10,815 matches
-
a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la tine, fiule, și nu pot spune că nu mi-i pe voie... Oare mai este vin în oală? Fă tu un pustiu de bine... (i se toarnă, bea) Bun vin! Și-s doritor foarte să aflu ce-o să zică împărătița mea și maică a ta, Lioara, când o auzi ce-am auzit eu de la tine... Vin' să te sărut, Brăduțule! Pare-mi-se că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cântare de laudă pre glasul al 7-lea să înălțăm. Asta întâi și numaidecât! (Își drege glasul, psalmodiază cam expeditiv) "Slavă Ție, slavă Ție, slavă Ție!" Gata. Acuma să ne limpezim privirea cu această binecuvântată apă ne-ncepută de mult. Își toarnă în pumn apă din cofă, o aruncă pe față, pufnește și stropește în jur. Se șterge aproximativ cu poalele anteriului.) Hm! Era să rămân cu bucata-n mână... Și doar am spus de-atâtea ori că voi merge și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de lapte și de smochine să dau? ILINCA: Nu te supăra, părinte, îl duc numaidecât dacă nu-ți place. (iese, către babe) Ați auzit? Nu vrea lapte și gata! Dacă mai zăboveam o clipită cred că mi l-ar fi turnat în cap... Nu știu ce-o fi având cu laptele... BABA RADA: O fi ținând post... BABA FIRA: Da' nici smochinele mele nu i-au plăcut! BABA LUȚA: I-o fi poftind inima la altceva, la acritură, la sărătură, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am cununat... DUMITRAȘ: Apoi am știut eu la cine m-am prins naș... (strigă) Fină Ilincă, oare s-ar mai găsi pe undeva o oală nouă și plină? ILINCA (din culise): Îndată, nănașule, se poate?! (vine din dreapta cu o oală, toarnă celor doi.) NIȚĂ: Lasă oala aici... ILINCA: O las, părinte. Când mai aveți trebuință de ceva, chemați-mă. Îndată-i gata și mâncarea. (iese grăbită) NIȚĂ: Sanatate, dom' șef! DUMITRAȘ: Noroc, părinte! (beau) NIȚĂ: Da' finu' dumitale ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ce vrei să uiți? BEȚIVUL: Vreau să uit că mi-e rușine. MICUL PRINȚ: Și de ce ți-e rușine? BEȚIVUL: Mi-e rușine că beau. MICUL PRINȚ: Pot să te ajut cu ceva? (Bețivul face un semn de respingere, își toarnă. Mormăie cântecul, bea) Îmi pare foarte rău pentru tine, dar n-am ce-ți face. Nu te poți ajuta decât singur. (Se lasă perdeaua-nor, Micul Prinț trece la al patrulea asteroid. Tușește ușor, se ridică perdeaua-nor. Afaceristul este cufundat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cândva în Suplimentul de cultură. Mici secvențe narative cu protagoniști din diverse categorii sociale, de la intelectualitatea rurală la lumea măruntă a mahalalei, de la boschetarii urduroși la pensionarii care se plictisesc de moarte. La fel ca în atâtea alte locuri, prozatorul toarnă și aici, într-un mixaj sui generis, o mulțime de lucruri, punând laolaltă observația de interes larg antropologic, mentalitar, cu reflecția morală, impresia strict personală, de jurnal intim, cu egografia cultivată terapeutic (ca lepădare de eul narcisiac, înlocuit invariabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
merge dimineața. Și tanti care vinde acolo, nu știu birocratic cum poate fi numită, tanti aceea care servește deci, de cum mă vede, mă ia tare. Știi ce mi s-a întâmplat? Din ton, pot deduce că se pregătește să-mi toarne ceva absolut devastator. O mărturie aflată undeva la limita decenței. Și, dacă ești cardiac sau ai alte afecțiuni, nu se știe dacă poți duce confesiunea. Tanti de la bufet e o femeie cu preocupări din cele mai interesante. Dă de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a zis odată foarte hotărâtă. Are drame car’vasăzică. Mai are și un ginere care nu consumă carne de porc cu nici un chip, un vecin care, de deasupra, o inundă cu o consecvență exasperantă. Știu astea pentru că mi le-a turnat de nenumărate ori și nu-i pot spune că se repetă. Drama femeii însă nu e legată neapărat de pisoi, câini, ca în alte dimineți, când câte unul se mai constipă sau refuză resturile pe care i le oferă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
alții. Pe timpul Pieței Universității el i-a dat lui Constantinescu cheia să descuie balconul. Nu se laudă cu asta dintr-un fel de timiditate demnă. De-aia nu și-a continuat nici cariera politică. Când mă prinde prin curte îmi toarnă discursuri la greu. Când nu, vine în biroul nostru. Ne previne, bă, dacă întind coarda, devin insuportabil, îmi spuneți, pleacă în aia a mă-tii, că avem treabă. Odată a apărut să ne comunice ultima sa descoperire. Că tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
7-8 ouă. Se iau două ouă din grupul de ouă pomenit înainte, grup de ouă situat într-un compartiment special amenajat al frigiderului. Se pot lua la întâmplare ori după criterii stabilite de fiecare gospodină sau gospodin în parte. Se toarnă o peliculă de ulei într-o tigaie. Se sparg ouăle și se răstoarnă în uleiul încins. Se observă cum gălbenușul se răspândește absolut suspect în tigaie. Totodată, în bucătărie se răspâdește și un miros de grajd igienizat de mântuială. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
câte a făcut femeia asta pentru mine? Mă rog, a mai îndrugat una-alta, a văzut că nu-l ascult și a schimbat registrul. Dacă-ți dau 500.000, vii la o întrunire de-asta de-a noastră? După ce îmi turnase gogoși cu integrarea spirituală în absolut orice, faptul că acum încerca să mă corupă nu mă surprindea defel. I-am zis că io am principii serioase, dacă o să ne vedem pe acolo și-o să ne consumăm reciproc urina, o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
numerotate. Eu, de exemplu, stau la masa numărul 20. Un specialist în numerologie ar avea ceva de comentat și aici. Ar găsi o explicație. O chichiță. Kinleycocacolafruttifresh. Așa citesc. Și sticlele din frigider: Spritefantapepsicola. Și pe zahărul pe care îl torn în cafea scrie ceva. Nu mănânc zahăr. Mănânc o marcă. Mănânc litere. Fac reclamă. Vedeți, toate cuvintele astea din reclamă au o tendință, impun o anumită lectură. Nu le poți citi pentru simpla plăcere a lecturii. Te îndeamnă să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că avem un oaspete de seamă - a glumit învățătorul, îndreptându-se spre ușă. După câtăva vreme, s-a întors, purtând triumfal o bardacă pântecoasă, pe care a așezat-o în mijlocul mesei. Costăchele, dragule, am să te rog pe tine să torni în ulcele, pentru că mie îmi cam tremură mâna. Și asta din două motive: întâi, de emoție că avem un oaspete nou, apoi, mai e și oleacă de bătrânețe. Matale ai spus-o, nașule, nu eu. Adică ce am spus eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
De! O zămorât ei ceva-ceva, da’ îs uscați cum îi iasca. Petrache părea că atunci s-a trezit la realitate. Și-a dus palmele la ochi, ca și cum ar fi vrut să strivească imaginile care-i jucau aievea în față... A turnat vin în ulcele, fără să scoată o vorbă. Dintre cei din jurul mesei, doar el înțelegea pe deplin povestea lui Costăchel. Au băut în tăcere. La o vreme, s-a auzit din nou glasul lui Costăchel: Într-o noapte o plouat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când în când lacrimile care șiroiau ca dintr-un izvor. Cortegiul ajunse la cimitir. Simona nu reuși s-o vadă pe mama ei nici atunci când fu coborâtă în groapă. Rătăci un timp prin cimitir până se termină slujba și groparii turnară ultimele lopeți de pământ. Fiind prin preajmă, auzea cum cad bulgării de pământ peste sicriu. La fiecare bulgăre prăvălit inima îi tresărea; o durea cumplit fiecare zgomot, de parcă bulgării de pământ ar fi lovit-o în suflet, pricinuindu-i răni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să ne aduci două cafele. Fata dispăru precum o umbră pe ușa pe care intrase. Directorul deschise un dulăpior din care scoase două pahare de cristal și o sticlă de whisky pe care o puse pe o măsuță din fața biroului, turnă licoarea galben-aurie în pahare, în tot acest timp studiindu-l pe colegul său care, după fizionomie, nu părea să fie în largul său. După câteva minute își făcu apariția secretara care aduse ceștile cu cafea. Mai doriți ceva, domnule director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
bine siguranța de sine, de fiecare dată simțea cum se topește din picioare, atunci când ajungeau, până și din întâmplare, să se privească. În astfel de clipe fermecate, dragostea din el izbucnea și mai puternic, ca un foc mocnit, peste care torni benzină și, luminându-se pe loc la față, un sentiment de totală desprindere față de pământ îl cuprindea, învăluindu-i multă vreme mințile și îmbiindu-l la visare. În fiecare moment, el se imagina cu Silvia, căci tezaurul imaginației lui era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cuțit mare și ruginit și am să-l folosesc cu sete împotriva mea! N-aș fi nici prima și nici ultima de pe fața pământului, cu siguranță!”, gândise ea odată cu cinism, dar, totuși, calmă și neabătută. „Otravă puternică am să mi torn în ochi și în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el pe pământ, omul are datoria de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
despre prima mea zi ca inginer la I.A.S. Tulcea. A fost o picătură prea mult pentru un pahar prea plin! Desigur, până să apară ele, În bucătărie, am găsit pe masă o sticlă cu wisky, din care mi-am turnat Într-un pahar vreo 50 de grame, pe care le-am dat peste cap dintr-o singură suflare. Asta m-a ajutat să mă eliberez de toată suferința adunată. O sfâșiere neînțeleasă mi-a pătruns În suflet, la Început lent
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de-a stânga. Îndărăt, nu putea să se întoarcă, era văduvă. Dumnezeu, însă, îi lăsase o posibilitate de a putea privi înainte; era copilașul ei - Costică- așa îi zicea ea. Lacrimile mamei și dragostea ce i-o purta parcă îi turnau apă la rădăcini, ca unui pom. Creștea înalt și frumos ca un brad. Era muncitor și ascultător. Îl crescuse și educase bunica Dosia, așa cum o învățase Domnul și Măicuța Lui. Veni timpul să se gândească la însurat, și băiatul începuse
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
aventurile și bârfele aferente cu înțelepciune, alții însă se lasă târâți de sentimente până intră în cocina de porci ori la balamuc. Cei care sfârșesc la balamuc au și alte bube în cap, sunt hărțuiți de securiștii întreprinderii să-și toarne colegii, unii se folosesc de ospiciu ca de un refugiu, alții sunt "împinși de la spate" acolo. "Ce să facă bieții oameni, zice un bășcălios, cum să înduri fericirea socialismului decât frecventând curvele, cârciuma ori balamucul?!". Tot atelierul de proiectare este
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
deal de argilă, am să mă duc în satul acela și am să stau cu burta la soare, zece zile în șir, cât o dura secerișul, am să le spun verde în față: "nu mă bag în viața voastră, voi turna o tonă de minciuni tâmpiților de la județ, dar pe mine să mă lăsați în pace". Cine știe ce va spune atunci, întotdeauna se hotăra să facă lucruri eroice, apoi lucrurile ieșeau tocmai pe dos, vorba mezinului când l-au trimis cu o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
oglinda pișcată de rugină și nu i-a plăcut chipul de acolo, dar își zicea că și-l "reșapează" în cele zece zile de vacanță. Era trimisă de partidul comunist să facă rapoarte despre campania agricolă de vară. O să le toarne la baliverne ălora cu carul! Să o țină minte! Profită de acest fir de optimism și iese în soarele sălbatic de afară. În fața grajdului o așteaptă "colegul" de la județeana de partid, pus cu siguranță să o "supravegheze". Partidul comunist nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
În ea nici nu prea au multe motive de încredere, și cu toate acestea îi încredințau "misiuni" importante. Îl întrebase odată pe mezinul orchestrei, un tânăr extrem de talentat: "De ce mă pun ăștia să fac toate astea, când știu că le torn baliverne?". Pentru că partidul comunist are nevoie și de liberali ca tine pentru a nu se compromite cu totul". "Cu alte cuvinte, se folosesc de mine". "Bineînțeles. Din toată povestea asta tu ieși bine. Această experiență îți va îmbogăți opera". Mezinul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mihai, acesta zâmbește încurcat, Silvia mormăie în timp ce adoarme: "Să scoți din sacoșa aia împuțită și restul șampaniei", stau lângă Mihai, în jurul nostru se țese pustiul, cele două femei au alunecat în somn ca în moarte, Mihai vrea să-mi mai toarne șampanie dar paharul meu e plin, stau cu mâinile în poală, cu ochii uscați, fără lacrimi, cu un zâmbet amar pe față. Vacarmul din jurul nostru se întețește, pe monitoare spectacolul a ajuns la apogeu, copiii se plimbă printre trupuri adormite
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]