1,788 matches
-
ploaie, de nu vedeai nici la doi pași, năvăliră peste casele de pe creasta muntelui, dar și peste satul din vale. Doar Cel de Sus mai avea milă de oameni și de locuitorii satului. Ploaie - ca la sfârșit de lume: fulgere, tunete, întuneric de groază. Ionuț, văzând așa prăpăd afară, mai să izbucnească în plâns la fiecare trăsnet cumplit, undeva, la câțiva pași de casă. Sau când un fulger mare aducea peste câteva clipe de așteptare un bubuit puternic, prelung, care cutremura
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
opri. Șiroaiele de apă din ogradă se scurgeau la vale. Când se făcu liniște și soare, Ionuț cuteză să iasă pe cerdac, să vadă urmările furtunii năprasnice. Încă mai luminau fulgerele în norii cei negri din depărtare, spre miazăzi. Dar tunetele soseau mai târziu, din depărtare. Soarele încă lumina în drumul său spre asfințit. Spre răsărit, peste rămășițele furtunii, apăru un uriaș curcubeu, cât jumătate de cer, cu o paletă splendidă de culori. Ionuț nu se îndură să nu-i cheme
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
de fluturași de noapte, care sunt transparenți, și din cauză că lor le place să mănânce lemn putred din acela fosforescent, iar corpurile lor devin fosforescente, și zboară așa, ca niște luminițe prin întuneric. (va urma) Referință Bibliografică: Furtună cu fulgere și tunete / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
boreale dansând grațios cu fluturări de draperii policrome în care îmi scald spre purificare gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi și sufletul tot - o, cerule nesfârșit, cer nestatornic, cu încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți trase în carele norilor tăi; cer cumplit, cer îngândurat de suferințele noastre, tulburat adesea de furtunile noastre exterioare ori invizibile
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
păsărilor, în gunguritul pruncilor, în seninul cerului, în vuietul mărilor și-al oceanelor, în toate splendorile naturii; în strălucirea soarelui, a lunii, a stelelor, a aurorelor polare, dar și în forța uraganelor, a furiilor mărilor și oceanelor, a cutremurelor, a tunetelor și trăznetelor ce ne lovesc, și a numeroase alte pedepse, căci toate, toate acestea vin din mâna Lui, fiindcă El ne vorbește prin parfumul și coloritul florilor, prin razele lunii și razele soarelui, prin forma norilor, prin ivirea zorilor și
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
lovesc, și a numeroase alte pedepse, căci toate, toate acestea vin din mâna Lui, fiindcă El ne vorbește prin parfumul și coloritul florilor, prin razele lunii și razele soarelui, prin forma norilor, prin ivirea zorilor și farmecul amurgurilor, prin orice tunet și trăznet! Doar priviți și ascultați... Oriunde I se simte prezența! Îndrăzniți să-L căutați! Mulți întind lăcrimând brațele spre cer Să-I proslăvească măreția, să-I implore superputerea, frumusețea și bunătatea infinită, să-I atingă vibrațiile, radiațiile invizibile și
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
Acela, dar chipul Lui dobândi pe loc o lumină solară sau de fulger care m-a orbit pentru câteva momente, amețindu-mă de tot... Iar atunci când, plin de curiozitate, am revenit asupra acelui Punct luminos, am auzit o voce de tunet în interiorul meu care încă trepida înspăimântat : „- Ascultă, ființă nesupusă și prea curioasă, dacă insiști să Mă ispitești chiar și numai în gând, filmul tău incendiar îl voi prezenta imediat tuturor, cu toate tainele tale, și-ți pregătesc pe loc un
FILMUL VIEŢII NOASTRE ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375182_a_376511]
-
săgețile siberiene de foc , înveninate, nu-ți vor stinge torța fierbinte care va ajunge până la nori, până la soare, până la stele și până dincolo de stele, luminându-ne fetele , răscolind anotimpuri și veacuri, clădite sub drapelul dungat, iar vocea-ți va fi tunet, din ochi îți vor ieși fulgere, orbind pe dușmanii striviți că furnicile sub picioarele tale Scumpă Lady Liberty !... Și dacă-ar fi și-ar fi să-ți pâlpâie vreodată slăbită lumină de deasupra Chartei Libertății noastre, ce-o strângi la
STATUIA LIBERTĂŢII (LADY LIBERTY) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375188_a_376517]
-
Deoarece acolo vom fi pe veci eroi... E locul unde Clipa înseamnă Totdeauna Și-acolo vrem s-ajungem... Dar numai amândoi !... CHEMAREA REPETATĂ ÎN ZADAR... Eu răsfoiesc ”Istoria poporului român”: Când o deschid, țâșnește-un roșu râu de sânge, Ies tunete și flăcări pe unde calc, stăpân, Din veacuri până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
mie de metri), cele peste 100 de trasee stabilite aici începând cu anul 1958, când s-a reușit prima escaladare, se numără printre cele mai dificile și mai renumite de pe glob. Peste vale domnește o liniște atot-temporizatoare, deranjată doar de tunetul monoton al apei care se prăvălește din cascada Nevada, de la o înălțime de aproape 800 de metri. Jumătate din ea se pulverizează pur și simplu pe parcurs, transformându-se într-un curcubeu semi-permanent. Cu cei 739 de metri de cădere
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
încruntată, la gândul preocupat. Cât aș fi dorit să schimbi și cu mine-un cuvânțel, Dar zadarnic, parcă-aveai, o inimă de oțel. O ploaie-nviorătoare în arșița după-amiezii, Ți-am trimis să răcoresc aerul , rodul livezii. Am strigat cu glas de tunet străpungând nori cenușii , Din înaltul cerului, zguduind din temelii, Fulgere scăpăratoare și dezlănțuind stihii, Doar, doar, mă ve-i auzi prin a cerului furii. Fiecare picătură de ploaie ți-a strălucit, Atmosfera-nfierbântată și pământu-a răcorit. În mijlocul norilor am pictat un curcubeu
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor se rostogolește, Dar nu le pasă, căci Soarele îi iubește, Obosiți și fără vlagă respiră mai departe, Așteaptă adierile primăverii ce le sunt destinate. Referință Bibliografică: Ostilități la început de iarnă / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător ce-ncremenește totul c-un moft devorator. Nu mai există scăpare din urgia naturii până ultimul ecou aduce liniștea uitării. O liniște-aparentă, căci ploaia-și varsă năduful cu sunete-nfundate stropii lovesc pământul. Picurii grei și mari cad
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
spori a lumii taină - / și-ntocmai cum razele ei albe luna / nu micșorează, ci tremurătoare / mărește și mai tare taina nopții ... De pe muntele Eleon, ideea și cuvântul s-au înălțat spre imensul ocean al înțelepciunii și al nemuririi. Fulgerele și tunetele au rămas deasupra pământului înecat în sudoarea sălcie a neputinței omului de a ști să facă din rău bine, din întuneric lumină. Ochiul celest a rămas pentru totdeauna deschis, suspinând noaptea prin umbra tremurândă a fiindului nostru, urmărindu-ne și
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
prelungirea abrupților stâncoși, fiind parcă suspendate de toarta cerului. Picior de om nu trecuse prin acest ținut. Paloș și Prințesa de ceva vreme nu mai părăsiseră palatul și așteptau nașterea prințului moștenitor al neamului vampiric. Într-o noapte cu fulgere, tunete și o furtună îngrozitoare, într-una din încăperile palatului într-un pat pufos se născu nepotul și urmașul Contelui Dracula! Contele și Contesa primiră vestea cu mare bucurie și în noaptea următoare doi vulturi planară peste crestele munților spre apus
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Cristina a închis gura și a încetat să mai respire în momentul în care știrea a fost comunicată. Părea că se eliberase de o mare greutate. O privea fix pe Emanuela, fără să clipească... - Ceee? Întrebarea Emanuelei, veni ca un tunet ce izbucnea din străfundurile pământului. - Cum este posibil așa ceva? Esti sigură? - Daa! ... Costel a spus că le-a dat astăzi drumul din spital și... Ioana l-a lăsat cu Daniela. Ea a plecat undeva... și..., și nu a mai venit
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
mereu se gândea să ne fie nouă bine, față de mine care mă bucuram pe atunci să simt lacrimile feonixului sacru căzând împrejurul meu iar cerul ca un fum negru de ceanură era presărat ici-colo de artifici albastre și crâmpeie de tunete. Planul a căzut! Ulița se preschimbase-n Marea Neagră;cu malurile umflate de apă făcea imposibilă ieșirea din urgie. Reîntorși în casă mama ne-a ordonat să fim cuminți după care dispăru pe ușă în neant. și iată cum - singuri - eu
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
de grâu ; Dansu-i o melodie În zboru-i fără frâu... Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l plutește, Cu triluri îl presoară Spărgând nemărginirea Tabloului pictat, Iar cântu-i e solirea A norului chemat. Un fulger brazdă cerul Și-un tunet îl urmează. Se sparge-n mii oțelul... Clocot reverberează... Se-adună uriașii, Se lupta-n lănci și săbii. În fugă le sunt pașii Și-n fug-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
nebuni de mistere încercăm s-alergăm după el scormonind colțurile viselor stricăm pănze de păianjeni îndrăgostiți navigând pe arterele clipelor obosiți de oceanul de bine ne luăm la harță cu eternitatea excesivă și facem balans echilibrului scurtând euforia cumplitului în tunetul crăpăturilor diurne Referință Bibliografică: VIS ÎNCURCAT / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1038, Anul III, 03 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VIS ÎNCURCAT de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372282_a_373611]
-
o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ... Citește mai mult Iubim precum Soarele iubește pământulîn superb moment de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi fiecare fibră scoate-un tunet,fiecare vorbă are o zămislire sonoră.Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite,râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc;în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuitene rostesc, mereu, cu tot ... X. MEDITAȚIE, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2155 din 24
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Hărăzindu-le genunea Ca decizie înțeleaptă. Nori și fulgere și trăznet Se-abăteau ca din senin, Dacă zeului sub râset Nu se aplecau în chin. Din suflarea lor de ură, Se sfârșeau copaci, sălașuri. Gloatei ca adunătură Îi țipau prin tunet glasuri De supunere umilă Și de oarbe proorociri. Zeii toți fără de milă Se-ntreceau în năluciri. Și-ncărcau stoguri de nouri Ce potopuri descărcau, Iar la urmă-n curcubeuri, Pronia lor proclamau. Iernile puneau să urle Crivețe și vijelii, Ce
FURTUNI TRECUTE PE PĂMÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376208_a_377537]
-
Acasa > Strofe > Timp > PLOAIA Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O tresărire la primul tunet. Nu se simțea nici o adiere de vânt. Frunzele atârnau în copaci într-o neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O tresărire la primul tunet. Nu se simțea nici o adiere de vânt. Frunzele atârnau în copaci într-o neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou. O picătură de ploaie îmi căzu pe mână, dar nu mai mult. Alt tunet bubui. Mai întâi încet, Cu un mic foșnet în copaci, și atât de măruntă, că nici
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou. O picătură de ploaie îmi căzu pe mână, dar nu mai mult. Alt tunet bubui. Mai întâi încet, Cu un mic foșnet în copaci, și atât de măruntă, că nici n-o vedeam, ploaia a început să cadă. Mai repede și mai zgomotoasă ca un șuvoi pieziș, din cerul plumburiu cădea ca apa unei
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]