985 matches
-
mijloace de anihilare”. Ultimatumul nu a fost primit de Scharroo decât la ora 10:30. Colonelul nu a fost dispus să capituleze fără să primească permisiunea superiorilor săi și i-a cerut ordine lui Winkelman. Generalul, aflând despre faptul că ultimatumul nu fusese semnat și nici nu conținea numele expeditorului, i-a cerut lui Scharroo să tragă de timp cerând lămuriri. La 12:15, un căpitan olandez a transmis cererile colonelului pentru von Choltitz. La întoarcerea mesagerului german la 12:00
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
căpitan olandez a transmis cererile colonelului pentru von Choltitz. La întoarcerea mesagerului german la 12:00, Schmidt trimisese deja mesajul radio prin care cerea amânarea bombardamentului pentru a permite încheierea negocierilor. Imediat după ce emisarul olandez a primit un al doilea ultimatum semnat de Schmidt și cu un nou termen limită la 16:20, în jurul orei 13:20, două formațiuni de bombardiere Heinkels care nu primiseră ordinul de amânare, au sosit în zonă. Mai târziu, germanii au încercat să explice aceasta prin
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
război, la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 1939. Este vorba de distrugătoarele moderne „Burza” (Furtuna), „Błyskawica” (Fulgerul) și „Grom” (Tunetul). Aceste vase militare au luptat în cadrul Marinei Regale Britanice până la sfârșitul războiului. Pe 3 septembrie 1939, la expirarea ultimatumului adresat Germaniei, Regatul Unit și Franța au declarat război celui de-al treilea Reich, care refuzase să se retragă dinPolonia. După înfrângerea Poloniei, Royal Navy a fost întărită prin sosirea a două submarine poloneze - „Orzeł” (Vulturul) și „Wilk” (Lupul). Britanicii
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
de a lansa noua armă asupra Japoniei. Truman a susținut că utilizarea bombelor atomice va duce la sfârșitul grabnic al războiului, salvând milioane de vieți din rândurile trupelor Aliaților. La sfârșitul lunii iulie 1945, Aliații i-au dat Japoniei un ultimatum, amenințând cu distrugerea completă a acesteia, dacă nu va capitula. Nu s-a întrevazut nicio intenție de capitulare din partea japonezilor. Așa că bombardierul american B-29 Superfortress Enola Gay pe data de 6 august 1945 a lansat bomba atomică „Little Boy” de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să aducă cea mai mare parte a acestui popor sub sceptrul maghiar. Doar că mongolii îi considerau pe cumani sclavii lor, iar Regatul Ungar ca pe o putere rivală, și deci migrarea cumanilor în Ungaria ca un casus belli. În ultimatumul trimis ungurilor îi mai acuzau, în plus, pe aceștia și de dispariția unor soli. Amenințarea mongolă a ajuns la porțile Ungariei într-o perioadă de tumult politic. În mod tradițional, baza puterii regelui o constituiau întinsele domenii regale, dar sub
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
forestiere, fabricarea sticlei, agricultură, meșteșuguri, etc. Iată, cronologic, coloniile germane înființate în Bucovina: De asemena coloniști germani s-au așezat și în alte localități (Putna, Valea Moldovei-"Wallessaka", Vama-"Wama", Moldovița-"Russ Moldawitza", Ciudei-"Czudyn", Stănilești- "Kornoluncze"/"Stanilesti" etc.). Prin ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940, adresat României, care a dus la Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de nord, germanii din cele două ținuturi s-au trezit peste noapte locuind în Uniunea Sovietică. Având ca bază Pactul Ribbentrop-Molotov, pe 5
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
sale de protector al ortodoxiei. În plus, creștinii ruși au fost puternic afectați de condamnarea la moarte a patriarhului. Acest complex de factori explică de ce, după denunțare hotărâtă a revoluției elene, împăratul Rusiei a dat în cele din urmă un ultimatum Constantinopolelui pe 27 iulie 1821. Primejdia izbucnirii războiului a fost îndepărtată pentru ceva vreme, după ce sultanul a fost de acord, ca urmare a intervențiilor lui Metternich și Castlereagh, să facă unele concesii rușilor. Pe 14 decembrie 1822, Sfânta Alianță a
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
1941, Organizația Naționaliștilor Ucraineni (facțiunea Bandera) a proclamat la Lviv Statul Ucrainean și l-a ales în pe Iaroslav Stețko în funcția de președinte. Proclamarea statului independent ucrainean a fost o surpriză pentru naziști. Înaltul comandament german a lansat un ultimatum, cerând OUN să revoce proclamația de independență. Cum OUN a refuzat să se conformeze, germanii i-au arestat pe Stețko și pe unii dintre membrii guvernului ucrainean, după care i-au trimis în lagărul de concentrare Sachsenhausen. Stețko a fost
Iaroslav Stețko () [Corola-website/Science/320400_a_321729]
-
Bourne Identity", după ce Carter Burwell a părăsit proiectul, si a compus muzică pentru toate filmele ulterioare ale regizorului Doug Liman. S-a întors și pentru a compune muzică din celelalte două filme din serie, "The Bourne Supremacy" și "The Bourne Ultimatum", ambele regizare de Paul Greengrass. După filmele Bourne, Powell a colaborat cu Liman din nou pentru a compune muzică pentru filmul din 2005 "Mr. and Mrs. Smith". În același an a compus și muzica pentru "Robots". În 2006 a compus
John Powell () [Corola-website/Science/323955_a_325284]
-
Meltdown", precum și pentru "X-Men: The Last Stând" și "Happy Feet", pentru care a câștigat un premiu Film & TV Music Award pentru cea mai bună coloana sonoră pentru un film de animație. În anul următor a compus muzică pentru "The Bourne Ultimatum". În 2008 a colaborat cu compozitorul Hans Zimmer pentru a compune muzică din "Kung Fu Panda" și, în același an, a compus muzică pentru "Jumper", "Hancock" și "Bolț". În 2009 a compus muzică pentru al treilea și cel mai popular
John Powell () [Corola-website/Science/323955_a_325284]
-
se găsea în opoziție și, de asemenea, era divizat în această problemă. Acesta a acționat ineficient împotriva unei intervenții militare. Viitorul lider fascist Benito Mussolini - în acest moment încă un socialist de stânga - a luat o poziție proeminentă anti-război. Un ultimatum a fost prezentat guvernului otoman condus de Comitetul pentru Uniune și Progres (CUP), în noaptea de 26 spre 27 septembrie. Prin intermediul austriac, otomanii au răspuns cu propunerea de a transfera controlul Libiei fără război, cu menținerea unui oficial otoman sub
Războiul Italo-Turc () [Corola-website/Science/324000_a_325329]
-
a avut loc un prânz de lucru cu Antonescu, în cadrul căruia regele Mihai și-a dat seama că nu are rost să încerce să-l convingă pe șeful guvernului de oportunitatea schimbării orientării externe a țării. În contextul sosirii unui ultimatum de predare din partea Aliaților, regele le-a cerut liderilor politici să își asume responsabilitatea de a se pronunța pentru pace, caz în care el i-ar fi cerut public lui Antonescu demisia. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
Regimentele 16 Artilerie și 27 Dorobanți, ambele din Bacău. La 26 iunie 1940, URSS a transmis o notă ultimativă guvernului român, prin care cerea evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei. În fața amenințărilor sovietice, guvernul României a fost nevoit să accepte ultimatumul sovietic și, începând din 28 iunie 1940, a început evacuarea celor două teritorii. După ce Armata Sovietică a ocupat Basarabia și nordul Bucovinei la 28 iunie, în dimineața zilei următoare, 29 iunie 1940, primele unități militare sovietice au ajuns în apropierea
Ioan Boroș () [Corola-website/Science/319941_a_321270]
-
Olanda, contrar angajamentului luat prin Pacea de la Campo Formio din 1797. În anul 1803 Napoleon a cerut Regatului Unit (pe un ton violent) evacuarea imediată a Maltei. Guvernul britanic, condus de Henry Addington în acea perioadă, a răspuns printr-un ultimatum: Malta să mai rămână sub ocupație britanică încă 10 ani, iar francezii să evacueze imediat Olanda. Ultimatumul britanic rămase însă fără răspuns, situație în care ambasadorul Regatului Unit părăsi Parisul. Napoleon Bonaparte acceptă in extremis cererile britanic pentru Malta, la
Războiul celei de-a Treia Coaliții () [Corola-website/Science/319953_a_321282]
-
Regatului Unit (pe un ton violent) evacuarea imediată a Maltei. Guvernul britanic, condus de Henry Addington în acea perioadă, a răspuns printr-un ultimatum: Malta să mai rămână sub ocupație britanică încă 10 ani, iar francezii să evacueze imediat Olanda. Ultimatumul britanic rămase însă fără răspuns, situație în care ambasadorul Regatului Unit părăsi Parisul. Napoleon Bonaparte acceptă in extremis cererile britanic pentru Malta, la 13 mai 1803, în schimbul dreptului de a ocupa Taranto și Otranto în Italia. Acest gest în favoarea menținerii
Războiul celei de-a Treia Coaliții () [Corola-website/Science/319953_a_321282]
-
6 decembrie 194428 februarie 1945) a fost confruntat cu agitațiile cauzate de comuniștii români, care erau într-un proces de acaparare a puterii politice, fiind sprijiniți de armata roșie. În urma crizei politice declanșate de PCR în februarie 1945 și a ultimatumului dat de Andrei Vâșinki, regele Mihai a fost nevoit să accepte demisia lui Rădescu, numindu-l în cele din urmă pe Petru Groza prim-ministru. a scăpat de închisoare numai datorită faptului că s-a refugiat în legația Marii Britanii din
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
cercurilor evreiești”. În 2002, Paul Goma a publicat eseul "Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii", în care descrie „atrocități comise de populația neromână (în special, evrei) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și Bucovina, de după ultimatumurile sovietice din iunie 1940”. Autorul stabilește o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după 22 iunie 1941 (momentul declanșării războiului împotriva URSS) de regimul antonescian împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
este imnul național al Portugaliei. A fost scris de către Henrique Lopes de Mendonça (versuri) și Alfredo Keil (muzică), după resurgența naționalistă provocată de Ultimatumul Britanic (pentru trupele portugheze pentru a elibera teritoriile între Angola și Mozambic) fiind adoptat că imnul republican și, în final, de către nouă Republică Portugheză în 1910 că imn național, înlocuind "O Hino da Carta", ultimul imn al monarhiei constituționale din
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
că "Portughezul" în sensul "cântecul Portugaliei" la fel ca și La Marseillaise, imnul național al Franței, care se traduce "cântecul Marsiliei" și că imnul belgian, La Brabançonne care se traduce că "cântecul Brabantului." În 1890, Regatul Unit a înaintat un ultimatum, cerându-i Portugaliei să renunțe la intențiile sale de a ocupa teritoriul dintre coloniile sale africane, Angola, pe coasta de vest, si Mozambic, pe coasta de est, în scopul de a unii cele două teritorii. În ciuda revoltei populare, guvernul a
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
mondiale a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km (în timp ce în prezent extinderea teritorială a României este de 238.391 km). România Mare a existat în această formă până în 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 - ultimatumul sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord” (26 iunie 1940) și Dictatul de la Viena (30 august 1940) - România a pierdut o treime din țară fără să fi tras un foc de armă . Termenul nu a fost
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
numind prim miniștrii, ceea ce îi asigura puterea supremă. Ca urmare a protocolului expansionist adițional secret al Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și prăbușirii aliaților occidentali, considerați ca potențialii protectori ai României, la data de 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică transmite un ultimatum în care României i se dau 48 de ore pentru a evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război. România cedează și după 40 de ore, Armata Roșie și unități sovietice paramilitare (NKVD) intră în teritoriile
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război. România cedează și după 40 de ore, Armata Roșie și unități sovietice paramilitare (NKVD) intră în teritoriile cerute și suplimentar în Ținutul Herței care nu era menționat în ultimatum. Retragerea Armatei Române, a Jandarmeriei, a Poliției și a zecilor de mii de civili a fost pripită și haotică, chiar dezastruasă. Vina suveranului-dictator Carol al II-lea este determinantă, demonstrând o paralizie de conducere în situații de extremă urgență. Suplimentar
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
acum încolo declarată "moldovenească, diferită de limba română", și scrisă cu slove chirilice. Ca urmare a protocolului adițional secret, compromis între expansionismul nazist și cel stalinist, al pactului Hitler-Stalin din 1939 și a prăbușirii Aliaților apuseni în iunie 1939, un ultimatum este transmis României de către Uniunea Sovietică la data de 28 iunie 1940: României i se dau doar 48 de ore pentru a evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război. România cedează și după 40 de
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
a evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război. România cedează și după 40 de ore, trupele sovietice și ale NKVD-ului intră în teritoriile cerute și suplimentar în Ținutul Herței care nu era menționat în ultimatum. În timpul retragerii pripite și haotice a administrației și armatei române din aceste teritorii, populația civilă a fost supusă la jafuri, torturi și asasinate din partea comandourilor comuniste și a trupelor NKVDiste. Alte acțiuni împotriva reprezentanților oficiali ai Statului Român în retragere
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
ales, a transportat armata, guvernul și tezaurul băncii poloneze de la frontiera din Bucovina până în teritoriul britanic (Alexandria din Egipt), prin căile ferate, șoselele și porturile românești de la Marea Neagră, mulțumită mobilizării CFR, SMR și LARES. În iunie 1940, ca urmare a ultimatumului dat de Uniunea Sovietică, România a fost nevoită să evacueze și să cedeze, fără luptă, Basarabia și Bucovina de Nord. Pe lângă aceste teritorii, a mai fost răpit și Ținutul Herța, care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]