2,329 matches
-
responsabilă comunitatea civică. Modernizarea cere o percepție a avangărzii, a inovației și o permanentă reflecție asupra viitorului. Avem nevoie de o utopie culturală, În sensul Înnoirii, dar În același timp nu reușim să fixăm limitele ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară reflexie critică. Conștiința critică a modernității cere examinarea continuă a acestor limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară reflexie critică. Conștiința critică a modernității cere examinarea continuă a acestor limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă, poate conduce la o prăbușire a sensului raționalității, nu trebuie să căutăm prea multe exemple după 1990. Presupun că În modernitate exercițiul unei conștiințe critice nu se poate Împlini În afara societăți civile. Elitele Își asumă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care individul caută libertatea de expresie, precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un astfel de caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea civilă are nevoie de mai multă diversitate, de acceptarea acestui lucru, ceea ce nu vine niciodată de-a gata. Imaginarul este considerat subversiv, anarhic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș vedea În scepticismul lui Horea un prilej foarte bun pentru a face o observație, mi se pare, de bun-simț, care privește atitudinea noastră concretă. Horea vorbește de o dezîncântare a intelectualului român, care trăia În ’90 cu o conștiință utopică, entuziasmată, de iluminist care Își propune să facă misionariat social, să schimbe opinia publică, să aducă adevărul. Într-adevăr, intelectualul român a trecut printr-un proces de dezvrăjire, iar modelul misionarului care propovăduiește un sistem social tare, cel din Occident
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nuclee subiective și niște puncte de reper ale acestei crize românești, prin ideea de fratricid lingvistic și prin mineriade. Horea Poenar: Până În ’96 nu există această conștiință a crizei. Ea apare numai În momentul În care intelectualul Își pierde modelul utopic În care credea. Cred că acest scepticism nu este general, pentru că mai există Încă foarte mulți intelectuali care merg pe aceeași linie și care cred că există modele de un fel sau altul, prinși fiind În continuare Într-o comodă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Scripturile, București, 1983; Joaca jocului, București, 1984; Și mai joaca jocului, București, 1985; Condica în versuri, București, 1987; Zalmoksiile, București, 1988; Elegii politice, București, 2002. Repere bibliografice: Simion, Orientări, 183-189; Dimisianu, Schițe, 174-180; Martin, Poeți, I, 195-198, II, 172-180; Rusu, Utopica, 153-158; Bugariu, Incursiuni, 61-66; Stănescu, Poeți, 75-80; Poantă, Modalități, 120-125; Pop, Poezia, 157-187; Raicu, Structuri, 307-316; Andriescu, Relief, 11-23; Cândroveanu, Alfabet, 90-97; Ciobanu, Critică, 95-107; Dimisianu, Valori, 77-82; Martin, Pro Patria, 130-132; Barbu, O ist., 294-312; Mincu, Poezie, 93-105; Piru
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Autorul încheagă o pseudofilosofie întemeiată pe ideea că cei vii sunt prelungiri ale celor dispăruți, iar atrofierea acestei relații este sursa vidului existențial al umanității. Piramida (I-II, 1995) focalizează narațiunea în zona mitului creației. Fundamentat pe o teză soteriologică utopică și pe ideea permanentei metamorfoze, G. scrie o parabolă despre distrugerea apocaliptică a întregii umanități, în urma căreia rămâne un singur supraviețuitor, noul Adam. Acesta întemeiază o nouă civilizație care funcționează prin anihilarea durerii și atotputernicia binelui. Versurile din volumul Ploi
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
și era justificată de nevoia de a construi un sistem politic democratic sau de nevoia edificării economiei de piață. Cum configurația unor realități atât de complexe precum democrația și economia de piață nu erau cuprinse în proiectele politice, chiar și utopice, ale claselor conducătoare românești și nici - în forme concrete - în așteptările populației, nici politicienii și nici populația nu aveau repere clare pentru a stabili când anume era îndeplinit un obiectiv politic de o asemenea amploare. De exemplu, nu era deloc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au avut loc în România. Pentru societatea românească, un asemenea experiment nu era neapărat ceva cu totul nou. De câteva secole bune, socialul românesc era „învățat” să fie agresat, de la nivel politic, de tentative dintre cele mai bizare sau mai utopice ale clasei politice naționale. Așa cum, de asemenea, căpătase o bogată experiență în construirea de mecanisme care să se opună inițiativelor și reformelor tranziției. De la Mihai Viteazul, care consacrase legarea de pământ a țăranilor, până atunci relativ liberi, și până la actuala
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
adică a bancherului. Pe de altă parte, tranzițiile se bazează pe bănci. În ultimă instanță, o tranziție nu este decât un uriaș experiment social prin care clasa politică a unei societăți încearcă să transforme societatea utilizând un model extern - sau utopic, precum tranzițiile comuniste - drept termen de referință și autoritatea statului drept principal mijloc de acțiune. Ambele elemente esențiale ale acestui mecanism nu sunt, în această primă etapă, decât pur ideatice. Ideile pot impune oamenilor o motivație puternică pentru a-și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
declanșat privatizarea în masă a avuției socialiste. Este greu de imaginat un program politic mai dedicat terapiei de șoc decât acesta (Severin, 1995). Efectul imediat a fost o profundă criză economică și socială care a dus la înlocuirea acestor guvernări „utopice” cu guvernări ceva mai realiste. Acest model a fost comun în primii ani ai tranziției nu doar în România, ci în cele mai multe dintre țările foste comuniste, inclusiv în Polonia, Ungaria sau Cehia. În cadrul „modelului german”, această criză urma să fie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
supun metodele pozitiviste. Opera, ca produs al individualității, solicită criticului identificarea cu creatorul ei, aptitudinea deplină a sinelui de a se vida pentru a se lăsa „ocupat de o conștiință străină”. Pe de altă parte, se ia distanță față de proiectul utopic al „criticii totale” și este acuzată inexistența unei critici de direcție în fenomenul literar românesc actual. Disponibilitatea polemică reprezintă, poate, trăsătura sa cea mai intens și mai voluptuos valorificată. Criticul se propune de multe ori ca un necruțător floretist care
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
este eradicarea sărăciei și o mai echitabilă distribuire a resurselor socioeconomice, dar până atunci, lupta împotriva consumului abuziv de alcool trebuie să preocupe statul și societatea civilă. Alcoolismul este și un flagel al societății românești. Restrângerea violenței în familie - este utopic obiectivul de a o eradica - presupune și preocupare, folosind toate mijloacele posibile de a limita alcoolismul. Sunt necesare însă și acțiuni directe din partea oficialităților pentru a interveni și proteja femeile față de violența soților. Dar chiar în țări atât de sensibile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bogate în vederea soluționării unor probleme și a planurilor de viitor. Sunt recomandabile luările de decizie prin consens și nu atât prin majoritate, întrucât prin procedura majorității se poate ajunge repede la „tirania majorității” și oprimarea sistematică a minorității. Ar fi utopic să ne închipuim însă că întotdeauna se poate proceda așa. Dar crucial este să argumentăm raționalitatea deciziilor, lucru care la copiii mai mari este posibil. • Fără pedepse fizice reprezintă un principiu promovat și de asociațiile de resort (medicale, psihologice), în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cea de-a treia categorie („stadiul estetic”) este a „Ex-patrioților” și circumscrie „aria paradisiacă - așadar aproape imposibilă - a transculturației”. Echivalând cu o „resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
redactor-șef. R. debutase în 1962 la ziarul „Drum nou” din Brașov, dar perioada lui fastă rămâne aceea cât a fost redactor și, alături de Marian Popa, cronicar literar la „Luceafărul”. O parte din foiletonistica sa va figura în cuprinsul volumului Utopica, apărut în 1969. Personalitate critică autentică, R. își găsește repede timbrul propriu, probând maturitate și bun gust. S-a simțit cu adevărat în largul său mai cu seamă în comentariile închinate poeziei. Avea, de altminteri, însușirea de a ști să
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
sau Viena), a publicat multe documente privitoare la scriitori români, a descoperit și comentat scrierile pamfletarului pașoptist Dimitrie Ciocârdia-Matila ori texte inedite aparținând lui Dinicu Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST, 1969, 4; Magda Ursache, „Utopica”, CRC, 1969, 20; Regman, Cronicari, 157-162; Popa, Dicț. lit. (1977), 482-483; Iorgulescu, Scriitori, 341-342; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 256-258; Dicț
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
scriitori români, a descoperit și comentat scrierile pamfletarului pașoptist Dimitrie Ciocârdia-Matila ori texte inedite aparținând lui Dinicu Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST, 1969, 4; Magda Ursache, „Utopica”, CRC, 1969, 20; Regman, Cronicari, 157-162; Popa, Dicț. lit. (1977), 482-483; Iorgulescu, Scriitori, 341-342; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 256-258; Dicț. scriit. rom., IV, 129-130. T.T.
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
scrierile pamfletarului pașoptist Dimitrie Ciocârdia-Matila ori texte inedite aparținând lui Dinicu Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST, 1969, 4; Magda Ursache, „Utopica”, CRC, 1969, 20; Regman, Cronicari, 157-162; Popa, Dicț. lit. (1977), 482-483; Iorgulescu, Scriitori, 341-342; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 256-258; Dicț. scriit. rom., IV, 129-130. T.T.
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
texte inedite aparținând lui Dinicu Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST, 1969, 4; Magda Ursache, „Utopica”, CRC, 1969, 20; Regman, Cronicari, 157-162; Popa, Dicț. lit. (1977), 482-483; Iorgulescu, Scriitori, 341-342; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 256-258; Dicț. scriit. rom., IV, 129-130. T.T.
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
semnând K. sau Constantinescu, la „Revista Dunării”, „Cugetarea”, „Sentinela română” ș.a. A mai semnat cu inițiale, precum și cu pseudonimele Costin, C. Trandafirescu, Conțopist Trandafirescu, Pitarul Zăvoiescu, Konstantin ș.a. Temperament frenetic, însuflețit de încrederea în „steaua României”, în idealurile sale uneori utopice, acest exponent al mesianismului pașoptist a lăsat imaginea unui spirit exaltat și fulgurant, realist și visător. Preconizând revoluția - o revoluție burgheză - ca mijloc radical de preschimbare a vechilor rânduieli, R. se arată un vrăjmaș al marii proprietăți individuale, dar, sub
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
preschimbare a vechilor rânduieli, R. se arată un vrăjmaș al marii proprietăți individuale, dar, sub înrâurirea lui Proudhon, ca și a lui Saint-Simon, admite proprietatea ca rod al muncii. Credința lui în progres e de nezdruncinat și, sub influența socialismului utopic și a iluminismului, el se mai și pierde în reverii despre frăția și solidaritatea națiunilor, în marșul lor către o fericire universală. Adept al lui Jean-Jacques Rousseau, îmbrățișează teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Tezele principale ale
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
în maniera, poematică, a Cântării României, apelând la citate și ilustrări biblice, ceea ce conferă discursurilor o coloratură mistică, fără ca omul să fi fost un spirit religios. Influența romanticilor Jules Michelet și Edgar Quinet, a lui Lamennais, dar și a socialismului utopic se regăsește în opera politică și socială a tribunului, în care el investește fantezie, patos, o forță reală a elocinței. Ca polemist, jurnalistul se ilustrează în replica pe care o dă, cu sarcasm și întărâtare, Domnilor Eliade și Tell (1850-1851
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]