2,079 matches
-
sale auzeau forfota din sat. Femeile se pregăteau de sărbătoare, iar bărbații de o iarnă grea. Mirosea a zăpadă proaspătă, a curat și, pe măsură ce se apropia de Biserică, a tămâie. S-a uitat în sus și a văzut crucea de pe turla Bisericii. Strălucea printre razele soarelui subțiri și învăluite de fulgii de nea. A simțit cum mâna dreapta se încordează, iar degetele nu-l mai ascultau, lipindu-se singure unul de altul, legate prin Sfânta Treime. S-a gândit la Andrei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
domol de clopot. - Doamne ferește, ai grijă de dragul meu, Maică Fecioară! E încă tậnăr, a iubit-o atật de mult! Umbra dealului acoperea satul și întunericul se lăsa încet peste acoperișurile cu hornuri fumegậnd .Yon stătea împietrit, neputậndu-și lua ochii de la turla bisericii de-abia zărită. - Unde să mă duc? Unde să mă duc? întrebă iarăși. - Acasă la tine, Yoane! Unde să te ducem? răspunse un bărbat mai în vậrstă. - Cum adică?... Mă duceți acasă făra ea? Ce să caut eu acasă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
În suflet cu amar. Deodată simt în urma-mi Venind, tiptil-tiptil, Pas sfiicios de fată, Ușor ca de copil. Și simt cumcă de brațu-mi Un braț ușor s-anină - Și simt că mîna-mi strânge O mână dulce, fină. Răsună miază-noaptea Din turla neagră, veche - Suntem atât de singuri Și suntem o păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cît! Să fim odată singuri Și iată-ne-nsfîrșit! {EminescuOpIV 282} Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întîlniră Ochii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să nu fie adevărată. Cu alte cuvinte, „pe aici ți-i drumul”, vere. În situația asta trebuie să pornim la drum apostolește. Pe cale om mai schimba o vorbă-două. Fără alte cuvinte, am luat-o din loc cu ochii ațintiți asupra turlelor Mitropoliei, ce ni se arătau în vâlvătaia apusului ca o izbăvire. Așa obosit cum eram, mintea tot mai dădea încă semne de viață. Tocmai mi-am adus aminte că la sfârșitul vieții Alexandru Lăpușneanu voievod a fost călugărit cam cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În 1616, când doamna Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cam ai dreptate, vere, dar nu mor caii când vor câinii. Da’ profund ai mai devenit, dragule! - l-am tachinat eu râzând. Am luat calea întoarsă și în cele din urmă am intrat pe strada Tudor Neculai. Din dreapta, de la înălțimea turlelor sale, ne privește biserica Sfântul Vasile. Mă opresc și privesc întrebător la ieșean... Nici nu mi-am dat seama când ieșeanul mă ia la vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
târgul... Și unde-i turnul și mai cu seamă unde-i ceasul, vere? Întreabă-l pe arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy, care a restaurat biserica în 1882... Știu că el a refăcut biserica din temelii, aducând modificări la bolți, turle, acoperiș și picturii interioare. Atunci a dispărut și turnul clopotniță, cu tot cu ceas. Acum ai să afli despre o danie mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de folos decât un bărbat. Înțelesese asta în timpul absenței, din cauza prizonieratului, a tatălui său, revenit acasă pe când el avea opt ani. Se apropie de biserica mare, cu hramul la Sf. Mihail și Gavril, care-și arăta, printre copacii deși, turlele acoperite de curând cu tablă vopsită-n verde. În spate era cimitirul în care-și dormeau somnul veșnic înaintașii lui, Dumnezeu să-i odihnească în pace. De câte ori nu se gândise la dânșii, când hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și ceva de pomană și lumânări să mergem la biserică, să ne închinam la mormintele celor dragi care au plecat printre aștri. Am ieșit în curte. Soarele lunii iunie arunca lasere printre frunzele celor doi cireși. Înspre răsărit se vedeau turlele bisericii din sat. Am intrat în curtea ei și, sfioși, ne-am îndreptat pașii spre mormintele bunicilor, fraților și rudelor noastre. Pe cruci învechite se mai zăreau încă numele înscrise de meșterul din sat. Locurile de veci erau acoperite de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
sacre, obiect de artă, care înfrumusețează și domină peisajul orașului Drochia. Amploarea construcției de la Drochia este impresionantă. în aprilie 1988 a avut loc sfințirea locului și, în mai puțin de patru ani, au fost înălțați pereții catedralei. Forma și amplasarea turlelor a gândit-o și elaborat-o însuși preotul Pavel Vuluță, iar ideile sale au fost materializate de meșterii din Tighina. Cele cinci cupole simbolizează pe Iisus Hristos și pe cei patru evangheliști. în octombrie 1995, primarul orașului, Anatol Plesca, a
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
a înseși irealității lumii. Vorbind cu Ferdinand, tocmai după feeria mitologică: „Te-nseninează acum, / Serbarea noastră s-a sfârșit. Actorii, / Ți-am spus, au fost, toți, duhuri, și-n văzduh / S-au destrămat cu toții. Și întocmai / Ca funigeii viziunii, turnuri / Cu turlele în nori, palate mândre, / Solemne temple, chiar întreg pământul / Cu tot ce-a moștenit, se vor topi / Ca și alaiul umbrelor acestea / Și-n urma lor nu vor lăsa o dâră. / Plămadă suntem precum cea din care / Făcute-s visele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a înseși irealității lumii. Vorbind cu Ferdinand, tocmai după feeria mitologică: „Te-nseninează acum, / Serbarea noastră s-a sfârșit. Actorii, / Ți-am spus, au fost, toți, duhuri, și-n văzduh / S-au destrămat cu toții. Și întocmai / Ca funigeii viziunii, turnuri / Cu turlele în nori, palate mândre, / Solemne temple, chiar întreg pământul / Cu tot ce-a moștenit, se vor topi / Ca și alaiul umbrelor acestea / Și-n urma lor nu vor lăsa o dâră. / Plămadă suntem precum cea din care / Făcute-s visele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu creioane colorate aruncate peste tot și cu o păpușă de cârpă, desenată strâmb cu pixul pe față, azvârlită pe podea. O debara plină cu saci și bocanci scorojiți, pe care stă ghemuită o fată numai piele și os. Niște turle fantastice, văzute de lângă creneluri, parcă de cineva aflat în zbor, apropiindu-și și depărtîndu-și ferestrele rotunde, arzând în soare, de pragul ușii, suspendat parcă în gol. O vale plină de flori, cu un râu de fluturi multicolori curgând prin aerul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu-i prea devreme să mă gândesc la asta, dar simt că numai împăcându-mă cu pictura ta te-aș putea păstra lângă mine, 17 august, la margine de sat biserica Voronețului, și-mi cobor privirea într-acolo, îi descopăr turla ițindu-se semeață printre vârfurile brazilor, mai jos de mine la câțiva pași îți văd doar spatele, capul ridicându-se din când în când spre priveliștea din vale, apoi coboară iar asupra caietului de schițe ce-l ții pe genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din vale, apoi coboară iar asupra caietului de schițe ce-l ții pe genunchi și brațul încordându-se, când mai aspru, când mai ușor, după cum cer liniile desenului, iar soarele coborând înspre sat se va lăsa în curând exact în spatele turlei, cred că acest moment îl aștepți cu atâta nerăbdare, încât ochii tăi au părăsit acum planșa de desen fixând încordat turla bisericii, vor mai trece câteva clipe până când crucea din vârful turlei va eclipsa soarele, în pronaos Maica Domnului Îndurătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
când mai ușor, după cum cer liniile desenului, iar soarele coborând înspre sat se va lăsa în curând exact în spatele turlei, cred că acest moment îl aștepți cu atâta nerăbdare, încât ochii tăi au părăsit acum planșa de desen fixând încordat turla bisericii, vor mai trece câteva clipe până când crucea din vârful turlei va eclipsa soarele, în pronaos Maica Domnului Îndurătoarea, printre stelele pâlpâind slab în jurul ei și înțeleg acum că există momente unice în care e posibilă orice translație către cosmos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sat se va lăsa în curând exact în spatele turlei, cred că acest moment îl aștepți cu atâta nerăbdare, încât ochii tăi au părăsit acum planșa de desen fixând încordat turla bisericii, vor mai trece câteva clipe până când crucea din vârful turlei va eclipsa soarele, în pronaos Maica Domnului Îndurătoarea, printre stelele pâlpâind slab în jurul ei și înțeleg acum că există momente unice în care e posibilă orice translație către cosmos, crucea înaltă de pe turla bisericii s-a topit acum în soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trece câteva clipe până când crucea din vârful turlei va eclipsa soarele, în pronaos Maica Domnului Îndurătoarea, printre stelele pâlpâind slab în jurul ei și înțeleg acum că există momente unice în care e posibilă orice translație către cosmos, crucea înaltă de pe turla bisericii s-a topit acum în soarele rănit al asfințitului, de aici, de pe deal nu se mai vede nicio cruce pe turlă, numai soarele prins ca într-o lance ascuțită stropind în juru-i cu raze, și brațul tău aleargă grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și înțeleg acum că există momente unice în care e posibilă orice translație către cosmos, crucea înaltă de pe turla bisericii s-a topit acum în soarele rănit al asfințitului, de aici, de pe deal nu se mai vede nicio cruce pe turlă, numai soarele prins ca într-o lance ascuțită stropind în juru-i cu raze, și brațul tău aleargă grăbit pe blocul de schițe să nu-i scape nimic din această nuntire secretă, ți-am promis solemn când m-ai adus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părerea unui burtos ce stă la rând, struguri de masă, aș mai apuca ceva din slujbă dacă n-aș fi îngreunat în înaintarea mea de copii, gură-cască, ca la târg, încep coborâșul prin pădure, încă nu se vede biserica, numai turla bisericii celei noi, printre copaci tineri în colibe de crengi verzi, aproape goi, fără rușine, strânși în jurul unuia care cântă din chitară, sau lângă un casetofon, slănină prăjită, cei ce n-au apucat încă să înalțe coliba de crengi încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
liniile sunt ușor contorsionate, o biserică cu elevație verticală, dar întoarsă cu acoperișul în jos, Aldo întoarce desenul ca să pot mai bine vedea biserica, e într-adevăr o biserică, cu vârful foarte alungit, n-are nici ferestre, nici uși, doar turle ce cresc una din alta, Uimitor! Aldo reface sensul corect al colii de hârtie cu biserica mea crescând în jos, La unsprezece ani ai desenat figura asta, și Aldo îmi indică o combinație ciudată între un cerc mai mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sfânt, Al erminiei meșteșugului zografiei care cuprinde, se străduie meșterul să păstreze litera de la începutul veacului, care cuprinde asemănările și închipuirile tuturor sfinților, preste tot omul, și sfetoșele lor și alte orecare de ale acestui meșteșug, sus, mai întâiu, în turla cea mare a bisericei, înrotocolează o roată și zugrăvește pe Christos pantocrator, drept, cu evanghelia; și prin prejur scrie așa: Din ceriu a privit Domnul; văzut-a pre toți cei ce locuiesc lumea, (alta așa) Doamne caută din ceriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o descriere atât de amănunțită încât e absolut imposibil să nu-l reconstitui din acest portret robot, pun deoparte în iarba scundă desenul copiat de mine în creion al lui Ioan Gură de aur, îmi ridic ochii peste pădure, spre turla albă a bisericii celei noi ce se ițește semeață printre vârfurile copacilor ce înconjură mănăstirea, soarele lăsându-se leneș spre apus și-n stânga mea în iarba măruntă desenul lui Ioan Gură de Aur, orbit de soarele încins în propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și Marianne mi-a spus: „Știi ce? Tu du-te acasă”. Am plecat, am luat trenul, și m-am Întors la Făget, undeva spre Cetatea de Baltă erau lupte și a trecut un avion și era să se bage În turla bisericii, așa de jos zbura, și era o secetă de nu mai era apă În fântână, iar eu am stat o vreme și iar m-am dus la Sibiu și m-am băgat la un doctor și aveam grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
jos câmpia nocturnă spuzită de lumini. Coborâm câteva trepte și ne trezim într-o piațetă pietruită în mijlocul căreia se află câteva jocuri pentru copii. Un leagăn scârțâie mișcat de briza care bate la înălțimea aceea, e întuneric, doar clopotnița cu turla romanică apare iluminată printre acoperișurile negre. Așezați pe o bancă de piatră privim în fața noastră căluțul de lemn cu un arc gros în loc de picioare și o ușoară melancolie își face loc în clandestinitatea noastră. Jocurile acelea fără copii ne întristează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]