1,694 matches
-
județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în documente, într-adevăr, cu formele Hoinden, Hwinden. Propunerea unora privind derivarea magh. Hunyad cu sufixul toponimic slav -in (> Huiedin) este superfluă și ar însemna acceptarea unei formații hibride maghiaro-slave. Ialomița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jiu Este numele unui rîu cu lungimea de 339 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și, cu formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
săs. nîss = nass, „umed“). Apropierea fonetică de Aiud și Șamșud au sugerat o structură comună, cel puțin la final, dar d din Aiud aparține chiar temei din care se trage (Aegidius > Egyed > Aiud), iar Șamșud are la bază un antroponim unguresc prescurtat hipocoristic din Samson + sufixul toponimic ad. Forma săsească Nassendraf a mai sugerat o bază, tot puțin verosimilă, sl. nosŭ, „nas“ + sufixul săsesc de genitiv -en + sufixul toponimic maghiar -d + săs. darf („sat“), acceptabilă dacă ar exista un munte abrupt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și romînilor, care au un vechi apelativ sodăș, sodîș, sodeaș, solduș, „chezași“, „copărtaș“, „răzeș“, venit prin maghiarul svovados (szvodos, szavatos, szovatos). Dacă s-ar accepta această etimologie, magh. Naszód n-ar putea continua fonetic forma slavă, ci ar reprezenta rostirea ungurească a romînes cului Năsăud. Întreaga construcție de mai sus se năruie dacă acceptăm părerea majorității analiștilor că Nazwod din 1264 este o transcriere greșită a formei corecte Nazowd, apropiată de toate celelalte variante atestate. Forma Nazowd se poate explica pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se află în zona de întâlnire dintre Orient și Occident, adică între Europa de Sud-Est și Europa Centrală. Obiceiurile alimentare ale românilor reflectă această situare geografică, reprezentând o sinteză între bucătăria balcanică (bizantină și/sau otomană) și cea central europeană (ungurească și germană), la care s-a adăugat, în epoca modernă, și tradiția culinară franceză. Informații despre ce și cum se mânca în trecut, în țările române, deținem din relatările unor călători străini, precum și din listele de „socoteli“ ale unor orașe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
evoluție, ele vin de undeva gata făcute. În gândirea istorică tradițională predomină substituirea unor popoarelimbi prin alte popoare-limbi. În cronica slavilor de răsărit citim: „După mult timp [de la despărțirea popoarelor] s-au așezat slavii pe Dunăre, unde este acum pământul unguresc și bulgăresc. De la acei slavi s-au împrăștiat slavii pe pământ și s-au numit cu numele lor după locurile pe care s-au așezat... Că doar mai înainte locuiau [la Dunăre] slavii, dar volohii au cucerit apoi pământul slavilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mediu, din spațiul supus romanizării de la Marea Tracică la Marea Baltică. Cronicarul moldovean Grigore Ureche, militând pentru independența voievodatelor extracarpatice, s-a aflat în imposibilitatea de a separa istoria Ardealului de istoria Uniei, drept care le consacră un capitol unic: Pentru Țara Ungurească de gios și Ardealul de sus vom să arătăm, fiindu-ne vecini de aproape, menționând totodată trecutul lor comun prin cuvintele: și cum au avut ei crăie mare ca și leșii (p. 130). Este de remarcat faptul că vorbind despre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cuvintele: și cum au avut ei crăie mare ca și leșii (p. 130). Este de remarcat faptul că vorbind despre Ardeal ca parte a Ungariei Gr. Ureche vede în trecutul acestei zone doar o parte a Daciei: „Ardealul sau Țara Ungurească (de sus) se chiamă țara peste munte, care cuprinde o parte de Dațiia“ pentru întreg teritoriul căreia cronicarul folosește ca sinonim denumirea Sțitiia/Schitia. Numind Ardealul „țara peste munte“ cronicarul sugerează etimologia toponimului: „Derept aceea îi zic Țara peste munte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe maghiari în Panonia la intersecția secolelor nouă și zece. Ea se bazează pe o relatare din cronica slavilor de răsărit, unde se spune că „în anul 6406 (898) au trecut pe lângă Kiev ungurii, pe la dealul care se numește acum unguresc; au venit la Nipru și au făcut tabără (cu căruțe, corturi, turnuri): pentru că umblau ca polovețienii. Au venit dinspre răsărit și au trecut peste munții cei înalți, care deja se numeau Munții ungurești, și au început să lupte contra valahilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ungurii, pe la dealul care se numește acum unguresc; au venit la Nipru și au făcut tabără (cu căruțe, corturi, turnuri): pentru că umblau ca polovețienii. Au venit dinspre răsărit și au trecut peste munții cei înalți, care deja se numeau Munții ungurești, și au început să lupte contra valahilor și slavilor care locuiau acolo” (p. 40). Din această relatare rezultă două aspecte care desființează teoria venirii târzii a ungurilor în Panonia. Primul constă în sugerarea originii rusești a numelui lor: sl. gora
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
desființează teoria venirii târzii a ungurilor în Panonia. Primul constă în sugerarea originii rusești a numelui lor: sl. gora „deal”, iar „lîngă deal” - u gorî, astfel că populația migratoare care a poposit sub acest deal a luat numele de ugorĭskoe „ungurească”. Cel de al doilea constă în prezența adjectivului unguresc în Carpați înaintea trecerii pe lângă Kiev a acelei afro-asiatice din care au rezultat familiile de limbi indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
constă în sugerarea originii rusești a numelui lor: sl. gora „deal”, iar „lîngă deal” - u gorî, astfel că populația migratoare care a poposit sub acest deal a luat numele de ugorĭskoe „ungurească”. Cel de al doilea constă în prezența adjectivului unguresc în Carpați înaintea trecerii pe lângă Kiev a acelei afro-asiatice din care au rezultat familiile de limbi indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care a poposit sub acest deal a luat numele de ugorĭskoe „ungurească”. Cel de al doilea constă în prezența adjectivului unguresc în Carpați înaintea trecerii pe lângă Kiev a acelei afro-asiatice din care au rezultat familiile de limbi indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se știe că moldovenii numeau munții dinspre Ardeal ungurești, iar populația din Ardeal, unguri; în balada „Miorița” ciobanul român de peste munți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în prezența adjectivului unguresc în Carpați înaintea trecerii pe lângă Kiev a acelei afro-asiatice din care au rezultat familiile de limbi indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se știe că moldovenii numeau munții dinspre Ardeal ungurești, iar populația din Ardeal, unguri; în balada „Miorița” ciobanul român de peste munți este ungurean. Venirea în Panonia, la intersecția secolelor IX și X, a unui val de „unguri” a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acelei afro-asiatice din care au rezultat familiile de limbi indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se știe că moldovenii numeau munții dinspre Ardeal ungurești, iar populația din Ardeal, unguri; în balada „Miorița” ciobanul român de peste munți este ungurean. Venirea în Panonia, la intersecția secolelor IX și X, a unui val de „unguri” a fost interpretată de unii cercetători ca dată a întemeierii fenomenului etnolingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
privință a fost exprimat de Dimitrie Cantemir în felul următor: „Jéle că unii scriitori, în diplomatele domnilor săi, și în alte cărți, nesocotind ce cinste cuprinde numele român, scriu numele de greci împrumutat ugrovlah, adică căci sânt mai aproape de hotarele ungurești, sau căci Radul Vod Negrul despre țara ungurească au vinit” (HVR, 307). O acoperire asemănătoare ca teritoriu a avut și cuvântul Panonia, constatare făcută tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
felul următor: „Jéle că unii scriitori, în diplomatele domnilor săi, și în alte cărți, nesocotind ce cinste cuprinde numele român, scriu numele de greci împrumutat ugrovlah, adică căci sânt mai aproape de hotarele ungurești, sau căci Radul Vod Negrul despre țara ungurească au vinit” (HVR, 307). O acoperire asemănătoare ca teritoriu a avut și cuvântul Panonia, constatare făcută tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni Țara Românească: Panonie” (Icr, 73). În letopisețul lui
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cuvântul Panonia, constatare făcută tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni Țara Românească: Panonie” (Icr, 73). În letopisețul lui Grigore Ureche, păstorii au descoperit Moldova „pogorând după vânat den munții ungurești (p. 75), „între acei păstori fost-au și Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vânat den munții ungurești (p. 75), „între acei păstori fost-au și Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a gonit pe tătari din Moldova pentru a oferi ungurenilor maramureșeni un loc curățat de alte seminții, putem avea revelația adevărului: întreg spațiul romanic din nord estul Carpaților, din estul și sudul acestora, și chiar cel de peste Dunăre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se plece cu toată țara. Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Costin duce în antichitate stăpânirea Ungariei asupra spațiului extracarpatic, spunând despre Traian că: „Elŭ cu vița cestui neamŭ [latin] Țara Rumânească Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească. Pre acela pod au trecutŭ Moldoavei stremoșii, Bătând război cu dachii...” (p. 326) Ideea că Traian a venit în Țara Ungurească și s-a luptat acolo cu dacii exprimă o viziune istorică pe care astăzi o respingem. Cu câteva sute
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească. Pre acela pod au trecutŭ Moldoavei stremoșii, Bătând război cu dachii...” (p. 326) Ideea că Traian a venit în Țara Ungurească și s-a luptat acolo cu dacii exprimă o viziune istorică pe care astăzi o respingem. Cu câteva sute de ani în urmă ea era însă acceptată, cum rezultă din faptul că în manuscrisul C al operei lui Costin a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dacii exprimă o viziune istorică pe care astăzi o respingem. Cu câteva sute de ani în urmă ea era însă acceptată, cum rezultă din faptul că în manuscrisul C al operei lui Costin a fost introdusă glosa marginală Decebal, rege unguresc în dreptul textului lui Costin: Decebal, regele dacilor (p. 221, 391). Statul dacic ca stat federal continuat în formula Panoniei sau Ungariei rezultă și din aceea că cronicarul notează ca sinsemantice denumirile huni, maghiari, ugri (p. 268) la care Cantemir va
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a tot ce este valoros în gândirea istorică românească. Recuperarea este distribuită în trei subcapitole: Cronicarii; Filologii; Antilatiniștii. CRONICARII Grigore Ureche (1590/1595 - 1647), cronicar al Țării Moldovei, nu poate eluda faptul că „românii câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramureș, de la un loc sânt cu moldovenii și toți de la Râm se trag“ (p. 132), dar forțează argumentele prin care crede că poate fi justificată independența statală a voievodatului Moldova. Ideea de bază este că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
barbarilor care le atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În felul acesta popularea și întemeierea Moldovei, întinderea ei până la Nistru și mare, s-ar fi făcut în urma unui nou descălecat, realizat de data aceasta de „păstorii din munții ungurești“. Povestea acestui descălecat s-a construit pe interpretarea tendențioasă a sintagmei „Blachii ac pastores Romanorum“ despre care am vorbit mai sus. Și cum o țară nouă trebuia să aibă și un nume nou, a fost inventată basna cu cățeaua Molda
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]