3,095 matches
-
pleurale localizate sunt următoarele:secreția factorului de creștere insulin-like II (IGF II sau IGF II voluminos);utilizarea crescută a glucozei de către tumora voluminoasă;proliferarea receptorilor pentru insulină mediată de tumoră;gluconeogeneza scăzută;creșterea secreției de glucagon. Secreția de IGF, de către tumoră, este mecanismul cel mai frecvent acceptat. Constatarea nivelului crescut de IGF II asociat cu hipoglicemie înaintea rezecției și scăderea nivelului de IGF II asociat cu diminuarea hipoglicemiei după rezecție susțin această ipoteză. Altă dovadă este raportarea de către Danghady a unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
IGF II asociat cu hipoglicemie înaintea rezecției și scăderea nivelului de IGF II asociat cu diminuarea hipoglicemiei după rezecție susțin această ipoteză. Altă dovadă este raportarea de către Danghady a unei concentrații mari de ARN mesager pentru IGF II într-o tumoră excizată. IGF I și IGF II formează un complex cu proteina de legare IGF. Absența formării acestui complex explică activitatea hipoglicemică crescută a IGF II circulant. Această absență poate apare deoarece aceste complexe sunt dependente de hormonul de creștere pituitar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
conjunctiv de la nivelul patului unghial cu celule limfocitice și plasmatice. În cazul tumorilor mari se poate produce compresia pulmonară, care determină wheezing, submatitate la percuție sau diminuarea murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat [15]. Diagnostic paraclinic Radiografia toracică De obicei, tumora fibroasă pleurală localizată este descoperită întâmplător radiologic. Constatările radiologice sunt nespecifice, iar uneori leziunea poate fi mascată de un epanșamet pleural asociat (în 2% dintre cazuri). Aspectul radiologic este de opacitate omogenă, de dimensiuni diferite, bine delimitată, care este în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
indicând originea pleurală a tumorii).Tumorile mari se pot prezenta sub aspectul de hemitorace opac. La examenul radioscopic, deplasarea opacității odată cu respirația sau cu schimbarea poziției corpului este sugestivă pentru tumorile fibroase pleurale localizate pediculate. Opacitatea radiologică poate mima o tumoră cu origine parenchimatoasă sau mediastinală, iar leziunile mari pot simula un hemidiafragm ridicat [11]. Atelectazia pulmonară asociată este prezentă în 20% dintre cazuri. Majoritatea leziunilor ocupă sau se extind în hemitoracele inferior [8]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată este examinarea cheie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pulmonară asociată este prezentă în 20% dintre cazuri. Majoritatea leziunilor ocupă sau se extind în hemitoracele inferior [8]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată este examinarea cheie, care arată mai clar dimensiunea și localizarea tumorii, și ajută la planificarea chirurgicală [15].Tipic, tumora fibroasă pleurală localizată apare ca o masă de țesut moale, bine delimitată, cu contur rotund sau lobulat. Zone de atenuare joasă pot fi văzute în leziune, în special când aceasta este mare. Cel mai frecvent, unghiul dintre tumoră și pleură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
15].Tipic, tumora fibroasă pleurală localizată apare ca o masă de țesut moale, bine delimitată, cu contur rotund sau lobulat. Zone de atenuare joasă pot fi văzute în leziune, în special când aceasta este mare. Cel mai frecvent, unghiul dintre tumoră și pleură este ascuțit, dar poate fi și obtuz (în special, în cazul tumorilor mici) (fig. 5.42, 5.43). Leziunea poate deplasa mediastinul și parenhimul pulmonar adiacent, producând atelectazie [11]. O pleurezie mică este prezentă la 6-37% dintre cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de atenuare joasă sunt corelate cu prezența necrozei centrale, hemoragiei sau degenerării mixoide sau chistice. Tomografia computerizată poate pune în evidență semne caracteristice sugestive pentru diagnostic, dar nu întotdeauna patognomomice. Detectarea pediculului sau a modificării poziției leziunii este sugestivă pentru tumora fibroasă pleurală localizată. Leziunile mici pot mima carcinomul pulmonar, dar în cazul tumorilor fibroase pleurale localizate nu sunt asociate metastaze sau limfadenopatii [11]. Rezonanța magnetică Pentru diagnosticul pozitiv, rezonanța magnetică este superioară față de tomografia computerizată. De aceea, rezonanța magnetică este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
intensitate mare pot fi văzute pe imaginile T2. Ele corespund ariilor de atenuare joasă de pe tomografia computerizată și reprezintă zone de necroză, hemoragie sau degenerare [11]. Rezonanța magnetică-secțiunile sagitale și coronale ne ajută să clarificăm relația tumorii cu diafragmul. Tipic, tumora prezintă semnal de intensitate heterogenă pe imaginile T1 și contrast crescut după administrarea de gadolinium [15]. Tomografia cu emisie de pozitroni Aduce puține informații pentru evaluarea tumorilor fibroase pleurale localizate, fiind raportate puține cazuri fără captare sau cu captare minimă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
se evidențiază drenajul venos precoce. Aportul arterial se face, de obicei, din aortă (artere segmentare) sau din artera mamară internă [11]. Biopsia transtoracică cu ac fin Se efectuează, de obicei, ca o parte a diagnosticului la un pacient cu o tumoră pleurală. Totuși, posibilitățile diagnostice sunt scăzute datorită naturii fibroase și hipocelularității leziunii. Tehnicile specifice, cum ar fi microscopia electronică și imunohistochimia, pot crește specificitatea biopsiei [11]. Diagnostic pozitiv Rareori, se poate stabili diagnosticul preoperator. Biopsia transtoracică cu ac fin pare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în stabilirea diagnosticului,asociind caracteristicile citologice și imuno-histochimice cu constatările radiologice specifice [5, 16]. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial preoperator se face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct de vedere histopatologic, trebuie luat în calcul tumora malignă a tecii nervului periferic, mezoteliomul pleural difuz, carcinomul sarcomatoid, sarcomul sinovial, hemangiopericitomul și fibrosarcomul [2, 4]. Tratament Chirurgia este procedura diagnostică și curativă recomandată. Examenul histopatologic extemporaneu este obligatoriu pentru a confirma diagnosticul și pentru a ne asigura marginile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
diagnosticul și pentru a ne asigura marginile de siguranță [8]. Rezecția chirurgicală în bloc a tumorii este metoda principală de tratament, (fig. 5.46, 5.47). Chirurgul trebuie să salveze cât mai mult plămân posibil, obținând margini histologice negative, dacă tumora rezultă din pleura viscerală [15]. Când tumora este localizată la periferia plămânului pe pleura viscerală, rezecția pulmonară atipică cu o margine de 1 cm în jurul tumorii este, de obicei, suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de siguranță [8]. Rezecția chirurgicală în bloc a tumorii este metoda principală de tratament, (fig. 5.46, 5.47). Chirurgul trebuie să salveze cât mai mult plămân posibil, obținând margini histologice negative, dacă tumora rezultă din pleura viscerală [15]. Când tumora este localizată la periferia plămânului pe pleura viscerală, rezecția pulmonară atipică cu o margine de 1 cm în jurul tumorii este, de obicei, suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este mică [15]. Chirurgia toracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
posibilă, tratamentul adjuvant postoperator nu mai este indicat. Dacă rezecția este parțială se recomandă radioterapie postoperatorie [16]. Rezecția chirurgicală este indicată și pentru tumorile izolate cu recurență locală sau la distanță [13]. Radioterapia externă Câmpul de iradiere este centrat pe tumoră sau pe marginile chirurgicale în cazul rezecției incomplete (de obicei, demarcate prin clipsuri chirurgicale plasate intraoperator). Doza totală variază între 40 și 50 Gy. Folosirea radioterapiei este limitată de volumul tumorii și de proximitatea structurilor vitale intolerante la doze mari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
tumorile fibroase pleurale localizate maligne au o rată de recurență și o mortalitate mare, chirurgia agresivă și supravegherea postoperatorie atentă permit o supraviețuire pe termen lung la peste de 70% dintre pacienți [15]. MEZOTELIOMUL PLEURAL MALIGN DIFUZ Mezoteliomul este o tumoră rară care se dezvoltă din celulele stem mezoteliale pluri-potente, mezoteliu ce protejează organe majore ale organismului (cum ar fi, plămânul, cordul, organele abdominale), tumora fiind adesea cauzată de expunerea la azbest [29]. Mezoteliomul pleural malign difuz este cea mai frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
termen lung la peste de 70% dintre pacienți [15]. MEZOTELIOMUL PLEURAL MALIGN DIFUZ Mezoteliomul este o tumoră rară care se dezvoltă din celulele stem mezoteliale pluri-potente, mezoteliu ce protejează organe majore ale organismului (cum ar fi, plămânul, cordul, organele abdominale), tumora fiind adesea cauzată de expunerea la azbest [29]. Mezoteliomul pleural malign difuz este cea mai frecventă formă de mezoteliom, reprezentând 80-90% din cazurile de tumori mezoteliale. Această tumoră este o formă agresivă de cancer, cu inițiere lentă, existând o durată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
protejează organe majore ale organismului (cum ar fi, plămânul, cordul, organele abdominale), tumora fiind adesea cauzată de expunerea la azbest [29]. Mezoteliomul pleural malign difuz este cea mai frecventă formă de mezoteliom, reprezentând 80-90% din cazurile de tumori mezoteliale. Această tumoră este o formă agresivă de cancer, cu inițiere lentă, existând o durată de latență de 20-50 de ani de la expunerea la azbest [57]. INCIDENȚA Deși mezoteliomul pleural malign difuz este recunoscut ca tumoră din anii 1700, legătura dintre acesta și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
80-90% din cazurile de tumori mezoteliale. Această tumoră este o formă agresivă de cancer, cu inițiere lentă, existând o durată de latență de 20-50 de ani de la expunerea la azbest [57]. INCIDENȚA Deși mezoteliomul pleural malign difuz este recunoscut ca tumoră din anii 1700, legătura dintre acesta și expunerea la azbest este stabilită de către Wagner în 1960 care descrie 32 de cazuri de lucrători în „Asbestos Hills” în Africa de Sud. Aproximativ 2000-3000 de cazuri sunt anual diagnosticate în SUA. Incidența mezoteliomului pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
expunerea la alte fibre minerale, inflamația cronică (tuberculoză, empiem), ereditatea, iradierea, expunerea la minerale non-fibroase sau chimicale organice (poliuretan, oxidul de etilen, plastice polisiliconate) [30]. ANATOMIA PATOLOGICĂ Aspect macroscopic Din punct de vedere macroscopic, mezoteliomul pleural malign difuz este o tumoră pleurală lobulată, de culoare gri [13]. De obicei, sunt multiple mase tumorale care afectează mai frecvent pleura parietală decât pe cea viscerală. În general, există o ușoară preponderență a mezoteliomului la nivelul cavității pleurale drepte, deoarece plămânul drept este mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
acesteia, ceea ce îi reduce flexibilitatea, și poate forma o „coajă” restrictivă plămânului. Astfel, acesta devine mai mic și mai puțin funcțional, cu respirație mai dificilă, inițial la efort și apoi, chiar în repaus. Mezoteliomul pleural malign difuz progresează rapid pe măsură ce tumora se răspândește de-a lungul suprafeței pleurale, afectând pericardul, miocardul, mediastinul, pleura controlaterală, invadând mușchii de la nivelul peretelui toracic [30]. Uneori, invadează direct țesutul celular subcutanat și tegumentul [20]. Tumora se poate extinde și în afara toracelui, afectând organele și ganglionii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
chiar în repaus. Mezoteliomul pleural malign difuz progresează rapid pe măsură ce tumora se răspândește de-a lungul suprafeței pleurale, afectând pericardul, miocardul, mediastinul, pleura controlaterală, invadând mușchii de la nivelul peretelui toracic [30]. Uneori, invadează direct țesutul celular subcutanat și tegumentul [20]. Tumora se poate extinde și în afara toracelui, afectând organele și ganglionii limfatici abdominali. Metastaze limfatice și hematogene se găsesc la autopsie la jumătate dintre cazurile de mezoteliom pleural malign difuz. Sunt afectați ganglionii limfatici hilari și mediastinali și ocazional, ganglionii celiaci
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în 62% dintre cazuri și este cauzată de obicei de invazia semnificativă a peretelui toracic [13, 30]. Pleurezia reflectă boala în stadiu precoce, fiind capabilă să se formeze într-un spațiu pleural încă liber și cu tumori pleurale minime. În timp ce tumora crește, spațiul pleural dispare și tumora invadează peretele toracic, determinând durerea toracică continuă, difuză, intratabilă [9]. La debut durerea toracică este insidioasă și cel mai frecvent nonpleuritică (56% dintre cazuri). Se poate reflecta în umăr sau în abdomenul superior [30
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cauzată de obicei de invazia semnificativă a peretelui toracic [13, 30]. Pleurezia reflectă boala în stadiu precoce, fiind capabilă să se formeze într-un spațiu pleural încă liber și cu tumori pleurale minime. În timp ce tumora crește, spațiul pleural dispare și tumora invadează peretele toracic, determinând durerea toracică continuă, difuză, intratabilă [9]. La debut durerea toracică este insidioasă și cel mai frecvent nonpleuritică (56% dintre cazuri). Se poate reflecta în umăr sau în abdomenul superior [30]. Alte simptome includ: tusea (24% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
este folositor pentru diagnosticul mezoteliomului, monitorizarea progresiei bolii, screening-ul indivizilor expuși la azbest pentru evidențierea precoce a mezoteliomului [41]. Radiografia toracică Este examinarea inițială de screening, deși constatările radiologice sunt nespecifice și observate și în alte afecțiuni (carcinom metastatic, limfom, tumoră fibroasă pleurală solitară [13]. Tomografia computerizată este modalitatea imagistică principală folosită pentru diagnosticul și stadializarea mezoteliomului. Rezonanța magnetică și tomografia cu emisie de pozitroni furnizează informații diagnostice și prognostice suplimentare, ajutându-ne să apreciem extinderea bolii, în special la candidații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
mai frecventă constatare radiologică este îngroșarea pleurală unilaterală, concentrică, sub formă de placă sau nodular. Epanșamentul pleural în cantitate mică poate să nu fie observat pe radiografiile standard, iar cel în cantitate mare poate masca îngroșarea pleurală sau masele pleurale. Tumora poate ,,îmbrăca” rigid plămânul, determinând compresia parenchimului pulmonar, ridicarea diafragmului, îngustarea spațiilor intercostale și deplasarea ipsilaterală a mediastinului [13]. Mediastinul poate fi fixat pe linia mediană sau poate fi deplasat controlateral dacă tumora este voluminoasă [30] (fig. 5.48). Mezoteliom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]