrului, reflectând la scară miniaturală diferitele faze și ipostaze ale operei acestuia, de la poemele ultraiste - ultraismul fiind un curent de avangardă
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
minte” (p. 116). Iar lista e mult mai lungă. Unii dintre acești inși culturally challenged sunt oameni de omenie. Ceea ce Rosetti nu se sfiește să spună franc atunci când vine rândul omeniei. (Cam la urmă, de obicei.) Oricum, toți au vieți tulburătoare, bornate cu anecdote delicioase. Cu picanterii. Cu miticisme palatalizate. Ion Ghica, G. Sion, I.L. Caragiale par că-și dau mâna aici. Sus-amintita bunică are totdeauna pregătite vorbe cu două tăișuri. Nurorii de pildă, un pic prea țeapănă în societate, îi
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
identitate nu a fost pe deplin asumată. Acolo unde Almodóvar risipește capitalul de tensiune și inefabil acumulat este finalul, dincolo de rezolvarea melodramatică, pasiune și crimă, se află însă rezolvarea prozaică, un fel de happy-end leșinat. Rețin în film însă imaginile tulburătoare ale unei feminități care reprezintă o a doua piele, o piele de împrumut în care Vicente nu a intrat pe deplin, fie că nu a vrut, fie că nu a putut să intre. În spațiul laboratorului el poate fi ea
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
și vechile conținuturi afective trezite. Pygmalion a eșuat, a dat o formă minunată Galateei lui, dar nu și conținutul pe care-l dorea, pentru că opera sa este un rapt identitar. Filmul ne oferă acel spectru insolit de sensibilitate care face tulburătoare filmele lui Almodóvar, și descărcat de umpluturile melodramatice ar fi putut fi cu adevărat unul remarcabil.
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
trunchiuri subțiri, fine, asemenea torsului unei fete”: „Suferințele din dragoste m-au adus pe acest țărm nobil/ și toată mintea mea e o magnolie/ superbă trufașă/ ce crește și înflorește/ prin aceste locuri”. Întâlnirile sunt stranii, poartă pecetea unei poezii tulburătoare: „Oamenii pe care îi întâlneam în drumul meu erau niște lungani purtători de fustanele... Pasul lor era lent, măreț - aș zice - așa cum e totdeauna în Orient. Unii purtau pe cap fesuri albe, iar alții pălării femeiești mari de tragedie - cu
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
dintâi ține de experiența câtorva comoții afective. Cea de-a doua, de o serie de experimente formale. Le iau pe rând. Din cinci cicluri, câte cuprinde cartea, primele două și cel din urmă se înscriu mai degrabă în categoria confesiunilor tulburătoare. O întrerupere de sarcină, o despărțire ale cărei răni nu s-au cicatrizat nici după trecerea anilor, o moarte, a mamei, care dovedește atât de multe (contrar cunoscutei formule a lui Holban), un exil canadian (diplomatic, într-adevăr, dar tot
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
eveniment organizat în cinstea poetului Arghezi, însă atrage atenția în primul rînd prin dimensiune. E aproape o mică proză, o cofesiune care se termină abrupt cu ceea ce ar puta fi un mesaj subversiv, suficient de discret, dar și suficient de tulburător („Aș fugi și eu de la recital, dar n-am pe unde să ies. Ușile sînt închise.”). Poate fi efectul lecturii retrospective, poate fi o proiecție de cititor post-totalitarist care încearcă să găsească semnale care să confirme exasperarea unui scriitor adevărat
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
al Rezistenței își amintește de ziua în care a împărțit o pâine la 22 de oameni. Aceste gesturi spun mai mult decât orice declarație de prietenie. În schimb, burghezia și-a dovedit neutralismul. De ce? Răspunsul la întrebare este simplu, dar tulburător. Pentru că ei aveau ce pierde. Ce pierdea Franța? Cu mareșalul Pétain, eroul de la Verdun, Franța pierdea stima de sine, iar Ophuls nu ezită să readucă în discuție discursurile care legitimau capitularea Franței în fața Germaniei naziste, un cadavru drapat în eufemisme
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]
-
înălțimilor, a culmilor solitare. Doar câte un lătrat de câini astrali tulburând noaptea ori vreo sirenă îndepărtată a unui vapor, ce venea ori părăsea portul, îmi confirmau faptul că mă aflam în Valparaíso. Deodată m-a învăluit o aroma stranie, tulburătoare. Mirosea a munte, a pajiște, a vegetație; erau miresme din copilăria mea, de care uitasem cu totul în zbuciumul vieții citadine. M-am cufundat în somn, legănat de murmurul pământului meu natal. Oare de unde venea acea zvâcnire sălbatică a pământului
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
lungă își peria meticulos costumul de gală. Era un costum de postav negru pe care nu l-a purtat niciodată de-a lungul anilor, păstrându-l mereu în dulapul vechi, printre alte comori neprețuite. Dar cea mai scumpă și mai tulburătoare comoara era o vioară Stradivarius pe care a păstrat-o cu grijă toată viața, fără s-o atingă și fără să permită cuiva să pună mâna pe ea. Don Zoilo se gândea s-o vândă la New York. Acolo putea primi
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
pierdută măreție a valului, furtună, sarea, marea vuind și sclipind. Marea fiecăruia, amenințătoare și absconsa: un sunet de nepătruns, o unduire solitara preschimbata în pulbere și spumă de vise. În existentele excentrice descoperite, m-a surprins identificarea supremă cu portul tulburător. Sus, pe coline, înflorește mizeria în clocot frenetic de gudron și veselie. Iar jos, macaralele, debarcaderele, truda omului acoperă franjurul litoralului cu o mască pictată cu fericire trecătoare. Unii n-ating nici înălțimile, nici marea. Își țin într-un cufăr
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
resursele disimulate, misterul irezolvabil. Precum în pictura metafizică a lui Chirico, imaginea nudă transmite o adâncime absconsă, formele clare se arată a fi depozitarele unei vieți secrete. Cu cât claritatea formală e mai articulată, cu atât umbra sa e mai tulburătoare. Abăluță surprinde angoasa lucrurilor înseși. În loc de a-și proiecta angoasa pe cele din jur, se lasă invadat de umoarea difuză a acestora". Există comentatori care văd în Constantin Abăluță un poet de factură suprarealistă. La originea acestei interpretări stă adâncimea
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]