1,703 matches
-
mănăstirii, așa cum se va proceda și în alte cazuri, în decursul timpului, același domn, Ștefan, emite, la 11 februarie 1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la vamă, unde a fost jude Cârstea” cu precizarea ca hotarul să fie „pe unde au folosit din veac” <footnote Ibidem, p. 385. footnote>. Precizările făcute în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în care comiteau delicte și infracțiuni erau foarte aspre. Pentru furt, robilor li se aplica pedeapsa capitală. Așa, de exemplu, robul țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cum au venit înaintea noastră Aftănasie, proegumen de la sfânta mănăstire Moldovița de au pârât pe acest țigan, anume Tiron Puțan, ot Putna (ot = de la - n.a.) că i-am furat un cal de 6 ani și tot au șezut în Țara Ungurească, iar acum au ieșit din țară, deci l-au prins giudecății călugării ot Putna și l-au dat pe mâna noastră; noi i-am dat strânsoare și au spus drept de mult ce-i vinovat, noi l-am ținut 8
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și cu toată bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim și să împuternicim mănăstirii noastre Moldovița, unde este hramul Bunavestire a preasfintei născătoare de Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acest jurământ a fost depus și de locuitorii din zona de munte, inclusiv de cei din Vama, deoarece Rumianțev, comandantul trupelor rusești, se plângea prin rapoartele trimise la Petersburg că „jumătate din locuitorii cei dinspre munți au trecut în țara ungurească” <footnote Ibidem, p. 55 footnote>. Se știa, însă, că la întocmirea recensământului rusesc din 1772-1774, nu s-a mai vorbit de populație fugită în alte părți, în Ardeal sau Maramureș. Profitând de slăbiciunea Turciei, Austria, „încurajată și de atitudinea pasivă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe mai multe numere, sunt Monumente limbistice ale Măhaciului din comitatul Turda-Arieș (în principal despre Codicele Sturzan), Elemente ungurești în limba română (pe baza Lexiconului de la Buda și a lucrării lui B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
mai întors și a doua zi oamenii din satul de peste râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
laic, a unui om politic. Neagoe Basarab debutează în „cronică” spectaculos: un tânăr aplecat spre învățătură și durabile achiziții sufletești, viteaz (Mihnea cel Rău, înspăimântat de isprăvile pâlcului comandat de Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească și acolo să deșteptă dentr-acea frică”), dar capabil să regizeze și un joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
barangă înseamnă lupul cel bătrân care urlă întâi, când încep lupii a urla; - tot barangă se numește taurul cel mai puternic, care conduce cireada și căruia i se leagă clopotul; - bărăngeni-soldați romani puși să păzească granițele imperiului; - bărăngeni-nomazicuvânt de origine ungurească. Considerăm plauzibilă prima variantă. Băltoaia-teren situat la marginea de est a satului Vatra. în anii ploioși devine mlăștinos. Balta a fost desecată. Bărănceni-denumire dată locuitorilor din satul Alba care și-au construit case în nordul satului, către Baranca. Bobești-fost sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
străine, cea ce asigura un suport important activităților comerciale internaționale. Sistemul bancar pare a fi foarte puternic, iar în privința tarifelor preferențiale și a Clauzei națiunii cele mai favorizate, acestea au fost în mare parte reduse sau chiar eliminate. Competitivitatea firmelor ungurești este în strânsă legătura cu politica internă cât și cu cea externă a statului, Ungaria având un sistem de investiții liberal, condițiile pieței sunt inutil de anevoioase pentru adepții Clauzei națiunii cele mai favorizate. Acest fapt implică reducerea semnificativă a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
articole erudite în favoarea scrierilor literare propriu-zise și a publicisticii cu caracter informativ sau umoristic. Redactorul încerca astfel, cedând într-o proporție oarecare dorințelor publicului, să cucerească un teritoriu dominat până atunci, în absența unor periodice românești, de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și denumirea, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, care se tipărea atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
viteji au intrat În istorie și legendă. O răscoală de proporții este cunoscuta mișcarea a coruților Împotriva lobonților, apărători ai Împăratului și ai nobililor latifundiari. În 1726, zona este desprinsă de Principatul Transilvaniei și integrată În Ungaria. În curând, populația ungurească și evreiască ajunge la 20% din total. Protestele românilor din această perioadă au fost conduse luptători precum Popa Lupu, căpitan În oastea română in războiul coruților, Mihai Bolea din Ieud, susținător al alipirii Năsăudului la Maramureș, Atanasie Rednic, cărturar ajuns
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
portretizările diverșilor „Popești” neajungând la conturul de aqua-forte al pamfletului, cum intenționase autorul. SCRIERI: Florile dalbe, Craiova, 1912; Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ed. 2, Iași, 1919; Când pleacă regimentul, București, f.a.; Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929; Ziua mamei, Sibiu, 1929; Nicolae Iorga, Sibiu, 1931; Îngerul a strigat, Sibiu, 1931; Pasărea măiastră, București, 1936; Popești din patru unghiuri, București, 1936; Pânea neagră, București, 1939; Jertfa iubirii, București, 1940; Cântece de bărbăție, București, 1941; Moartea vitează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
În anul 1992 doar douăzeci și doi, iar acum nu știu dacă mai e vreunul (În anul 1930 erau 104 români). Deci populația românească din Gălăuțaș nu a venit aici numai din Moldova, ci și alungată de maghiarii din satele ungurești, cea rămasă aici suferind procesul de maghiarizare. Școala și situația Învățământului În ultimele două veacuri Dacă pe raza actualei localități Gălăuțaș o școală propriu-zisă există doar din anul 1905, acest fapt nu poate dovedi că În sat, pe atunci, toți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îndepărtată cu Ilisan Mihai din Preluca. Ultima casă era a familiei Copoț căruia i-au rămas trei descendenți: Alexandru, Niculiță și Vasile. Proveniența lui este probabil de pe Părăul Luncanilor. Numele de Copoț se mai Întâlnește În Subcetate și În satele ungurești din amonte. Cred că provenea dintr-o poreclă, probabil clopotar, pronunțat stâlcit. Familia Cotfăsenilor este una dintre cele mai numeroase, ea provenind din Subcetate unde este atestată Încă din secolul al XVII-lea. Unul din ei este Ionuț al Ioanei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Giurgeului, În diminețile senine de vară, prelucanii se bucurau cei dintâi de apariția soarelui, iar după Vârful Bătrâna seara vedeau cum apune. Pe Călimani, dinspre miazănoapte se vedeau până primăvara târziu pete de zăpadă, iar la miazăzi se vedeau satele ungurești până la Gheorgheni. Bucuria care te invadează când vezi această priveliște care ți se deschide ochilor și sufletului, te ajută să Înțelegi de ce s-au stabilit prelucanii aici. Cel dintâi despre care avem mărturii că ar fi locuit aici a fost
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se aflau într-o stare de spirit deplorabilă și „foarte deprimată”, datorită faptului că sate și orașe erau jefuite și distruse. Apoi, orice activitate economică, comercială și de altă natură stagnau, iar „spectrul foamei se arăta” în toate localitățile „șesului unguresc”. Autoritățile instalate imediat făceau „sforțări zadarnice, cu rezultate foarte slabe, pentru a redresa în parte cel puțin cursul lucrurilor spre o viață normală”. Aceeași notă informativă arăta că agricultura, cândva „singura ramură înfloritoare în Ungaria”, cu toată reforma făcută nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și alte forțe civile. Odată declanșat și minuțios controlat, un asemenea conflict ar fi trebuit să fie amplificat, dus spre o limită a sa, în așa fel încît intervenția străină să pară singura soluție plauzibilă. Odată produsă, intervenția rusească și ungurească ar fi vizat direct adevăratul ei scop: dezmembrarea României, susține Mihai Ungheanu. Mai precis: Transilvania și Banatul ar fi fost imediat ocupate de trupele maghiare, iar cealaltă parte a țării ar fi fost alipită unei republici răsăritene, modelată în cel
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
comunicații performantă și cu un sistem GPS adecvat activității sale. Expansiunea a fost susținută și de o dezvoltare corespunzătoare a parcului auto. Dacă primul autobuz, intrat deja cu aură de legendă în patrimoniul cultural al firmei, a fost un Ikarus unguresc de tipul celor cu care erau obișnuiți românii pe vremea lui Ceaușescu, achizițiile ulterioare au marcat o preferință pentru produsele de marcă în domeniu: Volvo, Mercedes, Neoplan, Mago, Iveco, Isuzu. Atlassib a optat clar pentru constituirea unei „flote” proprii de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Elementul restrictiv operează o selecție, alegând o singură trăsătură dintre cele implicate, asociindu-și semnificația "exclusiv" și delimitând trăsătura ca fiind unica din setul de alternative presupus (pot să spun o piață din Timișoara care e invadată numai de produse unguREȘTI (Verba)). Dacă setul de alternative este privit ca o scală, pe care sunt gradate trăsăturile sau caracteristicile implicite, elementul restrictiv are o citire scalară: Maria este numai/doar secretară (În ierarhia firmei, Maria se află pe poziția de secretară, poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Toți tineri, între 20-30 de ani. Aveau cele mai interesante mutre, un pictor portretist ar fi făcut o reușită expoziție a expresiilor negative sufletești. Șefului, mai în vârstă decât toți (avea poate peste 40 de ani), un fel de țigan unguresc, ceilalți i se adresau cu apelativul nea Brânză. După ce ușa s-a închis, nea Brânză, făcând semn alor lui, se retrase spre perete și ni se adresă reverențios: Dumghiavoastră... pentru ce... arestați? Suntem legionari. Aaa..., a exclamat dând din cap
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în când tușea sec - avea plămânii în pioneze, dar fuma din țigară până când îi ajungea la buze jarul, apoi o scuipa. Spre miezul nopții ne trezi un zgomot de pași și vocea lui guturală, într-o românească alterată de accent unguresc: Me, scole, me!... Amu..., terminat Antonescu!... Nu fie friche me... che armata nostra!... Nu înțelegeam nimic, mai ales ce însemna că s-a terminat cu Antonescu. Presupuneam sau că a murit sau că a avut loc o lovitură de stat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n-are rost să mai pui ceva, e ticălos pămîntul, pui mai bine o pătură vara, copiii! Cuvîntul Lui ploaie pe zăpadă, trece în lapoviță, biserica la punct fix șoimul peste cîmpuri, nu-i Nimigea, e halta Nimigea! vine Nimigea Ungurească, Nimigea Românească vizavi de Mititei, dacă aici plouă acolo sus ninge, da' i-a părut rău, săracul, că a murit, îți spun eu! funcție de ce ne spune în gară la cît avem tren! personalul Ilva Mică Dej Călători, timpul bătrînilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătaia luminii în piloni, panta cel puțin 7%, "Pădurea e chiar cea mai de preț podoabă a naturii. Ocolul silvic Alba Iulia. Guță Popîndău inginer silvic", fata bălaie lîngă maxima silvică, pantă bună de acoperișuri de munte, motorul, frînele "Ikarusului" unguresc, le-au distrus și lor industria de autobuze, coborîș pe valea Ampoiului, ne varsă în Mureș la Alba, pe toate părțile pădure, căzînd din sus, fund de vale uscat, parapete neterminate, excavează, betonări la șosea, a stopat, n-a intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege sensibilă la peste 20% minoritari și versiunea ungurească lipsește, mai de rufe de Valea Mureșului, mai de rufe de Valea Nirajului, toc de brici/tioc pentru gresie, roata olarului roata, a murit fostul meu socru, mi-a dat fata telefon să mă anunțe, legea o respectă prospectele volante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]