1,078 matches
-
ut?de un autor rom?, chiar una dintre cele mai bune piese rom?eți care s-au scris vreodat?. Cuvinte de apreciere are i despre alt?mare actri? Marioara Voiculescu: "?i face totdeauna pl?ere s-o v?. Este pl?ut? atr??oare i interesant? ? iubețe artă i are un entuziasm debordant, ceea ce-mi place." ? familia regal? nu lipsete lectură, care devine un ritual zilnic. Regele Ferdinand era un mare studios, Regina le citețe regulat copiilor, că i unor persoane
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
de azi, aparin?d Croaiei. Cuv?tul divin ? revine adesea pe buze. Acesta e cel mai adorabil oră ce se poate imagina, cu cele mai ?guste str?i care urc?i coboar?? trepte de piatr?cum n-am mai v?ut niciodat?" Ea caut?peste tot, spuneam, lucrurile i monumentele vechi, ajung?d s?se bucure p??la euforie: "...linia unui vas, a unui zid sf??at, a unei pergole, toate m??c?ț?la fel ca o minunat?privelite impetuoas
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
Alexandru al Iugoslaviei), "gr?unică" i veselă Mignon, radioas?dup?ce-l nate pe Duan-Petru. Prin contrast, Elisabeta, soia Regelui George al Greciei, este "ar?oas? cu o privire mai degrab?crud?.. O fiin?tulbur?oare, misterioas?i bine f?ut?că s?i ?nebuneasc?pe b?băi." Ajunge s?i suceasc?mintea p??i cumnatului ei, Regele Alexandru. Are o pasiune boln?icioas?pentru smaralde i face destul de frecvențe crize de isterie. ? viaa public? Regina e primit?cu onoruri militare
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
lăsăm - vai! - cuvintele mari și naive. Jurnalul inițiatic Într-un articol din „Vremea”, decembrie 1943 - avea sub 30 de ani -, autorul nostru discută raportul dintre credo și sciam. Care atitudine este mai potrivită? Cea a scolasticului Abelard care spunea scio ut credam sau a misticului Bernard de Clairvaux care inversa raportul și afirma că adevărul se află în cuvintele credo ut sciam? Vasile Lovinescu pledează cu toată persuasiunea în favoarea celei de-a doua variante. Nu trebuie, așadar, să știm ca să credem
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
autorul nostru discută raportul dintre credo și sciam. Care atitudine este mai potrivită? Cea a scolasticului Abelard care spunea scio ut credam sau a misticului Bernard de Clairvaux care inversa raportul și afirma că adevărul se află în cuvintele credo ut sciam? Vasile Lovinescu pledează cu toată persuasiunea în favoarea celei de-a doua variante. Nu trebuie, așadar, să știm ca să credem, ci invers, prin credință ajungem la cunoaștere, deoarece aceasta nu reprezintă simplă acumulare de date sau înlănțuire de judecăți, ci
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
1976 (autorul notează că studiul era "gîndit și încheiat" în noiembrie 1976). Și Mircea Eliade era - într-un anume fel - "interesat" de studiul unui valoros critic din România pentru ca să se vorbească despre opera sa: nu putem exclude, tutuși, un do ut des... Cu Emil Cioran (notat EMC!) - pe care trebuie să-l "ghicim" din descriere, relațiile au fost mai intelectual relaxate: plimbări nocturne în Jardin de Luxembourg, aprecieri ironice comune despre mentalitatea Francezilor ("mizogalie"!), aversiuni comune față de "noua critică franceză" dar
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
atare, năzuind la statutul primordial, la misterul ireductibil al acestora: , Multe hîrtii s-au adunat pe masa mea de lucru,/ o adevărată molimă de însemnări și fișe./ Cu greu mă pot descurca printre sute și sute/ de movile veline,(...)// Hedylus ut potui meritae tibi feci Severa/ e o simplă inscripție transcrisă într-una din sălile/ Lapidariului din Parenzo,/ dedesubtul căreia puteai distinge o cutie/ pentru ținut ața și acele,/ un sul de pînză și un scaun cu spetează" (Hîrtii pe masa
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote Vezi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează în mod net rolul rațiunii care precedă și însoțește adeziunea spiritului. Aceasta este ordinea relațiilor dintre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează în mod net rolul rațiunii care precedă și însoțește adeziunea spiritului. Aceasta este ordinea relațiilor dintre rațiune și credință<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în De praedestinatione sanctorum, II: cogitat omnis qui credit, credendo cogitat, et cogitando credit. Pentru înțelegerea intimă a misterului, credința precedă rațiunii. Odată mărturia divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția în două formule: intellige ut credas, crede ut intelligas și nisi credamus, non intelligimus. Augustin este, fie că ne convine, fie că nu, cel dintâi, cel puțin în spațiul apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sanctorum, II: cogitat omnis qui credit, credendo cogitat, et cogitando credit. Pentru înțelegerea intimă a misterului, credința precedă rațiunii. Odată mărturia divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția în două formule: intellige ut credas, crede ut intelligas și nisi credamus, non intelligimus. Augustin este, fie că ne convine, fie că nu, cel dintâi, cel puțin în spațiul apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
magistrați” (14, 4 - p. 71); iudices - „înalți funcționari” (11, 6 - p. 67; 17, 5 - p. 79; 31, 4 - p. 115), dar și „judecători” (14, 4 - p. 71; 15, 4-5 - p. 73). Este greșită traducerea lui dedico, -are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mereu conștienți de acest mare dar. Sacramentul botezului este primul și totodată cel mai important sacrament. Este în același timp sacramentul pascal, de care să ne amintim mereu, rânduindu-ne viața în conformitate cu darurile pe care le-am primit în botez. „Ut haec Paschalia vita moribusque teneamus“ - prin aceste cuvinte inspirate din-tr-o rugăciune pascală, acum, la Solemnitatea Învierii Domnului, suntem chemați cu toții să ne exprimăm din nou sincera dorință ca misterele celebrate în aceste zile să pătrundă viața și faptele noastre. Fie
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
problema care vă interesează puteți obține numai de la o reprezentanță diplomatică a Ecuadorului. După cum rezultă din informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, cea mai apropiată din zonă se află la Budapesta și are următoarele date de contact: EMBASSY OF ECUADOR - Ut. Budakeszi 55/D, P/8. V/1 - H-1021 Budapesta - Hungary (telefon (0036-1)200. 89. 18, Fax (0036-1) 200. 86. 62, e-mail: mecuahun@ hun. inter. net; program de lucru: luni-vineri 9-17; însărcinat cu afaceri ad interim: domnul dr. Raul Manrilla-Larrea). La
Agenda2005-22-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283738_a_285067]
-
hexachordum durum". În al doilea caz, hexacordul va începe cu sunetul Fă, va avea un semiton între sunetele La și Și Bemol și se va numi "hexacordum molle". Notele hexacordului au fost denumite după silabe din prima strofa a imnului "Ut queant laxis" din sec. VIII dedicat Sfanțului Ioan Botezătorul: Silaba "Ut" a fost înlocuită mai târziu de "Do". Semitonul poate fi între 3 perechi de sunete (notate astăzi Mi și Fă, Și și Do, La și Și Bemol) dar este
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
Fă, va avea un semiton între sunetele La și Și Bemol și se va numi "hexacordum molle". Notele hexacordului au fost denumite după silabe din prima strofa a imnului "Ut queant laxis" din sec. VIII dedicat Sfanțului Ioan Botezătorul: Silaba "Ut" a fost înlocuită mai târziu de "Do". Semitonul poate fi între 3 perechi de sunete (notate astăzi Mi și Fă, Și și Do, La și Și Bemol) dar este "cântat întotdeauna" Mi-Fa (pentru detalii vedeți solfegiu). Astfel prima notă
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
est!), a orgasmului retinian și a urletului contiguu, adică revelația Culorii, a tonului, a pigmentului. Și atunci, ca într-un profund ceremonial mistico-alchimic, esența se mișcă, se petrece o tainică transmutație de cod și de limbaj și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și grafic al cuvîntului spre a construi eșafodaje pentru tot ceea ce se
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
neprodus, de o violență sexuală pe care nimeni nu și-o poate închipui. Nu denotă decât o dorință de a face rău", a spus Oana Stancu pe Facebook. Articolul care a apărut în revista Kamikaze se numește: "Mă ofer s-* *ut pe Oana Stancu și să-l bat pe Mircea Badea".
Oana Stancu, sub teroare. A fost amenințată cu violul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41579_a_42904]
-
Solomon Marcus Numărul pe noiembrie 2006 al revistei "The American Mathematical Monthly", organ al "The Mathematical Association of America", găzduiește, la paginile 792-793, poezia lui Ion Barbu Ut Algebra Poesis, împreună cu o versiune a ei în limba engleză, datată decembrie 2005 și propusă de Sarah Glaz, profesor de matematică la Universitatea din Connecticut, în colaborare cu JoAnne Growney, autoare a volumului de poezii My Dance is Mathematics, publicat
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
este vorbitoare nativă a limbii române, iar Growney are un trecut matematic, predând o vreme matematica la Pennsylvania's Bloomsburg University. Glaz și Growney pregătesc acum o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra Poesis este reprodusă la pagina 297 în Ion Barbu, Opere, I. Versuri (ediție alcătuită de M. Coloșenco), Editura Univers enciclopedic, București, 2000 (colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion). între textul din ediția Coloșenco și cel din "The American
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
atât cele două versiuni, în română și în engleză, cât și prezentarea lui Ion Barbu a lui Emmy Nöther și a Ninei Cassian, în "The American Mathematical Monthly". După cunoștința noastră, aceasta este prima versiune în limba engleză a poeziei Ut Algebra Poesis. Matematicianul Dan Barbilian era binecunoscut printre specialiștii americani, după ce o carte cu titlul Barbilian Spaces fusese publicată în S.U.A., iar revista de recenzii și referate "Mathematical Reviews", în sistemul ei de clasificare vizibil în anul 1991, dar poate
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]