1,212 matches
-
de tuse. Cimbrișorul crește în stare liberă în natură,nu este cultivat că cimbrul,si aroma să este apropiată cu cea a cimbrului, dar mai puternică,se folosește atât verde cât și uscat, la ciorbe,supe ,în cantități foarte mici Urzica se gaseste pretutindeni la țară în grădinile neîngrijite,în parcuri,chiar și pe marginea drumurilor. Ea este răspândită în toată lumea și se întâlnesc aproximativ cinci sute de specii. Urzica conține acid formic , săruri minerale ,amoniac,acid carbonic și apă. Ea
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
verde cât și uscat, la ciorbe,supe ,în cantități foarte mici Urzica se gaseste pretutindeni la țară în grădinile neîngrijite,în parcuri,chiar și pe marginea drumurilor. Ea este răspândită în toată lumea și se întâlnesc aproximativ cinci sute de specii. Urzica conține acid formic , săruri minerale ,amoniac,acid carbonic și apă. Ea se recoltează din Urzicile au gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
la țară în grădinile neîngrijite,în parcuri,chiar și pe marginea drumurilor. Ea este răspândită în toată lumea și se întâlnesc aproximativ cinci sute de specii. Urzica conține acid formic , săruri minerale ,amoniac,acid carbonic și apă. Ea se recoltează din Urzicile au gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de specii. Urzica conține acid formic , săruri minerale ,amoniac,acid carbonic și apă. Ea se recoltează din Urzicile au gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu rurile cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare și au multiple întrebuințări culinare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu rurile cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare și au multiple întrebuințări culinare în aproape toate țările din regiunea balcanică. Urzica se consumă verde și uscată , uscarea se face la loc răcoros ,ferit de soare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
plăcinte în combinație cu spanac,măcriș,ceapă, condimente,la mânca Urzicile au un gust puternic de iarbă și pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu rurile cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare și au multiple întrebuințări culinare în aproape toate țările din regiunea balcanică. Urzica se consumă verde și uscată , uscarea se face la loc răcoros ,ferit de soare , iar frunzele uscate se păstrează în borcane. decembrie
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pot fi folosite la supe și plăcinte în combinație cu rurile cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare și au multiple întrebuințări culinare în aproape toate țările din regiunea balcanică. Urzica se consumă verde și uscată , uscarea se face la loc răcoros ,ferit de soare , iar frunzele uscate se păstrează în borcane. decembrie până în luna aprilie ,inainte sa înflorească . Mărarul este aromat și se folosește la diferite preparate culinare precum supe
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de măcriș asemănător cu cel de spanac sau de urzici ,la perișoare de carne, la salate mixte cu frunze de măcriș cu salată verde și,ridichi, la diferite supe-creme ,la măcriș cu carne de pui, cu carne de porc. Măcrișul se găsește în perioada februarie-iunie ,si se păstrează la frigider
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
este destul de închegata se mai pune la fiert cu puțină gelatina alimentară dizolvată în puțină apă rece. După ce a mai tras un clocot se toarnă în castronașe peste carne și se dă la rece. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg urzici 1 lingură făină 10 g sare 2 cepe 2 linguri ulei 250 g orez 2legături ceapă verde Urzicile se aleg, se spală bine în multă apă rece, apoi se pun la fiert. După ce au fiert se scot urzicile din vas
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
a mai tras un clocot se toarnă în castronașe peste carne și se dă la rece. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg urzici 1 lingură făină 10 g sare 2 cepe 2 linguri ulei 250 g orez 2legături ceapă verde Urzicile se aleg, se spală bine în multă apă rece, apoi se pun la fiert. După ce au fiert se scot urzicile din vas cu spumiera astfel încât toate impuritățile să rămână în apă din vas. Când sunt gata scurse se trec prin
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
1 Kg urzici 1 lingură făină 10 g sare 2 cepe 2 linguri ulei 250 g orez 2legături ceapă verde Urzicile se aleg, se spală bine în multă apă rece, apoi se pun la fiert. După ce au fiert se scot urzicile din vas cu spumiera astfel încât toate impuritățile să rămână în apă din vas. Când sunt gata scurse se trec prin sita sau se toaca pe un suport de lemn. Separat, ceapă se taie mărunt, se călește, apoi se adaugă urzicile
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
urzicile din vas cu spumiera astfel încât toate impuritățile să rămână în apă din vas. Când sunt gata scurse se trec prin sita sau se toaca pe un suport de lemn. Separat, ceapă se taie mărunt, se călește, apoi se adaugă urzicile peste care se adaugă sosul de făină. Se consumă cu mămăliguța caldă la masa de pranz. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 500 g măruntaie de pasăre( aripi, 150 g țelină 150g g morcov 150 g ceapă 75 g
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
absolvi în 1958 Facultatea de Filologie a Universității din București. Angajat redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, se transferă în 1969 la Editura „Ion Creangă”, de unde se pensionează în 1993. Debutează în 1965 cu o epigramă la „Urzica”. Prima plachetă pentru copii, Ham, aventurile unui cățel năzdrăvan, îi apare în 1974. Mai este prezent în „Contemporanul”, „Cutezătorii”, „Gazeta literară”, „Luminița”, „România literară”, „Universul copiilor” ș.a. Z. este un prolific versificator pentru cei mici, cu o perspectivă edenică asupra
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Agnija L. Barto, Jucării, București, 1983 (în colaborare cu C. Ionescu). Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 222; Laurențiu Ulici, Epigrame școlare, RL, 1975, 23; Simion Bărbulescu, „Pauze cu aplauze”, CNT, 1982, 34; Șerban Cioculescu, „Epigramiști cu sau fără voia lor”, „Urzica”, 1984, 705; Alexandru Adam, Invitație la... râs, O, 1987, 26; Emil Șain, „Umor pe ogor”, O, 1987, 47; Cândroveanu, Lit. rom., 225-227; Tudor Cristea, „Căluțul de ciocolată”, ARG, 1989, 6; Eugenia Nistor, „Căluțul de ciocolată”, ST, 1989, 10; Horia Gârbea
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
propunerea lui Titu Maiorescu -, V. era și un autor prodigios de poezie, proză, teatru, traduceri. Scria de toate, mult, grăbit, fiind într-un fel redactorul universal al „Familiei”, unde îi apar mai întâi lucrările literare. Folosea și pseudonimele Spinu Ghimpescu, Urzica Spinescu, Spinusa Urzicescu ș.a., iar tălmăcirile din poezia lui H. Heine, Victor Hugo, Pierre-Jean de Béranger, versiunile la romane de Al. Dumas (Colomba, 1865), Ponson du Terrail (Cavalerii nopții, I-V, 1870-1871), Jules Verne (Călătorie de pe pământ în lună, În jurul
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum officinale (pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum officinale (pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în ficat, atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă constant în primul rând prin tulburări grave ale osteogenezei. Plante medicinale, surse importante de β-caroten și axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei frați pătați (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc. Vitaminele E Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenței a trei atomi de carbon asimetric; α-tocoferolul în soluție alcoolică se orientează spre
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
definitivarea maturizării constante a măduvei osoase hematoformatoare/SRE, perioadă în care timusul se atrofiază progresiv; recomandat în cancerul pulmonar [Pîrvulescu, 2005]. Nu trebuie pierdută din vedere asocierea teropterinei cu acidul ascorbic și ciancobalamina provenite din surse naturiste ecologice, infuzii de: urzică (30%), măceș (30%) și suc de lămâie (40%), câte 3-4 ceaiuri instant/zi, regim igienico-dietetic echilibrat, bogat în fructe: citrice, mere (pentru pectine) etc. Resursele de plante medicinale ale acidului folic sunt comune, cu cele ale ciancobalaminei și acidului ascorbic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Mobil omologat în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă etc. În cursul perioadei de vegetație, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii infecțiilor la răsad, acesta va fi obținut în compartimente separate fără alte solanacee și va fi tratat cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cnicină, centaurozidă) și antociani albaștri (cianicină, antocianicină). *Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale. *Urzica vie (Urtica dioca) -conține: carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C), săruri minerale. În consumul intern sunt eficiente aceste specii de plante, luate separat sau În amestec, având acțiuni favorabile În combaterea steatozei hepatice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
consumată după mesele principale. Macerat la rece dintr-un amestec de: flori de gălbenele-50 g +semințe de armurariu -50 g + herba de echinaceea-50 g + herba de rostopască-25 g + frunze de buxus-25 g + frunze și rădăcini de păpădie-25 g + frunze de urzică 25 g + rădăcini de brusture- 50 g și rădăcini de cicoare-25 g; se iau 4 linguri amestec Într-un litru de apă plată, se lasă la macerat de seară până În dimineața următoare, se strecoară și de beau câte 150 ml
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
creț (Petroselinum crispus) preparat din 500 g rădăcini amestecate cu fructe de chimion și ienupăr; se fierb În 2 litri apă până scade la un volum de 1 litru, se strecoară și se bea Întreaga cantitate În timpul zilei. -Decoct de urzică (2 lingurițe rădăcini uscate și pulverizate la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 1-2 ceaiuri călduțe pe zi. -Decoct din 1 pumn scoarță de la rădăcini de dud alb
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]