2,724 matches
-
din Londra, pe când fratele William, de fericită amintire, era ministru [provincial] iar fratele Ugo, guardian, eu am văzut niște frați care beau o bere atât de amară, încât unii preferau apa și mâncau acel tip de pâine care se cheamă «turtă». De asemenea, lipsind pâinea, în prezența aceluiași ministru și a oaspeților din casă, de multe ori am mâncat pâine de orz. Conversația a II-a PRIMA EXPANSIUNE A FRAȚILOR 10. Când au ajuns așadar la Londra, cei patru frați amintiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a Palatului Regal e pustie, circulația fluidă. Ceaușescu este reales în fruntea partidului, în unanimitate. La sfârșitul lui noiembrie, familiile se preocupă deja de pregătirile pentru un Crăciun comunist. O doamnă, profesoară de literatură, își petrece serile făcând prăjituri din turtă dulce pentru nepoți. Ceaușescu își organizează viitoarele deplasări în străinătate: o călătorie în Iran, prevăzută pentru a treia săptămână din decembrie. La Praga, ambasadorul României, Gheorghe Homoșteanu, vechi comunist "ceaușist", muncitor care a urcat treptele promovării sociale, este disperat în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a aduce cu niște pantofi. Tot făcând-o pe nebunul, i-am reparat pantofiorii, nu era mare lucru, două cusături. A mai venit apoi o bătrână cu ceva în mână, i-am reparat și ei ghetele. Mi-a dat o turtă de mălai pe care am mâncat-o imediat. Pe urmă a venit primarul și bătrâna i-a spus că sunt om bun și că le-a reparat, ei și fetiței, încălțările. L-a rugat să mă treacă dincolo. - Cine te-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
modestă, în Spania și mai ales în Andaluzia; unul dintre subiectele pictorului Francisco Goya, cf. GR [versiunea traducătorului] (n. tr.). cojoce în original (n. tr.). bourdeils în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului bordeie (n. tr.). turtă prismatică din baligă amestecată cu paie, folosită la țară drept combustibil sau ca material de construcții, cf. DEX (n. tr.). Bîrlad în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale numelui Bârlad (n. tr.). Tecuciu în original; această notă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Arrhenatheretea, Cynosurion, Al., Fr., Me., De. *Bidens tripartita L. (Dentiță) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L8TXCXU8RXN8; Bidentetalia, Senecion fluviatilis, Nanocyperion *Carduus acanthoides L. - HT., Eur. Frecv., z.step.-e.bo.; L9T5C6U3RXN8, Artemisietea, Onopordetalia, Me. -Carlina vulgaris L. (Scăișor, Turtă) - HT., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T6C3U4RXN3, Brometalia erecti, Quercetalia pubescentis -Cenaturea jacea L. - H., Eur. Frecv. z.silvost.-se.fa.; L7TXC5UXRXNX; Trifolion medii, Molinio - Arrhenatheretea, Me. *Centaurea phrygia L. (C. austriaca Willd., C. phrygia L. ssp. phrygia ) - H.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
masă, chiar sub fereastră. Arabul se așeză jos, privindu-l pe Daru. - Ți-e foame? - Da, spuse prizonierul. Daru puse pe masă două tacâmuri. Luă făină și ulei, frământă într-o farfurie puțin aluat și aprinse sobița cu gaz. În timp ce turta se cocea, ieși și aduse din magazie puțină brânză, câteva ouă, curmale și lapte condensat. Când socoti că turta e coaptă, o puse la răcit pe marginea ferestrei, încălzi niște lapte condensat subțiat cu apă și sparse ouăle pentru omletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
puse pe masă două tacâmuri. Luă făină și ulei, frământă într-o farfurie puțin aluat și aprinse sobița cu gaz. În timp ce turta se cocea, ieși și aduse din magazie puțină brânză, câteva ouă, curmale și lapte condensat. Când socoti că turta e coaptă, o puse la răcit pe marginea ferestrei, încălzi niște lapte condensat subțiat cu apă și sparse ouăle pentru omletă. În timp ce le bătea, se izbi cu brațul de revolverul pe care-l avea în buzunarul drept. Lăsă castronul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
avea în buzunarul drept. Lăsă castronul pe masă, trecu în clasă și băgă revolverul în sertarul de la catedră. Când se întoarse'ân cameră, se înnopta. Aprinse lumina și-i întinse arabului mâncarea, spunându-i: - Mănâncă. Acesta luă o bucată de turtă, o duse repede la gură, dar se opri: - Și tu? spuse el. - Mănânc și eu după ce termini tu. Buzele groase se întredeschiseră, arabul șovăi, apoi mușcă zdravăn din turtă. După ce termină de mâncat, arabul îl privi pe învățător. - Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întinse arabului mâncarea, spunându-i: - Mănâncă. Acesta luă o bucată de turtă, o duse repede la gură, dar se opri: - Și tu? spuse el. - Mănânc și eu după ce termini tu. Buzele groase se întredeschiseră, arabul șovăi, apoi mușcă zdravăn din turtă. După ce termină de mâncat, arabul îl privi pe învățător. - Tu ești judecătorul? - Nu, la mine rămâi doar până mâine. - De ce mănânci cu mine? - Mi-e foame. Prizonierul tăcu. Daru se ridică și ieși. Aduse din magazie un pat de campanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
teme. Sunt eu. Trebuie să mâncăm. Arabul dădu din cap, încuviințând. Fața lui era acum liniștită, dar avea aceeași expresie absentă și distrată. Cafeaua era gata. O băură, așezați alături pe patul de campanie, mușcând fiecare dintr-o bucată de turtă. Apoi Daru îl duse pe arab în magazie și-i arătă robinetul la care să se spele. Se întoarse în cameră, strânse păturile și patul de campanie, își făcu patul și deretică prin încăpere. Apoi ieși în fața școlii, trecând prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
un vis, care devenise o piață reală, neverosimilă. Scrâșnetul foilor de varză smulse una după alta, ca niște cămăși apretate, tovalul gros al dovlecilor despicat cu barda rece, șirul de broboade și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de ardei și roșii, printre ochiurile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
golite, ca niște ochi măriți și morți, captând Divinitatea Răului, în sfârșit, să lovească falși zei și umanitatea falsificată. Ar reapărea, apoi, cine știe, munții și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu mai multă demnitate neputința, neliniș tile ? Aș primi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
gudură pe lângă stăpân și latră la străin. Există femei care procedează invers. Peste tot în lume lingușirea este subvenționată. Stă la îndemâna oricui să zugrăvească cu noroi o valoare. Ne mâncăm cu atâta poftă unii pe alții, de parcă am fi din turtă dulce. Doamne, de ce ne - ai lăsat pe mână semenilor ? Niciodată semenii nu te scuipă dezinteresat. Brațul analfabetului călău izbește din porunca unei foarte rafinate semnături. Imbecilul zugrăvește cu noroi tot ce nu poate demola. Răutatea țâșnește din noi, precum noroiul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru revelion, se oprește în holul restaurantului <Central> în fața unui afiș pe care scria: <Beți lapte>. Omul se uită la afiș de câteva ori și se pune pe râs. După un timp se oprește monologând: <Beți criță> am văzut; <Beți turtă> de asemenea, dar <Beți lapte> niciodată. Cu siguranță că cineva a vrut să facă o glumă”. „Un consumator observă că ospătarul servește cu băutură pe un cetățean care se plimba în fața restaurantului. La dumneavoastră se poate servi și pe stradă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
drum; căci pentru aceasta treceți pe lîngă robul vostru." "Fă cum ai zis", i-au răspuns ei. 6. Avraam s-a dus repede în cort la Sara, și a zis: Ia repede trei măsuri de făină albă, frămîntă, și fă turte." 7. Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tînăr și bun, și l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. 8. Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul pe care-l gătise, și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
M-a poftit să stau. M-am uitat ce face: făcea inele... Mi-a spus nevasta lui că face inele pentru cei mai de vază stăpânitori din oraș. Și știi ce mîncau? Am văzut: o ceapă și o bucată de turtă mucedă. Turta era de orz. Mai aveau o ceapă, și au zis să și-o lase pe a doua zi. I-am dat eu pâinea mea, măcar că din țara dușmană trebuie să luăm, nu să dăm. Puarem, de-ar ști
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
poftit să stau. M-am uitat ce face: făcea inele... Mi-a spus nevasta lui că face inele pentru cei mai de vază stăpânitori din oraș. Și știi ce mîncau? Am văzut: o ceapă și o bucată de turtă mucedă. Turta era de orz. Mai aveau o ceapă, și au zis să și-o lase pe a doua zi. I-am dat eu pâinea mea, măcar că din țara dușmană trebuie să luăm, nu să dăm. Puarem, de-ar ști, ar pune
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care strâmtau această mare și deschideau apoi drum spre Marea Atlantică. Iahuben se uită la sclavul Hunanupu. Acesta se trezise din leșin și-l privea cu uimire. Ajutorul de sutaș scoase din sacul său un pumn de curmale și o turtă de grâu și i le dădu. Sclavul îl privi din nou cu privirea aceea uimită, apoi înșfacă darul și începu să mănânce grăbit. Sângele închegat de pe pânza cu care îi era legat capul fusese spălat de valuri și numai o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tauri și vaci sau cete de robi proaspăt aduși din țările depărtate. Alți slujbași sau sclavi mânau spre corăbii turme de oi. Bătrâne femei atlante, din sărăcime, umblau prin mulțimea de oameni și își lăudau în gura mare plăcintele sau turtele cu miere ce le aveau de vânzare. Erau în larma și în înghesuiala obștească și altfel de oameni, mai scunzi, cu fața mai albă, unii cu bărbi negre, dar iuți și guralivi, care alergau de la o corabie la alta, strigând
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
văzut începutul nenorocirii și știe să povestească frumos. - Aduceți-l! În scurtă vreme, o barcă se duse și se întoarse cu acel slujitor. Pe o masă dintre jilțuri se aflau poame și vinuri, carne fragedă de păsări fripte pe jăratic, turte de grâu cu miere... Preoții se desfătau cu acestea, iar slujitorul adus se așeză pe punte cu picioarele îndoite sub el și începu să povestească: - Am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s-a dat cheia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
verde și în uimirea stăpânului unui șir de grămezi de marfă bogată, îi ceru două coșuri din cele pe care le purtau vânzătorii atârnate peste umăr cu o curea, și le umplu pe amândouă cu plăcinte, curmale, faguri de miere, turte de grâu, carne fiartă de oaie, struguri și ouă; apoi îi dădu inelul, fără să mai ceară nimic, în vreme ce negustorul gras, cu mutră rânjitoare de om mulțumit, o privea cu gura căscată. Auta îi veni în ajutor, luîndu-i din mână
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
română din latină, provin în latină din greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns în latina dunăreană. Azimă, cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce conduce la concluzia că cir este în ucraineană un împrumut din română, și nu invers. De altfel, ucraineana a împrumutat din română și alți termeni care țin de prepararea mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă Rom. aluat, cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene, are sensurile „pastă obținută din făină amestecată cu apă, grăsime etc., din care se prepară pâine, prăjituri; cocă“ și „bucată din această pastă folosită ca plămădeală“. Cuvântul românesc provine din lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Deosebirea de sens se explică prin aceea că levare dobândise de timpuriu și sensul de „a fermenta“, pe care îl găsim în aproape toate limbile romanice, unde derivatele sale au sensul de „drojdie“: fr. levain și levure, sp. leudo. Cuvântul turtă, care înseamnă „pâine rotundă și turtită, făcută din aluat nedospit“, este moștenit din lat. torta [panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă și oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care înseamnă „pâine rotundă și turtită, făcută din aluat nedospit“, este moștenit din lat. torta [panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă și oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]