1,163 matches
-
militar, politrucii momentului „nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
te rog, și o bucată de pîine în mîna ta." 12. Și ea a răspuns: "Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-am nimic copt, n-am decît un pumn de făină într-o oală și puțin untdelemn într-un ulcior. Și iată, strîng două bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce și voi pregăti ce am pentru mine și pentru fiul meu: vom mînca și apoi vom muri." 13. Ilie i-a zis: "Nu te teme, întoarce-te și fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
cu untdelemnul și făina aceea o mică turtă, și adu-mi-o; pe urmă să faci și pentru tine și pentru fiul tău. 14. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Făina din oală nu va scădea și untdelemnul din ulcior nu se va împuțina, pînă în ziua cînd va da Domnul ploaie pe fața pămîntului." 15. Ea s-a dus, și a făcut după cuvîntul lui Ilie. Și multă vreme a avut ce să mănînce, ea și familia ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
ploaie pe fața pămîntului." 15. Ea s-a dus, și a făcut după cuvîntul lui Ilie. Și multă vreme a avut ce să mănînce, ea și familia ei, și Ilie. 16. Făina din oală n-a scăzut și untdelemnul din ulcior nu s-a împuținat, după cuvîntul pe care-l rostise Domnul prin Ilie. 17. După aceea, fiul femeii, stăpîna casei, s-a îmbolnăvit. Și boala lui a fost atît de cumplită încît n-a mai rămas suflare în el. 18
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
și a adormit sub un ienuper. Și iată, l-a atins un înger și i-a zis: "Scoală-te și mănîncă." 6. El s-a uitat, și la căpătîiul lui era o turtă coaptă pe niște pietre încălzite, și un ulcior cu apă. A mîncat și a băut, apoi s-a culcat din nou. 7. Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins, și a zis: "Scoală-te și mănîncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
cât mai departe de Paris era o soluție convenabilă Directoratului. După ce Malta a capitulat, vijeliosul Napoleon Bonaparte a ocupat Alexandria. Sub umbra veacurilor din preajma anticelor piramide, mamelucii au fost biruiți de francezi. Numai că, încă o dată, s-a dovedit că ulciorul nu merge de multe ori la apă și că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă. Zicerile sunt valabile și în cazul istoriei. Sau, mai cu seamă, în asemenea cazuri. A urmat prima confruntare de la Abukir, în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
coaste pe cel din urmă. Mâinile la ceafă, că vă facem pastramă! Puicuță! Alecule! Gheorghe! Veniți cu o funie încoace, că avem de legat niște dobitoace! - a strigat Cotman, cu mare îndârjire. Uite-te la ei! N-au știut că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Nici chiar de două ori! - a pornit să-i blagoslovească Puicuță, în timp ce, împreună cuceilalți doi, îi legau fedeleș pe tâlhari. Pe chipurile acestora se putea distinge și frica, dar și șiretenia. Se vedea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
apus. Cât de-aplecată e fruntea menită-nălțărilor altădată! Caut, nu știu ce caut. Caut aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse fântâni - azi cu ape legate și-nvinse. Caut, nu știu ce caut. Caut O oră mare rămasă în mine fără făptură Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură. Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri, subt trecutele, caut lumina stinsă pe care-o tot laud. [1933] * SEMNAL DE TOAMNĂ O voce ieri din adânc s-a-nălțat amară, amară, amară. Îngeri mulți murind și-au
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Subt ceruri mumele-o poartă pe frunte. [1932] * NAȘTERE Făptură nouă, iată pe frunte întîia lumină te-a uns! Pe noi repede soartă ne mână tu fără pas ne-ai ajuns. Făptură de nicăiri coborîtă-n imperiul mumei, auriu, tânăr, proaspăt ulcior rupt din coastele humei! Griji, biruinți și uimiri încercînd în preajma ta sta-vom ades. Dura-vei în not o lumină, mare ca-ncrederea cu care tu azi ne-ai ales. Sus stelele cele mai treze aprind cărbuni de diochi. Subt
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cheia. Vântul ne-azvîrlea în păr și-n față pulbere de lună, caldă încă vremea-aceea. Ținând soarele în mână, un oltean - pe jumătate om aievea, în rest fântână cu o cumpănă în spate - dimineața da năvală cu un chiot în cetate. ULCIORUL Pe masa îmi stă, durat din argilă, ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, cu rouă pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins, trandafiriul își las-o petală pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pulbere de lună, caldă încă vremea-aceea. Ținând soarele în mână, un oltean - pe jumătate om aievea, în rest fântână cu o cumpănă în spate - dimineața da năvală cu un chiot în cetate. ULCIORUL Pe masa îmi stă, durat din argilă, ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, cu rouă pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins, trandafiriul își las-o petală pe masă, dorind în lumină să stea fără mască
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins, trandafiriul își las-o petală pe masă, dorind în lumină să stea fără mască. Se face că torn, alte dăți, în ulcior tomnaticul soare prin teascuri trecut, curgător aur crud, vin de piatră, soi cald de Aiud. Mai apoi câteodată păstrez în ulcior și-un lucru mai scump și mai rar: grămada de boabe de chihlimbar, lacrimi pe care o pădure le-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
las-o petală pe masă, dorind în lumină să stea fără mască. Se face că torn, alte dăți, în ulcior tomnaticul soare prin teascuri trecut, curgător aur crud, vin de piatră, soi cald de Aiud. Mai apoi câteodată păstrez în ulcior și-un lucru mai scump și mai rar: grămada de boabe de chihlimbar, lacrimi pe care o pădure le-a plâns, când ultimul alb unicorn s-a stins. OEDIP ÎN FAȚA SFINXULUI Ascult. Adâncul tău ce-amar și ce pustiu, cât
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
spele cu mare băgare de seamă mîinile, după datina bătrînilor. 4. Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît după ce s-au scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. 5. Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: "Pentru ce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mîinile nespălate?" 6. Isus le-a răspuns: "Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 7. Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învățături care nu sunt decît niște porunci omenești." 8. Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina așezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea." 9. El le-a mai zis: "Ați desființat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să țineți datina voastră. 10. Căci Moise a zis: "Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Isus I-au zis: "Unde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănînci Paștele?" 13. El a trimis pe doi din ucenicii Săi, și le-a zis: "Duceți-vă în cetate; acolo aveți să întîlniți un om ducînd un ulcior cu apă: mergeți după el. 14. Unde va intra el, spuneți stăpînului casei: "Învățătorul zice: "Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănînc Paștele cu ucenicii Mei?" 15. Și are să vă arate o odaie mare de sus, așternută gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Îndreptă, cu mersul acela al lui șontorog din cauza picioarelor strâmbe - așa le avea de mic, ceea ce nu-l Împiedica să fie un om sprinten și un spadasin de temut -, spre masă, unde luă loc alături de amici. Acolo Întinse mâna după ulciorul cel mai apropiat. Dă-mi, nu fi avar, A lui Bachus licoare de cleștar Îi zise lui Juan Vicuña. După cum v-am mai spus, acesta era un fost sergent cavalerist, foarte puternic și corpolent, care Își pierduse mâna dreaptă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care să se așeze. Sau, ca să fim mai exacți, pe care să se lase să cadă. Dar el rămase pe picioarele lui, susținând privirea lui Guadalmedina de parcă nimic din toate acelea nu-l privea. Totuși, mult mai târziu, În fața unui ulcior de vin și cu mine ca unic martor, căpitanul avea să recunoască abia zâmbind că În momentul acela trebuise să-și vâre degetele mari În centură ca să nu-i tremure mâinile. Și că Îi vâjâia capul ca În scrâncioburile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
face rău și pici jos când vezi... Au băgat-o în fabrica morții, și de-atunci... Vocea bătrânei era uscată și aspră. Se împrăștia și se sfărâma în aer ca o țărână: Hai odată, ce faci? Cerboaica descoperi în traistă ulciorul. Rănitul scoase un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
brațe scuipată și pălmuită de cei ce i se-nchinaseră de când se știau, și care acum răcneau la ea ca bezmeticii: "Dă-ne ploaie! Dă-ne ploaie!" Văzuse și țigăncușele paparude, scoase la marginea satului și stropite cu apă din ulcioare și străchini, dansând goale și negre, cu șoldulețe deja de femei, cu ugerele sinilor începînd să se umfle, acoperindu-și rușinea curată încă de păr cu câteva frunze de bozii. După dans erau date țiganului ursar și celui cu vioara
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se trezise și-ncepuse deja să orăcăie de foame, tremurând din mânuțe. Chemară atunci vrăjitoarea satului, o babă uitată de vreme, ce trăia într-o scorbură de tei uriaș, și care se-nfățișă noaptea, ținând pe creștet, ca pe-un ulcior, luna enormă, rotundă ca un icosar de aur. Apucă oul cu prunc, și-l vîrî sub fuste, pe pântec, și, ținîndu-se pe deasupra cu palmele, ca o muiere grea, se lungi pe cuptor. În zori, în fața celor mai bătrâni din sat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de pieptul flăcăului și simțea pe burtă, tare ca o coadă de seceră, șarpele deșteptat al acestuia. Vasili luase la joc o bulgăroaică cu cozi împletite-n vârful capului ca un disc moale de vițe negre pe care putea pune ulciorul, și o juca atât de-nfocat, că nu pricepu când oamenii începuseră să-și dea jos bundele de pe ei, apoi pieptarele, să-și descindă brâiele, rămânând doar în cămeșoaie. Cu un curaj râzăreț, de care flăcăul nu apucă să fie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de moment ce costumele populare se lucrau din borangic. Prin anii „70 - „80 la Lespezi era o fermă sericicolă condusă de inginer Elena Barzic, dar care s-a desființat după 1990. Olăritul este și el legat de alimentație: străchinele, oalele, ulcioarele, oțetarele, cănile servind la prepararea, păstrarea și transportarea alimentelor. Centrul principal a fost Lespezi, mai ales în perioada cât a fost târg. Erau cunoscuți olarii: Ion Pavel, Gheorghe și Aurel Butnaru, Gheorghe Donici, Haralambie Cazacu, Vasile Apetrei și Vasile Sava
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aruncând în spațiu Primul Beneficiu. Primele produse care veneau de pe o Lume Agricolă constituiau oriunde în Univers un prilej de mare bucurie. Fie că era o pernă de lână, fie că era un sac cu boabe, fie că era un ulcior de lut, Primul Beneficiu era întotdeauna respectat și prețuit. Iar când lucrurile nu stăteau așa, adevăratele intenții ale administrației erau cu siguranță mult mai complicate și trebuiau aduse la cunoștința Abatelui. Isidor scrise până târziu, sigila raportul și folosi și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nimic să-și reproșeze. După lunile lungi de iarnă, le dusese tributul la ultima adunare din an, doar cu zece zile în urmă, la prima lună nouă din martie, cum făcuse întotdeauna până acum: un porc de un an, patru ulcioare de grâu și un braț bun de piei de castor; nici fiii săi nu părea să fi avut ceva de împărțit cu hunii. în plus, Balamber se găsea la o distanță bună de câmpul lui. Ultima oară venise prin părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]