1,200 matches
-
situație penibilă, Dumnezeule !... Nu-i de mirare să-i fi spus asemenea lucruri și babei ăsteia, care nu mai iese odată din baie ! Dacă nu am fi noi cei care să le dăm nas, ar mai avea oamenii simpli atâta tupeu ? Biata Muti nu mai avea deloc control în ultima vreme. Și Niki, el, în fond, atât de sensibil, cu flair-ul lui, nu se poate să nu fi intuit ceva ! Sau chiar să-i fi ajuns la urechi... Dar nu s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Numai o ființă neîncrezătoare ca Muti s-ar mai îndoi de el... Numai Muti putea să fie atât de suspicioasă : să susțină că, atunci când Niki merge să pună o vorbă cuiva sau să depună unui cunoscut un memoriu, intră cu tupeu în clădire, trece cu tupeu pe lângă portar, tu rămâi afară, el urcă scările, merge la closet, mai rătăcește cât mai rătăcește pe săli și pe urmă coboară foarte sigur pe el. Și ție îți spune că a vorbit cu cineva
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Muti s-ar mai îndoi de el... Numai Muti putea să fie atât de suspicioasă : să susțină că, atunci când Niki merge să pună o vorbă cuiva sau să depună unui cunoscut un memoriu, intră cu tupeu în clădire, trece cu tupeu pe lângă portar, tu rămâi afară, el urcă scările, merge la closet, mai rătăcește cât mai rătăcește pe săli și pe urmă coboară foarte sigur pe el. Și ție îți spune că a vorbit cu cineva foarte important, dar că nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca regula și intervențiile curgând gârlă, m-am trezit în fața unei anticamere pline ! Deși convenisem să nu stau la coadă ca orișicine, ci să intru de cum voi vedea că se deschide ușa, nu m-am putut hotărî a avea acest tupeu. Sfiiciunea firii laolaltă cu principiile m-au oprit și m-am așezat pe o cana pea încă liberă, alături bastonul, mănușile și pălăria, și m-am pus pe așteptat. Dar fiecare, odată intrat, nu mai părea a avea de gând
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zic. Că fără foști comuniști. Și fără minciuni. Că destul le-am Înghițit căcaturile pînă la Revoluție. Io le dau dreptate. Să discutăm domn’e un pic cu argumente... Și el zice de ei că... i-auzi, sînt golani... Ce tupeu are! Domn’e, io cînd Îl văd dînd din mînă ca Ceaușescu cînd vorbește minciuni... mie Îmi vine așa un chip de nebunie... Ce caută, domnule, ăsta să ne... — Taci, bre ghiocele. Ce argumente? Spune-i domn’ profesor cum e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
amuzament nebun, de la unul la altul, ca la handbal, în jurul mesei. La capătul dinspre bucătărie al culoarului se ivește deodată chelnerul adevărat. Observă vânzoleala din jurul mesei clientului său și pe cei cinci indivizi suspecți șicanându-l pe profesor cu un tupeu ieșit din comun. Intrigat, chelnerul iuțește pasul către masă strigând: Hei! Hei!... Băieții se precipită pe culoar spre ieșire. În graba lor cea mare uită să lase servieta profesorului și se trezesc cu ea afară din restaurant. Curelaru le propune
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
uite-te la ea. Mult prea mică față de celelalte unghii. Și adăuga: N-ai de ce să fii îngrijorat, am atâta discreție să nu dau detalii despre viața ta sexuală. Ha! Auzi cine vorbea de viața sexuală! El, homosexualul! El avea tupeul să vorbească de discreție în legătură cu viața sexuală? Schipor ăsta... blondul presupus; fiindcă nimeni n-ar fi băgat mâna în foc că nu se oxigenează 6! Ce era cu șuvițele alea mai decolorate din părul lui?... Toate detaliile aspectului său, toate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
garderoba acestuia. Ce mama dracu! Doar nu eram prost să nu profit de pe urma exploatatorilor. Ete-ai dracu!” Ca activist de partid, Zorzon se încadra în seria tipică a militanților comuniști din România. Ceea ce te uimea la această categorie de indivizi era tupeul și certitudinea lor, după ce erau investiți cu putere , că sunt capabili să găsească soluții la orice probleme , că sunt competenți în orice domeniu, că dețin toate adevărurile. Când găseau de cuviință să-și motiveze deciziile, argumentul suprem era: ”Așa a
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
să țipe sau cei care țipă, nu cei care își văd de grijile lor... Vechii mei prieteni se socoteau, fără îndoială, toți niște înțelepți, iar eu eram prostul. Și nu-mi iertaseră, probabil, că după ce eram prost mai aveam și tupeul să-i judec. Din punctul lor de vedere, poate aveau motive să se simtă jigniți, îndreptățiți să-mi întoarcă spatele. Nu-i condamnam. Cine s-a ridicat împotriva tăcerii a riscat totdeauna să se facă tăcere în jurul lui. Oamenii îți
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
delicat". Nu-i lipsea forța, dar erau la el mai mult impulsii repezi decât adevărată rezistență. La, dresaj, chiar în cazarmă, era căutat pentru îndrăzneala și ..maniera" lui mai mult decât pentru muncă. La producții el era artistul, fiindcă avea tupeu, siluetă, îndemînare și, la nevoie, o tensiune de voință ce susținea mușchii, dar nu ducea Ia greu. Ceea ce ii determinase să lase de-a binolea miiităria fusese, în afară de noile rente procurate de Lina, în afară de beneficiile ce picau de ici și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
excelent ca să vadă defectul unei haine. Domnul Paul îi spunea îneîntat: - De n-ați fi profesor, ați fi un minunat premier! Lică intra, în urmă, prin ușa din față în atelier și făcîndu-i încă complimente familiare. Domnul Paul, care avea tupeu, îi zicea acum: "ați" și "domnule profesor". Lică urca parcursul parvenitismului, și pe acest parcurs simțea că nu e de bun-gust, că nu se ajustează bine să aibă o fată ca Sia. Totuși mai făcuse o încercare în favoarea ei. într-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
călugăr franciscan, Rabelais, dar treceam de la Hegel la Zola și de la discursurile lui Cicero la un Louis Dumur, cu o dezinvoltură de ignorant în transă. Căci marea șansă a acelei aventuri, ca ea să arate cum a arătat, a fost tupeul de a socoti accesibil orice. Altminteri cum aș fi putut să-i amestec pe Nietzsche cu Casanova sau pe Montaigne cu Bacalbașa? Noapte de noapte, cărțile au jucat pentru mine rol de Șeherezadă. Râdeam, plângeam, sufeream, urmăream cu sufletul la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Aproape că i-o strigase în față: n-aveți nici cea mai vagă idee. De parcă și-ar fi pus în cap să confirme cele mai rele acuzații publice. Rece, oportunist funcționalist. Deloc interesat de oameni. Nu te interesează decât teoriile. Tupeul femeii îl descumpănea. Îi făcuse rost de un tratament când nu exista nimic altceva, o variantă care-l costase timp și efort. Zeci de mii de dolari de îngrijiri medicale, livrate gratis la ușa ei. Două drumuri pro bono în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cuprinse de corupție, atâta vreme cât nu se clintește nimic în deciziile judecătorești. Faptul că nimeni la nivel înalt nu pățește nimic, deși este acuzat, întărește în clasa interlopă sentimentul că se poate. Că este cu putință ilegalitatea și le accentuează clanurilor tupeul și curajul. Adăugați la asta faptul că serviciile secrete, în loc să monitorizeze legăturile ascunse ale clasei politice cu interlopii, sunt preocupate de oameni de cultură de talie națională, precum scriitorul Traian Ștef, directorul Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai din Oradea, care este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
era singur. Gosseyn își coborî ochii pe "hartă" și-i ridică asupra lui Janasen. Îl interesa calmul pentru că-i deschidea o fereastră spre caracterul acestuia. Janasen era un solipsist care ajunsese să-și echilibreze nevroza construind o atitudine de mare tupeu. Avea un echilibru puțin stabil în timp, fiindcă în fiecare clipă depindea de toleranța aproapelui. Avea o privire insolentă și afectată. Cadrul întâlnirii lor era plin de culoare venusiană. Se aflau într-o încăpere care dădea spre o curte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
-l pe tâmplarul șef. O clipă mai târziu, o voce groasă îi răspunse și Gosseyn îi explică ce dorea și închise. Tremura de nerăbdare. ― Trebuie să meargă... își zise el, încercând să se auto-convingă. Asemenea chestii merg întotdeauna, dacă ai tupeu. Transportă în grabă distorsorul în living-room. Apoi închise ușa dormitorului. Puțin după aceea, la ușa dinspre coridor se auzi un ciocănit. Gosseyn deschise. Cinci bărbați intrară. Trei dintre ei cărau scânduri. Fără vorbă se apucară de treabă și ambalară distorsorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era singur. Gosseyn își coborî ochii pe "hartă" și-i ridică asupra lui Janasen. Îl interesa calmul pentru că-i deschidea o fereastră spre caracterul acestuia. Janasen era un solipsist care ajunsese să-și echilibreze nevroza construind o atitudine de mare tupeu. Avea un echilibru puțin stabil în timp, fiindcă în fiecare clipă depindea de toleranța aproapelui. Avea o privire insolentă și afectată. Cadrul întâlnirii lor era plin de culoare venusiană. Se aflau într-o încăpere care dădea spre o curte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
-l pe tâmplarul șef. O clipă mai târziu, o voce groasă îi răspunse și Gosseyn îi explică ce dorea și închise. Tremura de nerăbdare. ― Trebuie să meargă... își zise el, încercând să se auto-convingă. Asemenea chestii merg întotdeauna, dacă ai tupeu. Transportă în grabă distorsorul în living-room. Apoi închise ușa dormitorului. Puțin după aceea, la ușa dinspre coridor se auzi un ciocănit. Gosseyn deschise. Cinci bărbați intrară. Trei dintre ei cărau scânduri. Fără vorbă se apucară de treabă și ambalară distorsorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Știți, i-am solicitat un pic din spiritul de cooperare despre care se vorbește în acest manifest electoral, dar el m-a poftit să revin peste zece ani. Presupun că, în clipa aceea, uitase de alegeri. Și apoi, mai are tupeul să organizeze o adunare politică în aceeași seară când eu țin o conferință! Grosvenor începu să mănânce. - Nici o conferință nu poate avea importanță acestei adunări, îl repezi Dennison, roșu la față. Vom lua în discuție unele chestiuni care-i interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Alaltăieri, opt chiftele, doi gogoșari și un picior de pasăre... ― O fi fost găina șchioapă! Vezi-ți de treabă, madam, nu te lua de oameni! Panaitescu îl privea cu gura căscată. Avusese totdeauna o admirație totală, necondiționată, pentru oamenii cu tupeu, care știu să se descurce în orice conjunctură, sincer indiferenți la opiniile celorlalți. Matei i se părea că face parte din această specie. ― Și mie mi-au dispărut, mârâi Popa cu nasul în ceașcă, o ceapă și... niște sare. Eu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
anumită vârstă... Habar n-am despre ce vorbește. ― Minți! urlă Grigore Popa. Mi-a povestit totul. Tânărul ridică din umeri. ― Delirezi, papa! Îți garantez că am altele pe cap decât amorurile dumitale. Insecte sau patrupede! Îl privi lung. Ai și tupeu! După ce i-ai cârtit două ceasuri despre Margot și topor... ― Îl auzi? Recunoaște că a ascultat la ușă. ― Totdeauna am fost sfătuit să urmez exemplul bătrânilor... Melania Lupu îl scrută atent. Nările fine erau palide. ― Și-apoi, reluă adresîndu-se lui
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Prefer tablourile. ― Ce tablouri!? ― Femeia și Vînătorul! Degeaba încerci să câștigi timp. Ai pierdut! Bătrâna zâmbi dulce: ― N-am pierdut, domnule Vâlcu. Au pierdut ei. Și dacă vreți să vă spun adevărul, în primul rând dumneavoastră. ― Ăsta zic și eu tupeu! izbucni în râs contabilul. M-am întrebat mereu cum naiba nu te-au simțit ăilalți? Te-au considerat tâmpită sau în cel mai bun caz senilă. Jeleuri, filme cu cowboy și motanul Mirciulică... Și azi mă mir... ― N-au fost
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
neliniștită acasă, dar nici un semn. După un timp tatăl adoptiv se duce la Facultatea unde odorul lui trudise din greu pentru reușită și constată, stupefiat, că nici măcar nu figura printre înscriși, darămite printre reușiți?? Ieșind la iveală escrocheria săvârșită, cu tupeu, spune că va repeta la anul examenul de admitere. Încă un an de tensiune, cu pregătire zilnică, de data aceasta este înscris de părinți, supravegheat pe timpul concursului, revine acasă cu așteptarea rezultatului care este în final negativ. Lacrimi din partea mamei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
auzeai că le spun oamenii. Maică Doamne! — Oameni răi, asta e, întări Santa. Guri spurcate. — Bietu’ tata, continuă doamna Reilly. Era așa sărac! Și când s-adus și și-a prins mâna în cureaua ventilatorului, toți din cartier au avut tupeu’ să spună că trebe să fi fost beat. Ce de-a scrisori anonime am mai primit pe chestia asta. Și biata mea tanti Boo-Boo. Avea optzeci de ani. Ținea o lumânare aprinsă pentru bietu’ ei soț mort și-a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu e perfectă, spuse Charlie. Iar noi avem multe de făcut. Treci peste. Capitolul 11 Barry Sindler era plictisit. Femeia din fața lui trăncănea fără întrerupere. Era un tipar evident: puicuța bogată din est, îmbrăcată în pantaloni, o Katharine Hepburn cu tupeu, cu un fond fiduciar și accent nazal de Newport. Dar, în ciuda aerelor ei aristocratice, nu reușise decât să o pună cu profesorul de tenis, la fel ca toate fraierele cu silicoanedin oraș. Dar se potrivea perfect cu avocatul cretin de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]