2,479 matches
-
umane. 27. Psihologia prejudiciului și reparația morală (Pedeapsa și recompensaă. 28. Psihologia regretului. 29. Căderea ființei umane (Patologia psiho-moralăă. 30. Restaurarea ființei morale (Psihoterapia moralăă. 31. Împlinire și eșec. 32. Încheierea existenței. 33. Semnificația destinului. 34. Judecata de Apoi. 35. Umanismul ca doctrină psiho-morală. Bibliografie selectivă. Index tematic. PREFAȚĂ la ediția a III-a Interesul de care s-au bucurat edițiile anterioare ca și rapida lor epuizare odată cu cererea crescută pentru lucrare m-au determinat să elaborez o nouă ediție. Prezenta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Descartes, B. Spinoza, M. de Montaigne, I. Kantă. Un moment important este ce al introducerii terapiei morale În practica medicală. Ea este inaugurată de Ph. Pinel, care o aplică bolnavilor psihici, constând dintr-un tratament medical fundamentat pe principiile unui umanism moral. Cel mai important și mai interesant studiu de psihiatrie morală și, respectiv, de psihoterapie morală Îl datorăm lui H. Baruk, care este și unul dintre principalii inițiatori ai curentului reprezentat de umanismul psihiatric. Pentru H. Baruk, „studiul omului fizic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un tratament medical fundamentat pe principiile unui umanism moral. Cel mai important și mai interesant studiu de psihiatrie morală și, respectiv, de psihoterapie morală Îl datorăm lui H. Baruk, care este și unul dintre principalii inițiatori ai curentului reprezentat de umanismul psihiatric. Pentru H. Baruk, „studiul omului fizic nu poate fi separat de studiul omului moral”, teză fundamentală, pe care acesta o preia de la A. Morel și o dezvoltă. Nebunia nu este numai o stare de tulburare psihică, ci și una
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a-și regăsi condiția originară a ființei morale. Idealul moral este dat de perfecțiunea sufletească și morală interioară, condiție a Binelui, Aceasta va face ca omul să se apropie de arhetipul suprem și astfel, să devină propriul său stăpân. 35 UMANISMUL CA DOCTRINA PSIHOMORALĂ Cadrul general Prin intențiile sale, doctrina umanistă se dorește a fi o viziune generalizată despre om, despre natura, semnificația și destinul acestuia. În centrul său se află persoana umană, care concentrează toate problemele sale. Încă de la Erasmus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană, iar centrul vieții morale se Întemeiază pe ideea de persoană. În fapt Însă, persoana nu este o idee teoretică sau o normă abstractă, ci ea corespunde plenitudinii concrete a vieții (N. Berdiaevă. Afirmarea și semnificația umanului Dacă În centrul umanismului se află persoana umană, iar aceasta este prin natura ei o ființă a contrastelor, putem considera umanismul ca o doctrină a persoanei sau ca pe o construcție utopică despre persoană, care caută să o idealizeze? N. Berdiaev răspunde la această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o idee teoretică sau o normă abstractă, ci ea corespunde plenitudinii concrete a vieții (N. Berdiaevă. Afirmarea și semnificația umanului Dacă În centrul umanismului se află persoana umană, iar aceasta este prin natura ei o ființă a contrastelor, putem considera umanismul ca o doctrină a persoanei sau ca pe o construcție utopică despre persoană, care caută să o idealizeze? N. Berdiaev răspunde la această Întrebare cu argumentele antropologiei creștine, conform căreia „omul este o ființă creată de Dumnezeu, o ființă liberă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concentrată, natura antropocentrică a persoanei care, Înfruntând suprarealitatea, vrea să se substituie acesteia. Dar, prin aceste eforturi, atât eroicul, cât și tragicul nu fac altceva decât să ilustreze În mod exemplar umanul. Se poate trage de aici o concluzie asupra umanismului? Da. El reprezintă o doctrină filosofică și morală care caută să explice omul Într-o formă exemplară, o depășire a condiției persoanei În lume, dar și dincolo de aceasta. Este o proiecție a acesteia În planul ideal, În care persoana se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
măsura tuturor lucrurilor”. Această concluzie la care am ajuns ne obligă să căutăm semnificația valorică În izvoarele ancestrale, mitologice, dar și filosofico-morale ale acesteia. Originile prometeice ale umanului Cele expuse mai sus privesc ideile și originile intelectualiste și culturale ale umanismului. Acestea caută să explice concepția umanistă care Își are rădăcinile În aspirațiile spirituale ale supraeului, pe care le regăsim exprimate În două sensuri: În sens mitologic, așa cum sunt ele concentrate În mitul prometeic, și În sens filosofico-moral, așa cum sunt ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Producându-și mijloacele de trai, și-a asigurat ziua de mâine; a găsit mijlocul de a scăpa de bolile cele mai crude; moartea este singurul rău față de care nu poate lua nici o măsură”. Elogiul omului este o sinteză morală a umanismului clasic. El cultivă ideea valorii supreme pe care o incarnează persoana umană, atât ca ființă În sine, cât și ca aspirații. O permanentă luptă Între „a fi” și „a deveni”. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Adam, M. Le sentiment du peche. These
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau netemeinicia. Din vechiul uomo universale, devenit strict impracticabil deja Înainte de epoca lui Honigberger, persista Încă elocvența acestor „cetățeni ai lumii”. A fi fost În primul rând medic Îl Îndepărta de speculațiile inclusiv rasiste de care nu e lipsit nici un umanism al secolului său3. Cronistica săsească Însăși poate fi un sprijin, iar Adolf Armbruster, care a scris o carte formidabilă de istoriografie românească, rămâne un argument decisiv pentru echilibrul percepției 1. De altfel, unul dintre cronicarii pe care i-a studiat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Sorin Toma la adresa lui Tudor Arghezi (Poezia putrefacției sau Putrefacția poeziei). Se adaugă mesele rotunde cu cititorii, unele cu caracter proletcultist-acuzator, precum „discuția” despre romanul Bărăgan de V. Em. Galan (1962), dezbateri de felul celor cuprinse în rubrica numită „Colocviile «Scânteii»”: Umanismul revoluționar (texte de Mihai Beniuc, Francisc Păcurariu, Violeta Zamfirescu), Vitalitatea poeziei civice și patriotice (I. D. Bălan, Radu Boureanu, Nicolae Dan Fruntelată), Vocația politică a romanului românesc contemporan (Dinu Săraru, Platon Pardău, Paul Anghel) sau așa-zise anchete printre scriitori
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Piru, „Reeducare și prigoană”, „Dimineața”, 1993, 7 octombrie; Horia Florian Popescu, „Trădarea intelectualilor” și „România în timpul primului război cultural”, „22”, 1994, 43; Valeriu Cristea, Rezistență și cedare, CC, 1994, 9-11; Eugen Simion, Cultură și politică, L, 1994, 10-11; Virgil Nemoianu, Umanismul cultural și mecanismul tiraniei, RL, 1995, 18; Gheorghe Grigurcu, Anul 1954, RL, 1997, 6; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 367, 370; Nicolae Manolescu, După o jumătate de veac, RL, 1998, 6; Simion, Fragmente, I, 250-271; Alex. Ștefănescu
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
existență a cuvântului scris în slavonă și mai târziu în română adăpostind în sbornice și manuscrise tot ce a fost superstiție, tipic ori naivitate. Accentuarea, oarecum vehementă, a absenței în literatura română veche a textelor din Antichitatea clasică și din umanismul bizantin îl apropie pe Ș. de orientarea din slavistică (reprezentată de Francis J. Thomson și Victor M. Zivov), potrivit căreia materialul literar slav ortodox premodern reflectă nu cultura bizantină, ci universul monasticismului bizantin - un fel de elenism vulgarizat -, refractar la
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
al cunoștințelor și progreselor medicinei în general și al psihiatriei în special, al practicii medicale. Un aspect deosebit de important și specific secolului XX este „medicalizarea” societății, legată de statuarea sănătății ca valoare supremă în societate. Aceasta deschide perspectivele unui nou umanism, în sfera căruia aportul igienei mintale este esențial pentru ameliorarea condițiilor de viață și activitate umană, a progresului umanității către un nivel superior de civilizație. În sensul acesta, igiena mintală este chemată să contribuie nu numai la îmbunătațirea sănătății psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trecutului civilizației umane ne revelează trei surse principale, din care s-a constituit treptat, în decursul timpului, igiena mintală: surse umaniste, surse sociologice și surse medicale. Să le urmărim în continuare (vezi tabelul de mai jos). a) Sursele umaniste Domeniul umanismelor este primul în care s-au constituit principiile igienei mintale. Valorile religioase, morale și politice care normau viața oamenilor, a comunităților sociale au reprezentat în egală măsură și prescripții de psihoigienă. Fig. Surse umaniste: Doctrine religioase Interdicții Credințe Doctrine morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că „viața este o boală mortală” (S. Kierkegaard). Se instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare de disconfort atât în interiorul său, cât și în relațiile cu societatea. Pentru E. Fromm, acest umanism care stă la baza igienei mintale este un „umanism normativ” (normative humanism), conform căruia sănătatea mintală a unui individ depinde de adecvarea la un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare de disconfort atât în interiorul său, cât și în relațiile cu societatea. Pentru E. Fromm, acest umanism care stă la baza igienei mintale este un „umanism normativ” (normative humanism), conform căruia sănătatea mintală a unui individ depinde de adecvarea la un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la ordinea socială. Capitolul 3 Anormalitatea psihică 1. Anormalitatea S-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
b) etapa umană, de asimilare a culturii, cu două subetape: formarea colectivităților umane; organizarea și dezvoltarea comunităților sociale; c) etapa selecției culturale, cu două subetape: revoluția industrială și științifică; automatizarea industriei și a omului; d) etapa celui de-al treilea umanism, reprezentând societatea viitorului (H. Schulze, A. Tofler). Pentru susținerea acestui model de evoluție, H. Schulze vorbește de o dinamică a dezvoltării umane, pe care o numește „domesticirea progresivă a omului” și care constă într-un proces de încărcare progresivă, desfășurată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul de a i se spune bolnavului direct, fără menajamente, diagnosticul real, indiferent de gravitatea bolii și de natura pronosticului, chiar dacă acesta prezintă un risc major pentru viață. Acest punct de vedere este absolut șocant și elimină orice tip de umanism din relația medic-bolnav, reducând totul la un pragmatism pozitivist, care face ca bolnavul să se implice într-o situație-limită, pe care va trebui să decidă singur cum o va rezolva. În trecut, medicul era cel care conducea evoluția bolii și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
omul în totalitatea lui, depășind aspectele strict medicale. Sănătatea mintală este un domeniu de cuprindere mult mai larg decât cel al bolii psihice și, în mod obligatoriu, studiul acesteia conduce către științele umane, făcând din igiena mintală ramura unui veritabil umanism medical. Vom aborda, prin urmare, aspectele morale ale igienei mintale. Se spune că psihiatrii văd peste tot nebuni. Este și nu este exact! Oricând, în viață și în societate, pot apărea anomalii mintale, sexuale, comportamentale dintre cele mai variate. Adesea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va persista. Istoria nebuniei este mult prea lungă și apăsătoare, ca mentalitate, pentru a putea fi cu ușurință înlocuită de recenta intrare în istorie a sănătății mintale. Societățile moderne de tipul mai sus menționat au introdus sub masca unui fals umanism vechile procedee de „rezolvare” a cazurilor incurabile sau a afecțiunilor cronice. Este vorba de eutanasie (Ph. Ehrenström, P. Rentschnick, P.V. Admiraal). Revenind la consecințele acțiunii de igienă mintală legate de atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal, menționăm două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aparent liberalism al societății contemporane, pune aceste probleme acțiunii de igienă mintală. Practica medicinei va suferi mutații corespunzătoare acestei noi mentalități. Omul va avea o altă semnificație în sfera medicinei. Totul se reduce la utilitarism, fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea este lăsată în sarcina medicilor, tot într-o formă mascată de „eutanasie socială”, de fapt, un gen de eugenie aplicată la individ. Ne punem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a medicinei și a valorilor civilizației în societatea dată. C.E. Caniff afirmă că recuperarea a apărut o dată cu civilizația, înțelegând prin aceasta epoca contemporană. Recuperarea bolnavilor psihic apare ca un deziderat social, ca o înaltă datorie social-morală, ca o formă de umanism psihiatric, caracteristic timpurilor moderne (H. Baruk, H. Ey). Astăzi, în lumea civilizată, boala mintală nu mai constituie o rușine și, de multă vreme, nu mai este un prilej de indiferență, ci o problemă de interes și înțelegere crescândă. Aspectele legate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trăiască” etc. În mod mascat, viața încetează a mai fi o „valoare” naturală, devenind un „drept” social, iar justificarea acestei transformări se sprijină pe o „morală practică” selectivă sau diferențiată. Din acest moment, al unei „segregări a suferinței”, argumentată „medical”, umanismul actului medical este înlocuit cu „calculul costurilor financiare” al luptei cu boala (terapia) sau cu moartea (terapia intensivă/reanimarea): este sau nu rentabilă acțiunea terapeutică? Justificată de realitatea practicii medicale curente, ca doctrină medico-morală, ea este totuși greu de acceptat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
romanele sale. Promovând-o și conferindu-i solemnitate, seriozitate și patetism (dar nu convențional, filistin-desuet), el se înfățișează, în oarecare măsură, și ca un posibil precursor al unei etape viitoare a evoluției prozei, etapa anticipată ca post-postmodernă, a unui „nou” umanism. Atenția acordată intimului și privatului, „cultivarea banalului” ori „magnificarea clișeului” (Livius Ciocârlie) nu echivalează cu o dezertare din fața marilor chestiuni ale umanității, dimpotrivă. Excepționale sunt atmosfera construită de prozator, cadrul colorat și viu, dens și profund, deloc decorativ ori superficial-etnografic
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]