977 matches
-
Un spin în inimă «Azi am primit o mare durere din partea unui frate care, fără să vrea, mi-a împuns un spin în inimă. Milostivirea lui Dumnezeu să-l umple de harurile sale pentru viața veșnică». Don Giovanni suferă pentru umilirea de a fi în gura clerului veronez, căruia îi este cunoscută vizita apostolică. El se adună cu tărie în Dumnezeu. «Oh, cum freamătă satana împotriva Operei și împotriva acestui preot sărman - scrie în jurnal. - Simt și îmi cunosc toată mizeria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
meu răzbate cu pași grăbiți. Mă arunc în brațele imense ale divinei milostiviri și, prin harul lui Dumnezeu, ofer acest ultim rest al lungii mele, dar nevoiașe vieți, pentru sanctificarea mea și a Operei, suportând în tăcere încercările, suferințele și umilirile pe care mâna lui Dumnezeu va binevoi să mi le trimită... Am să formulez niște propuneri și apoi voi cere ajutorul părintelui spiritual să-mi trimită un cuvânt ca semn al sfintei voințe a lui Dumnezeu. 1 - Să rămân ascuns
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aducă vorba despre dictaturile de dreapta care au existat în lume: în Spania, în Chile etc. Vorbele lor se pare că i-au cam agasat pe români, care se voiau un fel de campioni ai suferinței, ai voinței înfrânte, ai umilirii intelectualilor de către un regim politic fără cruțare. Dacă aș fi fost de față, poate că le-aș fi atras atenția plângăcioșilor că nu toți scriitorii au fost umiliți. Căci mai depindea și de ei... Dar nu eram acolo, povestesc toate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
țărilor române în așa chip, încît să fie scoase de sub stăpânirea turcească spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn. El îi poruncește și-i indică măsuri în contra protestatarilor, 1 Convenția de la Akkerman (7 oct. 1826) între Rusia și Turcia prevedea între altele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trebuia să înjure pe bărbații filoromîni din Europa. Iar cei care aveau curajul să-și manifeste iubirea de țară erau trimiși în surgun. Inutil să mai aducem nume de scriitori și patrioți închiși în mânăstiri. ă...î Despre gradul de umilire națională ne putem face o idee, gîndindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul 2, care spune că un căpitan-pașa, venind în București cu oamenii lui, și-a permis să poruncească boierilor să le aducă jupânesele la o orgie, rușine de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se putea, acestei umiliri, nu-și făceau datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia literară", p. 67. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 194. 3 Probabil el. Vezi P. Haneș, Alexandru Russo, p. 95. Acești boieri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și slugarnici față de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de nemulțumiți, și prin puterea contrastului, și prin cunoașterea teoriilor, adică prin conștientizarea instinctelor lor. Constantin Radovici din Golești, întors din străinătate, la 1828, când plânge, com-parînd cu Apusul înapoierea și nefericirea țării sale, nu inventează înapoierea, nefericirile, jafurile și umilirea din țară. 1 Afară de cel mai neînsemnat (vorbim de el ca critic), C. Negruzzi, care, cum vom vedea, din cauza temperamentului său nepotrivit cu nevoile epocii, n-a fost revoluționar, fără să îndrăznească, nu-i vorbă, a se ridica împotriva revoluționarilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut fi, prin urmare, decât constituționaliști
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1855, 53), ne spune că "entuziasmul" de la 1848 slăbise, din cauza "materialismului vrâstei coapte, a visurilor ambiției neîmplinite, a orgoliului pozițiilor cîștigate". rea nu venise nici atât de mare cât se sperase, nici egală pentru toți. Numai un singur lucru era clar: umilirea națională nu mai era așa de strigătoare. Constituția liberală nu putea fi privită cu ochi buni de boierii cei mari, căci prin constituție ei trebuiau să împartă puterea cu alții. Nu-i vorbă, constituția a fost așa alcătuită, încît să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cucerească o viață mai bună, dacă ea ar fi știut să se folosească de legiuirile noi. Așadar, mai toate cauzele, care făcuse pe A. Russo și pe ceilalți să fie constituționaliști liberali, acum nu mai erau. Nu mai era nici umilirea națională de altădată, nici interesul de clasă, nici idealismul. Nu mai era nici snobismul, căci acum orașele noastre deveniseră mai "civilizate" și tinerii nu mai au cuvânt să se simtă ca în pădure. Ba, încă, cei care încep să devină
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în faptul că pe când vechea școală a luptat mai mult împotriva stricătorilor de limbă și a influențelor străine în literatură, dl Maiorescu a luptat mai mult împotriva prostului gust literar, sau în contra lui " Scrieți, băieți, numai scrieți!"... Din cauza apăsării și umilirii românilor de către turci, ruși, unguri, fanarioți, se naște tendința de a dovedi cu orice preț romanitatea poporului român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia își dă seama și un antilatinist din vremea aceea, V. Alecsandri 2 , dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
liberală - interesul personal 1. A fost afectat displăcut, cum s-a văzut, de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un disprețuitor al ideilor născute din frământările, nevoile, năzuințele populare și îndrăznețe. A fost un junimist. Aceasta este tendința cealaltă. Când, mai târziu, fiind și apreciat, împăcîndu-se apoi și cu "semiorientalismul", care nu mai era bătător la ochi, încetînd și umilirea țării, și temperîndu-i-se cu vârsta și idealismul, când toate motivele "liberalismului" său dispar, atunci rămâne aproape 1 "Sărmanii înstrăinați! Câte deziluzii îi așteptau la marginea țării! Câte lupte, ce lovituri în frumoasele lor sperări! Unii, carii câștigaseră diplome de doctorat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sosiră doar soții lui Pirus Tracii moțați, și-l încinseră pe dată cu lungile suliți’’ Pirus este ucis de ahei care doreau să-i ia armura și armele, după obiceiul aheilor dar este salvat de ceilalți traci de o asemenea umilire. Pe un crater din secolul Vl î.e.n. este înfățișată lupta lui Hercule cu centaurul Getos, care poartă moțul ca tracii din poem. Mai întreb pe cei pricepuți, de ce centaurul este prezentat ca un cal cînd el trebuia să fie taur
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pot răbda până la capăt? De ce, dacă între noi nu e potrivire de catacter, de vederi, n-o pot lăsa în pace? De ce n-o pot uita, de ce n —o pot disprețui, de ce n-o pot urî pentru toate jignirile și umilirile la care m-a obligat? O, dacă aș fi cunoscut trupește și alte femei, poate că acestea toate ar fi fost posibile. Așa cum este, și nu numai așa, ci cu toate păcatele din lume dacă ar fi, pentru mine ea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Vicar IRINEU CRĂCIUNAȘ am fost numit și misionar antisectar. După dubioasa moarte a P.S. Părinte episcop, pentru că n-am corespuns cerințelor securității, am fost scos din activitatea misionară printr-un mare scandal regizat de însuși Mitropolitul Justin Moisescu. Din cauza nedreptei umiliri la care am fost supus am făcut o periculoasă insomnie de aproape trei luni de zile și nopți. Într-o vară, prin 1972-73, în Delta Dunării, la Murighiol, am cunoscu familia francezilor Jaques și Jannine Despres, pe care i-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe tânărul pianist. Este el inferior marelui virtuoz? Da, pentru că posedă mai puțină pricepere decât acesta. Dar, mai întâi va resimți această inferioritate ca fiind limitată la domeniul pianului; apoi această inferioritate naturală nu va da naștere la agresivitate ori umilire. Acest tânăr pianist va avea impresia că știe mai puțin și că are mai puține cunoștințe decât celălalt. Dar nu va avea sentimentul profund de a fi mai puțin decât el. Căci acesta este adevăratul sentiment de inferioritate, o boală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înfățișeze într-o jumătate de pagină atmosfera din infirmeria unui penitenciar la începutul anilor ’60 ca să înțelegi, cutremurat, cât de jos poate să fie coborât omul în condiții de detenție, cât de activă este suspiciunea, ce ură sălbatică poate provoca umilirea individului. Despre toate acestea S. vorbește însă cu înțelegere și dragoste. El nu îl condamnă pe omul în suferință, îi iartă dinainte slăbiciunile, căderile și gândește, ca Sșren Kierkegaard, că libertatea e contrariul păcatului, nu altfel, adăugând sugestia credinței. Omul
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
că „Îndrăzneala” mea fusese discutată În cercuri alese... Era răsplata pentru munca mea cinstită, mult mai eficientă decât a unora care se băteau cu pumnul În piept. Nu e o lipsă de modestie din parte-mi, ci amărăciunea constatării că umilirea omului de către om, Încă n-a fost eradicată. Dimpotrivă, se 760 Sper ca pachetul să ajungă nevătămat la destinație. Vă doresc toate cele bune și În primul rând, multă, multă sănătate, c-apoi e și spor la toate. Cu drag
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
invitându-i totodată să cumpănească în ce măsură puterea politică de la noi forțează conștiința oamenilor; în ce măsură intelectualul de care se face atâta caz în propagandă este folosit doar ca unealtă ideologică sau este pus să joace tristul rol de a participa la umilirea și oprimarea celor care nu acceptă să joace aceste roluri. Doresc să se știe că, în ciuda aparențelor, circulația ideilor chiar a ideilor care figurează în cărțile din fișierele bibliotecilor noastre publice este stopată, că eu sunt sancționată pentru că le-am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
harta peisajelor ei potențiale este „lungă” nostalgie. Zăpada este efemerul dureros și irevocabil, dar și albul utopiei și basmul din vis... Reînvățăm de la o vreme că până și nedreptatea morții poate să nu mai pară decât doar una dintre numeroasele umiliri oarecare pe care le inserează viața, când Începe să-i semene. Vital rămâne refuzul de a pactiza cu prolificul asediu al morții. Chiar și strivite În malaxorul realului, cărțile Încă sfidează și speră, când cei care le scriu nu o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tortura morală a singurătății”, la „spectacolul pustiu al vieții” scrutat de cineva „care a fost scos din ea”. Pompiliu Constantinescu a considerat „impresionantă”, În acest roman, „siguranța de caracterizare, durerea aproape rece de a divulga cele mai grozave suferinți și umiliri, de a sugera situațiile cele mai riscate, ca și clarvederea răsfrântă asupra fiecărei drame”. „Progresul epic incontestabil” a fost subliniat și de Eugen Lovinescu, iar Geo Bogza, imediat după apariția volumului, referindu-se la meșteșugul de „mare scriitor”, afirma că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
simpla generare de forță de muncă gratuită prin utilizarea evreilor, aceștia având, de altfel, capacități diminuate de a rezista ordinelor venite din partea guvernului și conducerii militare. Regimul de muncă obligatorie a fost o parte integrantă a procesului ce a urmărit umilirea, demoralizarea și incapacitarea fizică a victimelor, exproprierea tuturor bunurilor deținute de acestea, pentru ca, în final, să se aibă în vedere distrugerea totală a acestei categorii sociale. Distrugerea finală, totală a evreimii românești, prin deportarea planificată a tuturor evreilor din Regat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezintă mai multe asemenea acțiuni îndreptate împotriva evreilor. Au existat situații în care antisemiții au profitat, practic, de autoritatea lor și și-au manifestat deschis și agresiv disprețul sau ura față de evrei. Așa cum menționează Jean Ancel, aceste prime manifestări de umilire a evreilor au prefigurat ceea ce în scurt timp avea să devină un sistem național instituționalizat prin care populația evreiască a fost înjosită și supusă repre siunilor. „În această fază a regimului său, chiar și în ochii lui Ion Antonescu scoaterea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]