1,500 matches
-
și să devină alți oameni, vor putrezi în închisoare. Acestea erau cele două alternative pe care colonelul le punea în fața deținuților și fiecare în intimitatea lui trebuia să aleagă și să acționeze în consecință. La începutul lui 1961, în fabrică turnătorii și securiștii, care lucrau la bucătărie, din nou, au lansat zvonul că ei sunt însărcinați de Crăciun să aplice metodele de la Pitești, pentru a accelera reeducarea. O îngrijorarea generală cuprinse toată lumea, care nu avea de gând să-i facă pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceea ce oamenii obișnuiți și chiar foștii prizonieri preferă să nu spună, insistând cu „obstinație” asupra bestialității gardienilor, supliciilor izolării în zarcă, bătăilor sălbatice și urletelor înfiorătoare ale deținuților, amplificate de zidurile din beton, dar și radiografiind degradarea morală absolută a „turnătorului” și strania relație de complicitate și chiar de solidaritate creată între victimă și călău. Petre Goiciu, comandantul penitenciarului Gherla, un semianalfabet pentru care „dușmanii boborului” devin dușmanii lui personali, este un estet al sadismului, care, asemenea estetului din Renașterea lui
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
spre coloniile de muncă / 42 "Fericitul" triat la Penitenciarul Iași / 42 Fortul 13 Jilava. Din nou tortură / 49 În lagărele Dunării / 54 Șerpăria de la Salcia / 55 Constructor la Luciu Giurgeni / 63 Pe bacul Adour, la Periprava / 67 Dușmanii deținuților / 69 Turnători și torționari / 69 Înfometarea. Porcii erau prietenii noștri / 71 Muncile / 77 Bolile mizeriei / 83 Camarazii / 87 Brigadieri organizați după apartenența de clasă / 87 Frontieriștii / 90 Fiii patriei / 92 Alte drame / 93 Afară, în țară / 100 Amânata eliberare / 100 Reintegrarea / 104
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de vechii camarazi de la Canal / 213 Cu turnătorii pe urme / 215 Reabilitarea / 218 Cu "Virtutea Militară" prin închisorile comuniste (Ion NĂVODARU) / 221 Militar decorat pe ambele fronturi / 221 Subofițer în armata comunistă / 223 Intrarea la "facultate" / 225 Cine a fost turnătorul? / 230 Procesul unuia, condamnarea întregii familii / 233 La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos / 235 La școala anticomunistă a profesorului Gheorghiu / 237 Reintegrarea la Movileni, în stuf / 241 Un picher ospitalier de frică / 245 Jocul de fotbal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atrofiat, mutilat sau chiar castrat: nu se informează din mai multe surse, pentru că dacă asculta Europa Liberă, BBC sau Vocea Americii și se afla putea fi arestat; nu are opinii politice sau civice, pentru că printre prietenii cu care vorbea existau turnători și putea fi arestat; nu ia public atitudini civice sau politice, pentru că astfel de atitudini se soldau cu ani grei de închisoare; nu reacționează la abuzurile autorităților pentru că o astfel de reacție la adresa autorităților comuniste îți putea aduce arestarea, suferința
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu se știe, poate suntem în Siberia și ne rămân oasele pe acolo iar uzbecii de acolo ne vor bea vinul și se vor simți ei bine!" Iar unul dintre colegi m-a "ciripit" la Securitate. Eu am vorbit și turnătorul s-a dus și m-a denunțat, dar nu era nimic scris, nicio dovadă. C. I.: Când și cum anume s-a petrecut arestarea dumneavoastră? Vorbiți-mi despre felul în care v-au arestat. S. Ț.: La ora 5 dimineața
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Podul Pescăriei, că am aflat mai târziu de la părinții mei când le-am spus că am stat cu el la închisoare), unul Țicău 10, pe care l-am bătut. C. I.: Mai țineți minte nume de alți gardieni sau numele turnătorilor din celular? S. Ț.: Pe sectorul în care am fost închis erau doar cei doi gardieni. Pe turnători nu i-am putut depista pentru că am stat doar o lună la Iași. C. I.: Erați închiși separat de deținuții de drept
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el la închisoare), unul Țicău 10, pe care l-am bătut. C. I.: Mai țineți minte nume de alți gardieni sau numele turnătorilor din celular? S. Ț.: Pe sectorul în care am fost închis erau doar cei doi gardieni. Pe turnători nu i-am putut depista pentru că am stat doar o lună la Iași. C. I.: Erați închiși separat de deținuții de drept comun? S. Ț.: Da. Nu era nicio legătură cu aceștia. De exemplu, în eventualitatea că te luau să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a mai cântat și el ceva, pentru că, în ciuda detenției, nu-și pierduse capacitățile vocale. Dușmanii deținuților Turnători și torționari C. I.: În timpul șederii prin aceste colonii penitenciare de muncă din Balta Brăilei și din Deltă nu erau printre deținuți și turnători, delatori care colaborau cu gardienii? S. Ț.: Erau mulți, domnule, erau mulți. C. I.: Îi știați? S. Ț.: Sigur că-i cunoșteam, dar nu poți reține numele tuturor. Eram atât de mulți oameni acolo... C. I.: Dar dumneavoastră îi cunoșteați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăla care a înfricoșat un lagăr așa de mare, precum cel de la Grădina, a venit și ne-a rugat să fie primit în brigada noastră. C. I.: Andreica era un deținut turnător? S. Ț.: Era un deținut mai mult decât turnător, era torționar! A terorizat și a îngrozit un lagăr întreg. Ăia de la Grădina i se adresau cu "domnu' Andreica" la fel cum la Pitești lui Țurcanu i se adresau cu domnule. C. I.: Andreica venise de la Pitești, trecuse prin reeducare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
furat peștele pe care, de altfel, nici nu-l mâncase, îl avea întreg asupra lui. Vâlva a fost atât de mare încât acela n-a putut mânca peștele, măcar așa crud și pe furiș ca să nu fie observat de vreun turnător. A fost culcat pe spate și lăsat doar în cămașă și a fost bătut ritmic cu peștele ăla pe burtă. Păstrând același ritm al loviturilor stomacul intră în niște convulsii inimaginabile. Cel bătut, din cauza acestor convulsiuni ale stomacului, a murit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
multă vreme! Și stai așa, nu pleca! Ține de aici doi lei și cântă-i Internaționala!" C. I.: Umor negru. S. Ț.: De acord, dar în astfel de momente, care erau destul de multe, uitam de gardieni, de comandanții lagărelor, de turnători, uitam de tot și de afară și de dinăuntru, eram numai noi. Și găseam astfel de motive de râs în mai toate nimicurile. C. I.: Redobândeați astfel, într-o oarecare măsură, echilibrul psihic. S. Ț.: Era o evadare dintr-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trăit, că era o nebunie: amenințați zi de zi, bătuți, înfometați, distruși fizic și moral... C. I.: Într-adevăr, nu puteai rămâne normal dacă trăiai permanent în vecinătatea morții și care venea peste tine din toate părțile: de la comandanți, gardieni, turnători, lipsă de hrană, muncă epuizantă, boală, slăbiciune fizică și psihică, izolare, bătaie, banalitatea și "normalitatea" răului care nu mai provoacă reacția normală de groază. S. Ț: Sigur că nu puteai dormi chiar liniștit, când erai amenințat în acest fel, deși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noi ne-am prins cum stă situația, iar surorile mele au fugit una câte una. Nu se știa dacă este plecată de acasă de tot sau dacă este plecată pe undeva în apropiere să muncească, ca nu cumva vreun codoș, turnător sau informator, să se ducă la Securitate să denunțe că ar fi plecat vreo una. C. I.: Dar îi cunoașteați pe turnători? R. R.: Nu, n-aveam cum să-i știm. C. I.: Ați ținut legătura cu cei doi frați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acasă de tot sau dacă este plecată pe undeva în apropiere să muncească, ca nu cumva vreun codoș, turnător sau informator, să se ducă la Securitate să denunțe că ar fi plecat vreo una. C. I.: Dar îi cunoașteați pe turnători? R. R.: Nu, n-aveam cum să-i știm. C. I.: Ați ținut legătura cu cei doi frați cât timp ați fost deportați? R. R.: Sigur că da. Prin scrisori, că doar nu ne oprea nimeni să scriem. Mai trimitea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
povestiți soției experiența de deportat politic? R. R.: Da, i-am spus. Dar prietenilor nu le-am spus niciodată, pentru că nu puteai să spui la nimeni, că-ți tăiai singur creanga de sub picioare. C.I.: Vă era frică de informatori, de turnători? R. R.: Sigur că da! Mi-era frică de informatori cu atât mai mult cu cât era pâinea mea în joc. Plecasem din Râmnic din foamete și trebuia să am lacăt la gură, nu vorbeam nimic altceva decât ceea ce eram
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din foamete și trebuia să am lacăt la gură, nu vorbeam nimic altceva decât ceea ce eram întrebat. Eram trecut deja prin experiența comunismului și eram stresat de nici nu vă imaginați. Și nu puteam să vorbesc. C. I.: Dar pe turnătorii din secție sau din atelier îi cunoșteați? R. R.: Eu i-am depistat care erau. Era unul, fost căpitan în armată, pe nume Coman, mult mai în vârstă decât mine, membru de partid. Erau vreo trei care erau privilegiați, adică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că-s contra, că fac, că dreg, ca să-i racolăm în mișcarea noastră: pe părintele Petrea 2 de la Iepureni, pe Cahu3 de pe la Schineni... Și pe toți i-au arestat. Fuga în gura lupului C. I.: Să înțeleg că acești doi turnători, Anghel și cu Vrabie, erau totodată și un fel de agenți provocatori ai Securității care voiau să descopere și să deconspire dușmanii de clasă? S. M.: Sigur că da! Au vorbit despre dânșii și la TVR Iași. Să luați legătura cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cu o cârjă pe care o ținea pe mână, și-l scotea de-l ducea prin alte dormitoare pentru a afla anumite treburi și pentru asta îi dădeau țigări, că atunci când venea la noi în dormitor, fuma. Era un turnător care era în mijlocul lor, prietenul lor. C. I.: Cum îl chema? S. M.: Nu mai țin minte, e mult de atunci. Eu am avut noroc că am trăit mai mult. A mai rămas Ujeuca Petru 20, care are 90 de ani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. M.: Și ce dacă eram supravegheați!? Un gardian la 4-5 cordoane? Era egal cu zero. Cordonul era de fapt brigada de deținuți alcătuită din 40 sau 80 de oameni. Dar aveam codoșii noștri, aia era durerea. C. I.: Adică erau turnători care vă denunțau că nu vă făceați norma? S. M.: Sigur că da. Și într-una din zile m-au numit șef de vagon la vagonul 20. Niciodată nu pleca vagonul plin, ci mai mult gol și eram 20 de oameni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de deținut. C. I.: În fond, deținuții nu erau persoane cu viață proprie, ci niște numere și nu se apucau să verifice toate afirmațiile. S. M.: Și atunci!? Domnule, cel care nu se trezește din somn merge cu prostia înainte. Cu turnătorii pe urme C. I.: Ce a urmat? S. M.: Am venit acasă de la Spitalul "Parhon" și am stat cât am stat aici la CRR, magazioner. După aceea am plecat la I.C.S. "Recolta", se înființase o societate de asta nouă care cumpăra
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut, cu cine mai umblai?" Nu umblam decât cu ofițerii care veneau la cazarmă și doar prin cazarmă". Ia mai spune-mi tu mie, dar dacă și acum minți să știi că iei ani grei de pușcărie...". Cine a fost turnătorul? C. I.: Deci, vă forța să-i denunțați și pe alții. I. N.: "Pe ăsta nu-l cunoști, pe ăsta nu-l cunoști, ia spune, ce legături aveai tu cu Cociu ăsta?" "Doar din punct de vedere profesional discutam, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiu atent la ce vorbesc. Iar informatorul a zis: "Știu domnule, dumneata ești nevinovat, ești un copil. Bandiții ăștia, nu știu ce..., ce mai știi?" Iar eu am spus: Da, domnule, noi ascultăm posturile de radio străine". Și m-am scăpat la turnător că părinții ascultă Europa Liberă și asta a fost crucea pe care am dus-o, neștiind despre ce este vorba. Dar asta, faptul că acela era turnător, am aflat-o ulterior de la anchetă și de la cei cu care am mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei de la Securitate? D.V.: Da, bineînțeles, cum să nu fi știut?! Ei știau absolut totul, fiecare pas. C.I.: Dar cine a denunțat, cine a informat Securitatea? D.V.: Tot prieteni de-ai noștri denunțau, tot prieteni. Cei mai buni prieteni devin turnători odioși atunci când sunt stimulați. Iertați-mă că lovesc atât de murdar în acest cuvânt sfânt numit prietenie, dar ferească-vă Dumnezeu să aveți prieteni așa cum am avut eu, de pildă. Să crezi în minunea sufletească a unor prieteni și după
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]