861 matches
-
ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
intercalează alte părți de propoziție. Această scindare a grupului conferă un relief stilistic neobișnuit fiecărui element textual, contribuind la sporirea ambiguității discursului poetic: Lacul codrilor albastru (M. Eminescu); Dulce, ce începu / Cântecul, lauzi și tu? (L. Blaga); Norilor copacii le urzesc brocarte (T. Arghezi); dar vezi, de soare, / Visuri sute, de măcel, / Mă despart. (I. Barbu) Anacolutul este, ca figură de stil, un procedeu livresc prin care se întrerupe continuitatea sintactică în propoziție sau în frază. În limbajul comun este considerat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se urzi, adecă nu romani adevărați, ci corcituri din bărbați romani și mueri dache" (Maior, 1990, p. 21). Această acuzație, care atentează la puritatea sângelui roman și, ipso facto, la nobilitatea genetică a poporului român, este respinsă de Maior ca total neîntemeiată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare și adevărat românesc de a cuprinde Ardealul și a-l alipi către Moldova" (1873, p. 84 cf. Murgescu, 1999, p. 196). Planul unionist urzit de Petru Rareș devine o constantă a literaturii didactice românești, astfel că Melidon, în manualul său de istorie națională, reiterează faptul că Petru Rareș "întreprinse să bată și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ noștri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci mai ales o călătorie spre esența ființei umane. Devine o călătorie de descoperire a omenescului în variile sale forme. Educația primită, dar mai ales uzanțele vremii, le împiedică pe aceste femei cu inițiativă și care știu de altfel „să urzească cu amănunțime planuri”155 să pornească singure în expediția salvatoare. Prin cuvintele Filomenei ele își recunosc statutul în epocă: „cât de greu se pot conduce fără ajutorul unui bărbat” 156 . Mărturisirea defectelor sau, mai curând, a slăbiciunilor feminine nu vine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mavrodin, București, Editura Univers, 1978, p. 156. 256 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 95. 257 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 258 Ibidem. 259 Ibidem. 92 independență financiară, dar credem că poate fi interpretată și metaforic - urzea nu doar fire, ci și vorbe, având talentul atât de apreciat al povestirii.260 Deși se ocupa cu meșteșugul țesutului, activitate menționată doar în Prologul general, acestă îndeletnicire nu pare a-i asigura autonomia dorită, nu are o importanță decisivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe bărbat să creadă că a ajuns în Purgatoriu, unde își ispășește păcatul geloziei. Colectivitatea avidă de senzațional urzește povești pe seama celui înviat din morții - soțul păcătos (care de fapt fusese închis în temnița mânăstirii) și pe seama starețului care săvârșise minunea. Ignoranță, infantilism, de unde vine și puterea de manipulare pe care o pot exercita cei vicleni. Masca este mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din ziua a treia a Decameronului, când protagonista este „o femeie de neam, frumoasă și bine crescută, pe care firea o înzestrase mai mult ca pe orișicare alta cu frumusețe sufletească și minte ascuțită.”901 Prin viclenie și diplomație, femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se și de credulitatea unui călugăr, încât reușește să-l aducă alături pe bărbatul îndrăgit. Teatralitatea ei este impecabilă, intuiția remarcabilă, iar imaginația de-a dreptul debordantă. Eroina se dovedește un spirit anticlerical, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-244. 245 succes neprevăzutului evenimentelor și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă pe cinste, dar ridiculizând-și și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vântul (s. n.); vânturi locuite de duhuri rele, care pot face rău."163 În legende, vântul a fost creat de Dumnezeu ca să rupă pânza păianjenului-demiurg ce întuneca lumina soarelui: "Paiangănul e rău, pe dânsul să-l omori, că Dumnezeu când a urzit lumea și a făcut pe Sfântul Soare, pe Domnul Christos, ca să aibă oamenii lumină, paiangănul s-a apucat și a urzit pânza de sus, prin copaci, doar n-ar vedea oamenii, ar fi întuneric și n-ar fi lume. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rupă pânza păianjenului-demiurg ce întuneca lumina soarelui: "Paiangănul e rău, pe dânsul să-l omori, că Dumnezeu când a urzit lumea și a făcut pe Sfântul Soare, pe Domnul Christos, ca să aibă oamenii lumină, paiangănul s-a apucat și a urzit pânza de sus, prin copaci, doar n-ar vedea oamenii, ar fi întuneric și n-ar fi lume. Atunci Dumnezeu a făcut vântul, până atunci încă nu fusese vânt ca să rupă pânza lui, s-o curețe, și vântul mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur apă din mare și toarnă peste dânsul ca să se răcorească, și când dă cu ciurul prin văzduh plouă pe pământ."192 În majoritatea legendelor românești, apa este elementul preexistent, urzind viață din viață proprie: "Mai înainte de a fi fost pământul, era numai apă. Dumnezeu a chemat pe broască și i-a zis să se ducă în fundul apei și să vadă dacă este pământ. (...) Dumnezeu a poruncit apelor să se retragă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să-i meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din Bucovina, se spune că, imediat după nașterea unui copil, 12 judecători (ursitori) nevăzuți, aflați lângă fereastră, "urzesc"soarta copilului, decisivă fiind predestinarea celui de-al 12 judecător. În acest timp, "baba" (moașa) scaldă copilul, zicând: "Finul / fina vei scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri mari, / De capul răilor mari / Să rămâneți / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc. / O vorbă dacă ți-o spun: / Dorule-dor, / Tu o dai și vântului, / De o duce satului."151 Sentimentul apartenenței la universal este construit pe baza inversiunilor verbale și nominale, liantul semantic fiind reprezentat de comparațiile cu elementele cosmice care "urzesc" destinul uman, împlinindu-l (nu întâmplătoare este predominanța verbelor la condițional-optativ, în lirica populară): "Lung e drumul la Rarău, / Dar mai lung e dorul meu; / Drumul suie și coboară / Al dorului mă omoară! / Eu cu dor, mândra cu dor, / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fos`..."187 Pactul cu universalul însoțește umanul de-a lungul vieții, convertind-o la o permanentă interacțiune cu cosmicul. II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" În credința populară tradițională, "ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și taie firul."188 Ursitoarele românești corespund Parcelor romane (pars-parte, de unde și expresiile "asta i-a fost partea", "a avea parte de ceva, cineva") și amintesc de Moerele grecești (a treia ursitoare, Moartea, ar proveni de la μώίρά) care "torc" și "urzesc" firul vieții.189 Forma ovală a ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu se pleacă pe cale și nu se dă nimic din casă. Marțea este, de obicei, zi nefastă, mai ales pentru începerea unui lucru, dar este considerată ca fiind cea mai mare zi din săptămână deoarece, în această zi, s-a urzit pământul. Miercurea, ca și lunea sau vinerea, este o zi norocoasă, favorabilă începerii lucrurilor noi; este considerată cea mai sfântă zi din săptămână deoarece se spune că este ziua când s-a născut Hristos. Joia este o zi fastă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în general, care se supun unui cod de legi originar: "Toate lucrurile și lumea întreagă sunt, în felu lor și la locu lor, acolo unde numai iau ele ființă. E ceva care stăruie în ascuns, ca un izvor unde se urzește viața. Lucrurile au și ele o fire ce vine de undeva din adânc nu știe nime cum, da așa sunt de la început. Lumea este așa cum o vedem, cu toate alea în ea; o trăim ca și cum noi am făcut-o. Știm
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
orz și nu mai poate cânta. În unele zone, "amuțitul cucului" vestește vremea cositului, iar dacă amuțește înainte de Sânziene se spune că vara va fi foarte secetoasă. Simbolizând nașterea și moartea unui anotimp, cucul a devenit o pasăre oracol care urzește norocul omului, iar prin cântecul său vestește sănătatea, căsătoria sau moartea.253 c. Imaginea-cronotop Pasărea antropomorfă, omniprezentă în literatura populară, își are obârșia în legendele în care este prezentată originea umană a viețuitoarelor: "Paserile, animalele s-au făcut, mai pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a odihnit, Nefârtatu s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
această privință nu răspund decît În foarte mică măsură exigențelor idealului de perfecțiune. Acest lucru l-a făcut pe Ch. Montaigne să afirme: „Dorința și satisfacerea ei ne fac să suferim la fel”. La rîndul său, Emil Cioran spune: „Dorințele urzesc un univers, dezmințit de minte”. * „Cu cît un eveniment e mai fericit, cu atît durează mai puțin.” (Pliniu cel TÎnăr) Nu numai pentru faptul că un astfel de eveniment ne consumă mai rapid rezervele energetice, Însă și pentru că el va
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
găsit în mizerie și am să-l fac prefect. E în stare să-i bată pe ceilalți jurați dacă n-or să voteze după dorința lui." Pentru a evita ghilotina, Julien n-are decît să se lase în voia planului urzit de Mathilde de la Mole. Refuzînd cu obstinație orice ajutor, indiferent de unde ar veni, "înflăcărat de ideea datoriei", iată ce spune la tribunal, în ultima zi a procesului. "Groaza de a fi disprețuit, pe care credeam că voi putea s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
extraordinară capacitate de a prevedea trecutul și prezentul. Istorici, sociologi, economiști, psihologi s-au ridicat împotriva necesității ca obsesie, ca iluzie retrospectivă a fatalității. Istoricii sunt niște profeți pe invers, explică unul dintre ei, Paul Veyne: "Prin imaginația lor, ei urzesc și dau viață previziunilor post eventum; este vorba despre retrodicție 7 istorică sau "sinteză" și această capacitate de a imagina este răspunzătoare pentru trei sferturi din orice pagină de Istorie, ultimul sfert provenind din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]