37,166 matches
-
Ngjitur me copa muzgu. DUPĂ SINELE MEU Spiritualitatea lângă mine Precum bunătatea clară Care a-nceput să descopere Ceea ce este înăuntru Fug după mine azi, mâine Sunt transformat în timp Prin grimase de silabe Vocea o plantez în aer Că vântul brațele peste nisip Mă-nvârtesc în jur să descopăr Frumusețea provizorie Lipită cu bucăți de amurg. NJERI Netët ikin nëpër ëndrra Ditët janë lart mbi çati Je udhëtar i dashurisë njeri... OMULE Nopțile fug prin vise Zilele sunt sus pe
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
frumoasă și vine din Moarte. Zâmbește dincolo de timp și are pe buzele ei mireasma începutului, se întoarce să-și sărute iubitul, de dincolo de timp, în timpul ăsta bolnav... iar când apare El, oglinzile explodează. Cuvintele atârnă agățate, uscându-se în bătaia vântului. Fragila țesătură a spațiului și timpului s-a deșirat, volatilizand barierele dintre sferele visurilor și lumea reală. Ferestrele lor se lărgesc în lumina ce topește totul în jur. Cortina, tăiată în franjuri, dintre cele două lumi, acum, dansează în bătaia
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
Fragila țesătură a spațiului și timpului s-a deșirat, volatilizand barierele dintre sferele visurilor și lumea reală. Ferestrele lor se lărgesc în lumina ce topește totul în jur. Cortina, tăiată în franjuri, dintre cele două lumi, acum, dansează în bătaia vântului... Un val plesnește-n noapte... Cineva invizibil mângâie păpădiile din zâmbetul ei. Sufletul lui urlă-n deșertul cerului, adormind în gândul atâtor tăceri! Când apare Ea vântul toamnei devine vinețiu, frunzele zboară bezmetice. Șoaptele copacilor sunt ascunse în zâmbetul ei
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
jur. Cortina, tăiată în franjuri, dintre cele două lumi, acum, dansează în bătaia vântului... Un val plesnește-n noapte... Cineva invizibil mângâie păpădiile din zâmbetul ei. Sufletul lui urlă-n deșertul cerului, adormind în gândul atâtor tăceri! Când apare Ea vântul toamnei devine vinețiu, frunzele zboară bezmetice. Șoaptele copacilor sunt ascunse în zâmbetul ei. Pe geamuri apar angelice umbre, e o vreme ciudată, de iubire nebună, de Moarte, de Iubire și Moarte, nici învățații nu știu a spune... Lacrimi se-amestecă
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
împotriva tagmei preoțești, socotită de el, ca fiind răspunzătoare pentru sărăcia celor mulți. Cel mai ades, apar în versuri regretele anilor pierduți și ale viselor neîmplinite. Mai apar, bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
fixat mai an / Pe laurii dintr-o coroană // Te strig, te caut și-n pustiu / Pustiul sună a pustie / Din șeaua unui bidiviu/ Te deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
glumesc și să mă implic, Să plâng sau să râd, Dar s-o iau de la capăt! Aș vrea să fiu floare, sau pom, sau orice, Să mă bucur de soare și lună, Să mă lupt cu nămeții, cu viscol și vânt, Să-nfloresc și să cresc primăvara, Iar oamenii să-mi culeagă ofranda! Aș vrea să fiu mare, ocean sau un râu, Peștii să se joace în mine, Să-nmulțească, să crească, Să migreze și-apoi... Oamenii să-i pescuiască! Aș
AȘ VREA... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380765_a_382094]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sărută-mă... Sărută-mi vântule... Sărută-mi părul și fruntea încruntată, Și ia cu tine durerile și suferințele mele! Sărută-mă mare agitată... Cu valurile tale învolburate, Și ia de la mine neliniștile și frustrările! Sărută-mi pamântule picioarele goale... Cu iarba ta înrourată și rece
SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380761_a_382090]
-
că întâiași dată. În rochia ei de școlărită,de la ore chiuleam, Pe sub plopi și castani,fără să știm,hoinăream. Mă așez pe o bancă în parc,lăcrimând uitându-mă în apropiere, Trece ceva,ca o părere,purtandu-si bereta în vânt. Și iarăși gândul mi-o ia razna în depărtări M-i se perinda prin fața,în mii de culori Din cătănie și vară și iarna. Trec tinerii grăbiți pe alee,doi câte doi ... Citește mai mult AMINTIRIMerg încet,pășesc usor.Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Autorului Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, Prin vitraliul privirii licăriri de stea , ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână peste pragul Timpului, galbene frunze purtate de vânt pe aleea dintre lumi, miresmele serii ne-nv ă luie pașii-n oglinda din vis umbrele arțarilor duc taina spre nori, încercând să oprim clipa, continuarea unui alt timp în acest timp, zâmbetul meu - o frunză memoriei furată... Lacrima gândului tău
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
timp, zâmbetul meu - o frunză memoriei furată... Lacrima gândului tău ne-a readus iluzia prezentului, suspinul inimii a spart Poarta dintre lumi î n capcanele Uitării prin ochii ei revezi copacii care ne-au îmbrățișat în palma ei, purtată de vânt, efigie - o frunză galben ă. Ți-a cuprins chipul în cercul mâinilor ei, Ți-a mângâiat infinitul oprit acolo unde nu mai sunt cuvinte, gânduri, Poate c â ndva o vei re în t â lni într-o toamnă-primăvară cu
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
amintesc de toamnele trecute Trăirile din cartea cu poeme Ce așteptau iubire și virtute Rememorez porniri sentimentale Un gest firesc de zbatere umană În căutarea flăcării bengale Să ard pe rug o operă profană Am așteptat, și-aud cum bate vântul, Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenită Căci mi-am permis să deslușec descântul Când reaprind iubirea adormită Imgini în extaz sosesc în trombă Când construiesc castele de iubire Bătăia unei inimi - ceas cu bombă - Aleargă nebunește în neștire ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
La cumpăna de ani - uitat de vremeîmi amintesc de toamnele trecuteTrăirile din cartea cu poemeCe așteptau iubire și virtuteRememorez porniri sentimentaleUn gest firesc de zbatere umanăîn căutarea flăcării bengaleSă ard pe rug o operă profanăAm așteptat, și-aud cum bate vântul,Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenităCăci mi-am permis să deslușec descântulCând reaprind iubirea adormităImgini în extaz sosesc în trombăCând construiesc castele de iubireBătăia unei inimi - ceas cu bombă -Aleargă nebunește în neștire... XXXII. VIRGIL CIUCA - TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
piele și inscripționată cu foiță de aur. La timp a venit și ajutorul Asociației Cluj The Day care, împreună cu Liga Scriitorilor Români a sprijinit tipărirea și punerea în circulație a acestei unice cărți. Și nu a fost o afirmație în vânt, fiindcă, iată: și promisiunea aceasta a fost împlinită... La începutul anului 2014, la editura Armonii Culturale din Adjud a apărut și NOUL TESTAMENT în versuri (584 pag.), tot legat și în format mare ca și celălalt volum, având o postfață
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
ne provoacă să mergem, de fiecare dată, mai departe. Îl binecuvântez pe prietenul meu Stelian Gomboș și îi binecuvintez lucrarea de față, fericindu-mă să fiu prezent într-o carte compusă din capitole cu teme diverse, asemănătoare codrilor fremătați de vânturi care rezită, prin solidaritate, în fața furtunilor și prin umbră răcoritoare, în fața vremilor secetoase și toride. Temele diverse răspund întrebărilor diverse. Căutătorii de liniște vor găsi tihnă și pace, în timp ce iubitorii de frământare vor găsi motive de provocare, în paginile cântării
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
face altceva decât să lupte din răsputeri ca să te doboare la treapta lui și să te infecteze cu boala de care suferă el. Sunt unii oameni care nu-și găsesc reazim în propriile lor coordonate de viață și, bătuți de vânturi în toate direcțiile, trebuie să găsească ceva pe care să se poată răzbuna. Roși de neputință și sufocați de invidie, luptă din răsputeri să se scuture de asemenea năpăstuiri și atunci, debusolați cum le este plămada, sar în extrema cealaltă
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
dincolo de timp, în căutarea celui căruia i s-a dăruit, în speranța că iubirea ei pură și puternică va ajunge la el, îl va face să arunce măcar o privire în urmă. Sufletul ei rănit alerga pe o aripă de vânt în căutarea iubirii pierdute. Si-a căutat iubirea în fiecare noapte, își arunca sufletul din piept, îl transforma în gând, îi dădea ca însoțitor surâsul și speranțele ei și-l trimitea să-l caute pe cel ce era prezent în
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
marine, adâncuri de oceane pe retine, cald susur de izvor în răsuflare și-n pas molatic...dulce cadențare. Stăteam închisă-n putredul meu trunchi ca sufletul să-mi cadă în genunchi când ea, din stele scurse pe pământ, un cosmic vânt împrăștia-n cuvânt. Într-un acord de liniște deplină și îmbrăcată-n straie de lumină, eu o țineam ca un copil, de mână, și-o imploram cu lacrimi să rămână. -Nu pot să stau, însă, te rog, învață să trăiești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
păru-i albe flori marine,adâncuri de oceane pe retine,cald susur de izvor în răsuflareși-n pas molatic...dulce cadențare.Stăteam închisă-n putredul meu trunchica sufletul să-mi cadă în genunchicând ea, din stele scurse pe pământ,un cosmic vânt împrăștia-n cuvânt.Într-un acord de liniște deplinăși îmbrăcată-n straie de lumină,eu o țineam ca un copil, de mână,și-o imploram cu lacrimi să rămână.-Nu pot să stau, însă, te rog, învațăsă trăiești clipa cât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar ; vom fi ca țărmul pustiit, pe unde doar algele țes umbre de pescar. Dar până când ne-o rugini privirea și vântul ne-o-nvârti sub tăvălug cu verdele iubirii peste inimi să-ncingem în nisip un ultim rug. Și-mpreunați ca într-un mistic dans ... Citește mai mult Curând și vara asta o să plecepierzându-se în franjuri de seninși-n urma ei va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
întinse pân’ la steleam pus câte-o dorință-n fiecare.Vom trece prin hățisuri reci de ceațăși ne-om vedea din ce în ce mai rar ;vom fi ca țărmul pustiit, pe undedoar algele țes umbre de pescar.Dar până când ne-o rugini privireași vântul ne-o-nvârti sub tăvălugcu verdele iubirii peste inimisă-ncingem în nisip un ultim rug.Și-mpreunați ca într-un mistic dans... XVII. EFEMERITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. Am întâlnit, cândva, un trubadur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
iarba-‛nfiorată geme. În pumnul tău aș locui, o vreme, de tine să mă simt la sân purtată precum o mierlă care-a fost vânată și stă rănită printre crizanteme. Aș locui în părul tău, o vreme, s-ascult cum vântul șuieră prin crânguri; tu, scuturându-ți tâmplele de gânduri, să îmi reciți în șoaptă mici poeme. Aș locui sub pașii tăi, o vreme, să-mi poți reda odihna unui drum, iar norii grei, bolnavi de-atâta fum, să îi aduni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
simt cum iarba-‛nfiorată geme.În pumnul tău aș locui, o vreme,de tine să mă simt la sân purtatăprecum o mierlă care-a fost vânatăși stă rănită printre crizanteme.Aș locui în părul tău, o vreme,s-ascult cum vântul șuieră prin crânguri;tu, scuturându-ți tâmplele de gânduri,să îmi reciți în șoaptă mici poeme.Aș locui sub pașii tăi, o vreme,să-mi poți reda odihna unui drum,iar norii grei, bolnavi de-atâta fum,să îi aduni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându-se de mânăplâng plânsul ploii împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]