47,287 matches
-
penson jubila pe culoar pentru "lecția administrată Americii", am ținut, prompt, să-mi exprim public stupefacția/ dar și explicația acesteia vizavi de obtuzitatea (interesată politic) a unor semeni de-ai noștri aflați sub directivele unui partid care una spune (pentru uz occidental) și alta face (în teritoriu). În cealaltă ordine de idei, îl asigur pe grijuliul meu interpelator că în atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană, 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
Jurnalul lui Sebastian (însemnare din 21 iulie 1935), secvența relatării onirice are o formulă de introducere ("Un vis pe care încerc să-l scriu chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de puncte de suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
terminologiei mediilor electronice, cu noutățile și oscilațiile ei, cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
anumite preferințe lexicale expresive. Opoziția mașină (foarte) bună / (foarte) proastă se exprimă azi, în registrul stilistic pomenit, ca opoziție între mașina adevărată, bengoasă, supărată și cea rablagită (rablă, jaf). Enumerarea e desigur parțială - dar cred că respectă tendințele statistice ale uzului. Inovațiile mai interesante mi se par cele din din sfera aprecierii pozitive. Evident, adevărat nu e prin nimic specific aplicării la mașini: în limbajul tineresc contemporan, e de câțiva ani termenul la modă pentru judecata pozitivă asupra muzicii, hainelor, persoanelor
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o anumită zonă, ca echivalent familiar al unor împrumuturi recente; într-un articol, de exemplu, alternau două desemnări, prin formulele: "filme "X"" și "filme deocheate" (EZ 960, 1995
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
de așa-zis neutru) a unui singular cu un plural, cînd ambele sînt doar variante concurente ale aceleiași denumiri. Toată această discuție asupra formelor poate părea prea tehnicistă; ea e totuși necesară pentru a explica instabilitatea folosirilor actuale. De fapt, uzul religios curent păstrează femininul plural: evident în calendar (Sfintele Paști, Postul Sfintelor Paști) și mereu reactivat prin urări - "de Sfintele Paști". Pluralul e încă viu și se întîlnește și în alte registre ale limbii, de pildă în limbajul jurnalistic: "A
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
apela un număr" - s-a impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită și se impune rapid: "fumează pe hol" mi se pare azi uzul normal, față de care "fumează în hol" e o variantă posibilă, dar improbabilă; cam la fel e și raportul dintre "motor pe benzină" față de "motor cu benzină" (p. 64).
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
recunoașterea statutului de limbă oficială, limba română (chiar dacă este botezată "moldovenească") are în Republica Moldova o situație diferită față de limba română vorbită în alte teritorii exterioare granițelor de stat ale României - în Banatul sîrbesc, în Ungaria, pe teritoriul Bulgariei etc. -, unde uzul ei e mai restrîns ca urmare a faptului că nu are caracter și funcție de limbă oficială a statului pe teritoriul căruia este folosită, statutul ei fiind cel de limbă neoficială (chiar dacă este acceptată și, eventual, sprijinită sub diverse forme în
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
situații distincte: problemele protejării limbii române în Republica Moldova sînt diferite de cele pe care le ridică utilizarea ei în alte state. În calitate de limbă de stat, româna - ca și oricare alta - presupune prezența, între numeroasele ipostaze prin care se manifestă în uz, a unei variante, frecvent desemnată prin termenul de limbă literară, variantă care se deosebește ca realitate a comunicării sociale, prin caracterul ei unitar și unic, de varietatea utilizărilor dialectale. Limba literară unică - asociată cu învățământul și cultura și identificată cu
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
stabilite. Ca limbă de stat, limba română literară constituie o preocupare culturală majoră în Republica Moldova, ca și în România. Dar problemele cu care se confruntă limba română literară (în special) dincolo de Prut nu coincid cu cele pe care le cunoaște uzul ei între hotarele României. În România, activitatea de "cultivare a limbii", expresie a grijii pentru buna cunoaștere și întrebuințare a variantei literare, a limbii oficiale, se manifestă azi ca apărare, ca protecție și își găsește expresia în lucrări de precizare
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
care se constituie, în general, în limbă oficială de stat. Efectele lingvistice ale separării au fost mai puțin importante în intervalul dintre 1812 și 1918, cuprins, din perspectiva evoluției limbii române, în acea etapă a istoriei sale în care predomina uzul regional, cînd distincția dintre vorbirea locală, diferențiată pe regiuni, și cea literară (în sensul modern al termenului), supradialectală și unitară, nu se precizase încă. Complicatul proces al constituirii normelor unice - temei al caracterului unitar al variantei literare - începe să se
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
variantei literare. Practic, prin extinderea limbii ruse în toate domeniile de activitate, dar și ideologic, prin tot felul de teorii și măsuri avînd ca finalitate explicită îndepărtarea de limba română (literară), declarată creație "burgheză" și "instrument al capitalismului". Ca urmare uzul limbii române s-a redus substanțial. Ea a continuat să fie utilizată - mai ales în mediul rural, deci acolo unde precumpănește (în toate regiunile) graiul local - aproape exclusiv la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
repetare și exercițiu, a normelor limbii române literare, acordîndu-se o atenție specială normelor (mai ales lexicale și fonetice) mai des încălcate în spațiul lingvistic basarabean. Întemeiat pe o temeinică cunoaștere a limbii române literare și o profundă înțelegere a problemelor uzului ei în Republica Moldova, Dicționarul de dificultăți ale limbii române se impune ca o realizare de valoare deosebită în domeniul studiilor consacrate cultivării limbii române, oferind, implicit, un material lingvistic bogat și interesant reflecției lingvistice. Prin modul propriu de a aborda
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
și prescriptiv celui de veritabilă analiză științifică, presupunînd spirit critic și înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandări și negații, cartea oferă o analiză a greșelii în contextul ei de producere, examinînd nuanțele de sens și factorii de uz care o pot explica; discursul lingvistic dovedește deprinderea intelectuală de a oferi cît mai multe posibile interpretări ale unui fenomen, de a urmări tendințele în gradualitatea lor. De altfel, de la început, într-un capitol al cărui titlu coincide cu cel
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
în România, reprezintă, după Kaplan, un fenomen în masă, iar Corneliu Zelea Codreanu un erou național după care poporul român încă mai duce doliul. Ortodoxismul, religie primitivă, de țărani, face din români mistici periculoși, lesne manipulabili și complet lipsiți de uzul rațiunii. În toate călătoriile sale pe întinsul țării, Kaplan e șocat de cantitățile de alcool (țuică) consumate de localnici, uneori fără să se îmbete. Beau și femeile, și tinerii, toată lumea, astfel că la un moment dat Kaplan începe să-i
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o anumită zonă, ca echivalent familiar al unor împrumuturi recente; într-un articol, de exemplu, alternau două desemnări, prin formulele: "filme "X"" și "filme deocheate" (EZ 960, 1995
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
dimensiunile celuilalt interior, ale eului său moral și afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența unei priviri conformiste și ușor de localizat în convenția figurativului, a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
Cristian Teodorescu Cred în ideea de manual alternativ și în competiția dintre manuale. Dar nu pot susține un manual slab, de dragul acestei idei. Un asemenea manual e cel compus de dl Marin Iancu, Limba și literatura română, pentru uzul elevilor de clasa a VIII-a. Această carte apărută la Editura Corint a devenit unul dintre coșmarurile mele. Trebuie să recunosc: dl Iancu m-a învins. Numai cu mare greutate pot traduce exprimările domniei-sale pentru băiatul meu, care are ghinionul
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
formă de rafinament, ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de română, ignorînd în mare parte că și elevul ar trebui să aibă acces, cu ușurință, la instrucțiunile sale.
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
În contextul respectiv s-ar potrivi la fel de bine multe alte cuvinte cu sens de bază pozitiv (petrecere, sărbătoare, distracție etc.), fără ca aceasta să implice o modificare a sensului lor lexical. În mod oarecum asemănător, substantivul zarzavat (care are mai multe uzuri ironice și depreciative) primește în dicționar sensul secundar "garnitură de flori artificiale cu care se împodobesc uneori pălăriile femeiești", determinat strict contextual de un citat din Bassarabescu: "Ai văzut ce rău îi venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
o singură atestare, precum substantivele vacsinar ("persoană care vaccinează", la 1840), vederoi ("grup de persoane care merg la pețit, la "vedere"", termen regional), a varvarizmi ("a folosi barbarisme", la Cantemir) etc. Nu e însă neglijată nici actualitatea: volumul cuprinde destule uzuri și locuțiuni familiare, precum valea! a lua la vale, a-și face veacul, a-și da foc la valiză, vaporean; e interesant că a lua la vale și a-și da foc la valiză nu sînt incluse într-un dicționar
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Rodica Zafiu Am vorbit altă dată despre preferința limbajului familiar-argotic actual pentru prepoziția pe, care și-a extins uzul, ajungînd să substituie în anumite construcții alte prepoziții admise de limba literară: de la circumstanțialele pe ștrand, pe ștrase, pe centru, pe tren - pînă la o formulare de genul "are bani pe el". O extindere asemănătoare poate fi urmărită și în
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
verb anume (a cădea la înțelegere). Una dintre cele mai interesante construcții familiare cu la - la o adică - are o oarecare vechime (e înregistrată în DA, care furnizează și o explicație pragmatică a evoluției sale) și e încă perfect în uz ("doi actori care, la o adică, nu știu multe", EZ 2297, 2000, 2). La persistența expresiei a contribuit poate și Caragiale, care a pus-o în replicile lui jupîn Dumitrache - "țiu cînd e vorba la o adică la onoarea mea
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
cuvînt internațional; fr. autochtone, engl. autochthonous, germ. autochthon, sp. autóctono, it. autoctono etc. au semnificații perfect echivalente, destul de precise, aproape tehnice; dicționarele indică uneori și folosirea lor în științele naturii: în geologie, despre roci, sau in botanica, despre specii vegetale. Uzul internațional - în măsura în care poate fi verificat, superficial, cu ajutorul citatelor din Internet -, pare să respecte proprietatea sensului inițial. E semnificativ că pentru fr. autochtone atestările cele mai numeroase provin din Canada, unde cuvîntul, folosit intens în legătură cu populațiile indigene, a pătruns chiar în
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]