1,147 matches
-
eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
exhaustiv, urmând ca cele amintite la punctul anterior să facă parte din proiect mai mult ca argumente și nuanțe. Astfel direcția de cercetare pe care o voi aborda se va concentra atât pe cercetarea dezvoltărilor urbane majore, cât și pe urbanizarea satelor și comunelor. Voi studia procesul complex care a stat În spatele realizărilor din epoca socialistă, iar prin studii de caz voi Încerca să redau cât mai obiectiv etapele de concepție, proiectare și execuție, relațiile dintre arhitecți și partid, și influențele
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
naturali, și factori artificiali creați de om. Amenajările urbane și industriale reprezintă tipul cel mai complex de mediu construit de om, în care activitatea industrială și culturală domină elementele naturale. Din punct de vedere ecologic, dezvoltarea puternică a industriei și urbanizarea prezintă numeroase dezavantaje, poluarea fiind procesul cel mai grav care afectează marile aglomerări urbane și industriale, clima se modifică. Procesul de urbanizare și industrializare se amplifică pe toată suprafața pământului, iar omul trebuie să înțeleagă că între mediul ecologic al
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
care activitatea industrială și culturală domină elementele naturale. Din punct de vedere ecologic, dezvoltarea puternică a industriei și urbanizarea prezintă numeroase dezavantaje, poluarea fiind procesul cel mai grav care afectează marile aglomerări urbane și industriale, clima se modifică. Procesul de urbanizare și industrializare se amplifică pe toată suprafața pământului, iar omul trebuie să înțeleagă că între mediul ecologic al naturii și cel creat de el trebuie să existe un echilibru necesar existenței vieții. Desigur, nu se poate renunța la extinderea orașelor
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
impact resimțit pe deplin și în România sunt doar câteva dintre aspectele ce au modelat traiectoria noului stat unificat. Și totuși, progrese indiscutabile s-au realizat, cel puțin în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte instituții culturale, rețele de drumuri
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și o schițare a ambianței culturale din principalele centre urbane, cu accent pe instituțiile culturale în care intelectualii nord-moldoveni se formează și ulterior se manifestă, contribuind la afirmarea unei regiuni puternic eclipsate de atmosfera tumultoasă a capitalei. Primele indicii de urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu cel mai mare impact asupra mediului, fiind responsabil de producerea a 40% din totalul emisiilor de CO2 În atmosferă. Ponderea mare de CO2 este datorată În mare măsură sistemelor de climatizare utilizate, al căror consum de energie crește odată cu urbanizarea planetei, urbanizare care la rândul ei este direct influențată de creșterea populației și creșterea standardelor de viață. Acest lucru generează creșterea temperaturilor mediului Înconjurător prin răspândirea efectului de insulă de căldură și În același timp participă la creșterea consumului de
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
mai mare impact asupra mediului, fiind responsabil de producerea a 40% din totalul emisiilor de CO2 În atmosferă. Ponderea mare de CO2 este datorată În mare măsură sistemelor de climatizare utilizate, al căror consum de energie crește odată cu urbanizarea planetei, urbanizare care la rândul ei este direct influențată de creșterea populației și creșterea standardelor de viață. Acest lucru generează creșterea temperaturilor mediului Înconjurător prin răspândirea efectului de insulă de căldură și În același timp participă la creșterea consumului de energie și
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
unor noi fenomene urbane, precum dispersia sau contracția urbană. Lucrarea se prezintă caun studiu introductiv, un punct de plecare pentru o cercetare ulterioară amănunțită. Concepția generală asupra planificării urbane se sprijină pe premisaunei continue creșteri economice și demografice. Procesul de urbanizare 1 accelerată caracterizează secolul al XX-lea, determinând o creștere a populației urbane, de la jumătate din populația lumii În 1950, la două treimi În 1970. Firește, urbanizarea nu a avut loc simultan pe Întreg globul: astfel, dacă În Marea Britanie, procesul
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
planificării urbane se sprijină pe premisaunei continue creșteri economice și demografice. Procesul de urbanizare 1 accelerată caracterizează secolul al XX-lea, determinând o creștere a populației urbane, de la jumătate din populația lumii În 1950, la două treimi În 1970. Firește, urbanizarea nu a avut loc simultan pe Întreg globul: astfel, dacă În Marea Britanie, procesul era aproape complet la Începutul secolului, În Europa de Vest și Statele Unite undeva la mijlocul său, În Japonia și Europa de Est și Sud s-a accentuat după jumătatea secolului, atingând de
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
cu o nouă responsabilitate, Întrucât planificarea urbană se află nepregătită pentru noile cerințe asociate declinului urban: nu este Înzestrată nici cu experiența ori viziunea potrivită, nici cu metodele sau instrumentele de lucru adaptate noilor problematici, ele Însele neclare. 1 Def: urbanizare = nașterea sau creșterea orașelor și a populației urbane, inclusiv ansamblul mutațiilor legate de această dezvoltare. Chabot, G. et. alli (1970), Vocabulaire franco-anglo-allemand de geographie urbaine. Erainformațională aduce cu sine o serie de schimbări fundamentale În ceea ce privește folosirea spațiului În cadrul orașului contemporan
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
de dotare și echipare mai redus și construcții cu caracter diferit față de restul orașului (de tip rural sau semirural)―. Fenomenul contemporan de suburbanizare s-a Îndepărtat de cel inițial: după părerea unor cercetători, ultimul sfert de secol aduce cu sine urbanizarea multor suburbii, formând noi peisaje suburbane și proclamă o schimbare În forma orașului. (Stanback: 1991; Garreau: 1991; Bourne: 1994) Dacă, precum În cazul orașelor dezvoltate, granița dintre urban și suburban devine tot mai vagă, se pune Întrebarea dacă suburbanizarea este
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
tot mai vagă, se pune Întrebarea dacă suburbanizarea este un fenomen distinct, sau parte aunui stadiu de dezvoltare. Într-adevăr, o serie de analiști urbani sunt preocupați de caracterul ciclic al schimbării urbane și descriu patru stadii ale transformării orașelor: urbanizare, suburbanizare, dezurbanizare și reurbanizare, fiecare din faze fiind marcată de o fluctuație specifică a populației centrului, zonelor periferice, precum și a suprafețelor Întinse de dincolo de periferii. (van den Berg: 1982) Observația care prezintă interes În studiul de față este aceea că
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
poate duce la o catastrofa de tip Na-T ech. Avem de cele mai multe ori exemple de inundații În care fenomenele naturale, precum precipitațiile abundente sau ieșirea din matcă a râurilor, reprezintă factorul declanșator , În timp ce condițiile favorizante pot fi reprezentate de urbanizarea zonelor din apropierea cursurilor de apă. Pe de altă parte, În cazul unei scurgeri radioactive În urma unui accident, factorul dec la nșa t or este reprezentat de acțiunea umană, iar factorul favorizant poate fi reprezentat de anumite condiții climatice, cum ar
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Efectele generate de viața modernă, datorate urbanizării și interdicțiilor care limitează nevoia de mișcare a copiilor, lipsa unei motivații logice privind activitatea fizică în cluburi și scoli, starea sănătății copiilor, constituie tot atâtea probleme care, pentru a fi rezolvate, implică eforturi intense și constante în domeniul cercetării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
concrete, testarea modelelor cu ajutorul datelor experimentale, În scopul validării acestora, și aplicarea tehnicilor de simulare pe calculator pentru estimări și prognoze. De asemenea, se propune studiul unor algoritmi specifici rezolvării problemelor de optimizare generate de aspectele economice și sociale ale urbanizării. 3. Metoda de abordare În vederea realizării obiectivelor de mai sus, au fost analizate sintetic și comparativ modele matematice aplicabile În urbanism și arhitectură, precum și tehnicile necesare abordării acestora. a. - Modele legate de teorii morfologice (Teoria catastrofelor, Teoria Fractalilor, Teoria structurilor
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
asumate de comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în masă (masa va apărea mai târziu, ca efect al industrializării, urbanizării și alfabetizării), însă exista o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fervent de ideologia oficială și aparatul de propagandă. În studiul său, Regimul matrimonial în comunism, Luminița Dumănescu vorbește despre căsătorie și familie în comunism, despre modificările importante care au survenit în comportamentul matrimonial al românilor pe fondul procesului masiv de urbanizare, industrializare și educație de masă. Datorită acestor factori determinanți, familia tradițională românească trece printr-un proces substanțial de schimbare a rolurilor și funcțiilor, ceea ce o îndreptățește pe autoare să susțină ipoteza că familia românească modernă, cu caracteristici specifice și general
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
datele analizate demonstrează că, asemenea epocilor anterioare, universalitatea și precocitatea căsătoriei sunt caracteristici care se perpetuează și în timpul socialismului. Tipologia familiilor se schimbă însă fundamental, în contextul suprapunerii efectelor celor trei factori de care aminteam la începutul acestui studiu - industrializare, urbanizare, școlarizare - și a altora, secundari. Toate modificările pe care le-am amintit au afectat funcțiile familiei, unele pierzându-se și făcându-le loc altora noi, specifice contextului, altele redefinindu-se și dezvoltându-se. În primul rând funcția economică a familiei a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
constatat în variatele cercetări asupra zonei rurale, chiar rămași fără pământ, țăranii au găsit căi de supraviețuire dintre cele mai ingenioase. Familia românească trece în perioada comunistă printr-o serie de transformări funcționale și de structură, influențate de dinamica socială - urbanizare, industrializare, educație de masă - și de propria raportare la această dinamică. Este incontestabil faptul că în această perioadă balanța înclină în favoarea familiei nucleare, că familia tradițională - mai mică sau mai mare, după caz, dar și după mediu de proveniență - este
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]