2,509 matches
-
am prins de coama lui și m-a dus peste apă. Și-am auzit ca o șoaptă: “Nu te mai prinde!...” Cea...? Cea?... Cea?... Mi-am făcut acte false și primăvara am plecat la muncă. Am ieșit în gară la Vâlcea și de-acolo am găsit o echipă de olteni care mergeau în Țara Moților la construcții de drumuri. Soarta mă ducea tot pe lândă pădure. Mi-am făcut fotografie, și cu mustață, și fără. Mai trebuia sfertul de ștampilă seacă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scrie, nu?! Români îs mai mulți: 200, unguri îs 150, da’s blânzi... Plus, mai sunt și țiganii. Se consideră tot români. Vorbesc românește. Noi n-am fost cedați la unguri în 1940. La zece kilometri de-aici, pe la Capul Vâlcelelor, trecea granița cu Ungaria horthystă. Școala ungurească s-a desființat, că nu mai avem elevi. Au rămas șase copii care merg la ciclul doi în Araci. Și românii au copii puțini. Țiganii-s la putere! Puțini tineri români și unguri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
echilibrată. Acest aspect este reliefat și de faptul că pe total areal media obiectivelor pe localitate este de 7, iar pe județe situația este următoarea: pe primul loc se situează județul Prahova cu 16,2 obiective pe localitate , urmat de VÎlcea cu 10,7, Gorj - 10, Hunedoara - 7,9, Mehedinți - 7,7, Sibiu - 6,5, Alba - 6,4, Brașov - 5,5, DÎmbovița - 5,4, Caraș-Severin - 3,7 și Argeșul cu 3,6. Deși cifrele de mai sus reprezintă mărimi medii, totuși
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În tratamentul a numeroase afecțiuni. În arealul Carpaților Meridionali un număr de 18 localități, dispun de izvoare de ape minerale, din care se remarcă județele: Argeș - 3, Caraș-Severin - 1, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 2, Gorj - 1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea: Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna Isverna (Mehedinți); Bistrița (cu două bisericuțe În interior - Costești și Bărbătești) VÎlcea, etc. - Pădurea este casa apelor, iar munții reprezintă casa pădurii. Deosebit de interesantă și de utilă pentru turism este pădurea, fie ea de la marginea localității, sau de la poalele și de pe versanții munților. Atît de puternic este intrată În conștiință și În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
evidențiază faptul că pe total areal sunt peste 903 obiective. Reparația teritorială a acestor obiective pe județe este următoarea: Alba - 37, Argeș - 52, Brașov - 93, Caraș-Severin - 78, DÎmbovița - 25, Gorj - 83, Hunedoara - 101, Mehedinți - 103, Prahova - 57, Sibiu - 108 și VÎlcea - 166. Dacă raportăm Însă numărul de obiective la suprafața montană a fiecărui județ se constată o dispersie destul de echilibrată a acestora În teritoriu. În mod fericit se adaugă și structura foarte diversificată a acestor resurse, aspect de mare importanță În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rămîn de-a dreptul fascinați de originalitatea și varietatea programelor după care se desfășoară. În spațiul Carpaților Meridionali sunt astăzi organizate peste 9 astfel de festivaluri și anume În: Alba - 1, Brașov - 2, Caraș-Severin - 1, Gorj - 3, Sibiu - 1 și VÎlcea - 1. Repartiția lor pe localități este următoarea: Șugag (Alba) - Zi bade cu fluera (a patra duminică din mai); Fundata - satul Bran - Răvășitul oilor (toamna), Poaia Mărului - Sărbătoarea creșterii animalelor (Brașov); Turnu Ruieni - Măsuratul laptelui (În jurul datei de 24 aprilie) obicei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arta lirică, cu care unele formații de veche tradiție. În circa 26 de localități ale Carpaților Meridionali mai există astăzi astfel de formații, cum ar fi cele din județele: Brașov - 1, Caraș-Severin - 3, Gorj - 2, Prahova - 1, Sibiu - 2 și VÎlcea - 4. Repartiția acestora este următoarea: Fundata (Brașov); Cornereva, Marga și Obreja (Caraș-Severin); Runcu (DÎmbovița); Runcu și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
efectuează deplasări În afara lor, aprecierile sunt unanime. În spațiul Carpațiilor Meridionali activează la ora actuală aproape 22 de formații și anume În județul: Alba - 1, Brașov - 2, Caraș-Severin - 4, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 3, Gorj - 3, Hunedoara - 2, Sibiu - 1 și VÎlcea - 5. Distribuția acestora În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919, - m.m.: Cruce memorială din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din 1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și bronz (realizator Ion Irimescu); - m. arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Suceava Voluntar Există în centrele de plasament Parteneriate 42. Teleorman Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 43. Timiș Angajat Există în centrele de plasament Parteneriate 44. Tulcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Simple colaborări 45. Vâlcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Nicio colaborare 46. Vaslui Angajat Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 47. Vrancea Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate După această prezentare a tuturor datelor primite de la toate direcțiile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
centrele de plasament Simple colaborări 20. Sector 6 Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 21. Teleorman Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 22. Tulcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Simple colaborări 23. Vâlcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Nicio colaborare 3. Zona Oltenia+Muntenia+Dobrogea Pentru zona Oltenia+Muntenia+Dobrogea sunt spre analiză 23 de județe, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu cea mai mare dintre regiunile pe care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
trama urbană existentă, în înmulțirea fulgurantă a spațiilor comerciale suburbane în detrimentului comerțului intraurban de proximitate și în alocarea de fonduri pentru construirea de autostrăzi în detrimentul dezvoltării și extinderii rețelei feroviare existente. În nord-vestul județului Argeș, spre granița sa cu Vâlcea, satul Ciofrângeni se întinde sub un imens viaduct de cale ferată. Viaductul face parte din faimoasa, mult proiectata și așteptata legătură feroviară dintre Pitești, Vâlcele și Râmnicu Vâlcea. Într-adevăr, deși pe harta rețelei feroviare a țării ea apare ca
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în detrimentul dezvoltării și extinderii rețelei feroviare existente. În nord-vestul județului Argeș, spre granița sa cu Vâlcea, satul Ciofrângeni se întinde sub un imens viaduct de cale ferată. Viaductul face parte din faimoasa, mult proiectata și așteptata legătură feroviară dintre Pitești, Vâlcele și Râmnicu Vâlcea. Într-adevăr, deși pe harta rețelei feroviare a țării ea apare ca o mică bucățică de cale ferată, legătura are o importanță ce depășește spațiul interjudețean aceea de a scurta distanța dintre Constanța și Arad cu aproximativ
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
se destăinuie nicicum, de frică să nu-și piardă slujba. Când muști prea mult din cel mai bun fruct, nu te alegi decât cu buzele umflate. Dacă ar fi fost gonit de la palat, unde s-ar fi dus? Zâna din vâlceaua cu flori îi apare din nou și-i dăruiește un dafin fermecat ale cărui flori erau talismane prețioase. Cu ajutorul lor, el devine invizibil și le urmărește pe prințese, despre care nimeni nu știa unde dansează de-și rod condurii într-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
condamnare. Acesta a fost cel mai scurt timp. Dar avem o situație pe rol în instanțe, cred că este de patru ani și încă nu s-a dat o hotărâre la fond. — Care caz? — E pe rolul unei instanțe din Vâlcea. Nu pot da detalii. — Am înțeles. Simțiți o oarecare frustrare din cauză că unele cazuri durează foarte mult? — Acum există și o procedură penală care le permite părților să tergiverseze procesul penal, deși cererile lor pot fi cenzurate de judecător. Firește că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și adormi obosit, împăcat. Cântăreții de jazz "Muzica transformă încăperea într-un vas burdușit cu zgomote, așezat pe o sobă de tuci." Mașina rula cu un foșnet monoton și aspru, șoseaua șerpuia la stânga și la dreapta printre coline cenușii, prin vâlcele ascunse; de jur împrejur se așternea o liniște nesfârșită. La intersecții sunetul se amplifica brusc, devenea un scrâșnet prelung, apoi dispărea șoseaua rămânea stăpânită de un singur zgomot apăsat și anost. Dealurile înalte se înfățișau acoperite de vii și livezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura specifică a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au debite mai mici, alimentarea fiind pluvio-nivală, de multe ori, la precipitații însemnate ei au avut contribuții importante la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
anii trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-a făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]