2,798 matches
-
VODĂ, Gheorghe (24.XII.1934, Văleni, j. Cahul - 24.II.2007, Chișinău), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dimitrie Vodă, țărani. Învață la școala din Văleni, apoi la Cahul. Va urma Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959), iar mai târziu cursuri de regizori și scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova (1965-1966). A fost reporter, asistent de regie și regizor la Studioul Moldova-film, timp
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
POP, Dumitru (18.III.1927, Băsești, j. Maramureș), folclorist și etnolog. Este fiul Anei (n. Vălean) și al lui Alexandru Pop, țărani. Face școala elementară și începe liceul în localitatea natală, apoi învață la Iași (1939-1945) și Carei (1945-1947). Își dă licența în limba și literatura română la Cluj (1951), iar doctoratul în științe filologice (1969
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și că locuia
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
publicistica din revista ,,Chemarea” - gazetă pe care o scrie aproape singur - este caracterizată de exagerări și izbucniri antisemite. Este condamnat vehement politicianismul, autorul proclamând că ,,scăparea, însănătoșirea și regenerarea” țării pot veni numai de la ,,naționalism”. SCRIERI: Poezii. Din povestea vieții, Vălenii de Munte, 1910; Scrisoare unui necunoscut, f.l., [1910]; A doua scrisoare către un necunoscut, f.l., [1910]; A treia scrisoare către un necunoscut, f.l., [1910]; Cântecul neamului, Craiova, 1913; A patra scrisoare către un necunoscut, f.l., [1917]. Repere bibliografice: N. Iorga
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR, gazetă apărută la Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
NEAMUL ROMÂNESC LITERAR, supliment al publicației „Neamul românesc” apărut la Vălenii de Munte, lunar, seria întâi între 25 decembrie 1908 și 25 noiembrie 1912, seria a doua între 29 noiembrie 1925 și 18 aprilie 1926. Redacția și administrația se aflau la București, iar director era N. Iorga. Scopul editării acestui periodic
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
, Miron Radu (2.X.1911, Zimnicea - 17.II.1971, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Paulinei Paraschivescu (n. Scorțeanu) și al lui Romulus Paraschivescu, învățători. Urmează școala primară la Vălenii de Munte, Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești și face studii de arte plastice la Cluj și la București, aici devenind apoi student la Facultatea de Litere și Filosofie. Debutează în 1929, cu poezia Iubire, semnată Emil Soare, la
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969). Animator literar de vocație, și-a dedicat o parte însemnată a activității descoperirii de noi talente. Locuiește o vreme la Brașov, apoi la București, pentru a se izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi și înmormântat. P. debutează editorial cu volumul Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor (1938), urmat de Pâine, pământ și țărani (1943), reportaje în maniera lui Geo Bogza, însumând experiența sociologică a echipelor
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
iar din 1923 secretar general), prezența în presă sunt amplificate prin susținute preocupări de natură organizatorică și administrativă, și mai cu seamă de intense cercetări arheologice, efectuate, cu colaboratori, mai ales în Dobrogea. Pe deasupra, conferențiază în cadrul Universității de Vară de la Vălenii de Munte, al Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, întreprinde călătorii de studii în străinătate și excursii științifice cu studenții în Transilvania. Scoate în 1913-1914, cu Virgil Arion și G. Bogdan-Duică, publicația „Românismul”. În 1914 contribuie la întemeierea Institutului de
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Raul, Cernăuți, 1875; La gura sobei, Iași, 1876; Discurs rostit la serbarea funebră ce s-a ținut la Iași la 1 octombrie 1875, Iași, 1877; Legenda Nurului, Iași, 1877; Poeme, pref. G. Sion, Iași, [1894]; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 191-193; Pop, Conspect, II, 226-230; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 167-169; Călinescu, Ist. lit. (1941), 368-369, Ist. lit. (1982), 423-424; Cioculescu - Streinu - Vianu, Ist. lit., 191-192; Ciorănescu, Lit. comp., 187-191; Vianu
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
În articolele și studiile sale, P. abordează o gamă largă de probleme privind punctele de contact dintre temele și ideologiile literare în scrisul românesc și în cel maghiar. Cu o astfel de tematică s-a prezentat, încă în tinerețe, la Vălenii de Munte, unde, la invitația lui N. Iorga, a conferențiat în anii 1938-1940 despre asemănările și diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și Madách Imre, Liviu Rebreanu și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc.
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
, Teodor (3.III.1913, Văleni, j. Cahul - 3.XI.1944, Lieidzelda-Liepaia, Lituania), poet. A absolvit în 1935 Liceul „Regele Carol al II-lea” din Bolgrad. Debutează în „Familia noastră”, revista elevilor de la liceul bolgrădean, pe care o înființează în 1935 și o conduce împreună cu Vladimir
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
a condus ca redactor coordonator revista de cultură „Paradox”. Din 1994 a organizat lunar, la Centrul de Cultură Arcuș (județul Covasna), Prelegerile academice de la Arcuș, la care participă personalități marcante ale culturii române, iar din 1998 organizează Prelegerile academice de la Vălenii de Munte. A primit Diploma de onoare a Premiului „Perpessicius” pentru ediția Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea (1985). Debutează la revista „Tomis” în 1967. A colaborat constant la „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
NICOLESCU, Ioan Dan (16.V.1947, Ploiești), poet și prozator. Este fiul Corneliei Zoe (n. Opran) și al lui Vasile Nicolescu, economist. Frecventează Liceul „N. Iorga” din Vălenii de Munte, trecându-și bacalaureatul în 1965. Din 1968 student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, își ia licența în 1972. Participă la activitățile cenaclului revistei „Luceafărul” și face parte din colegiul de redacție al
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
trecându-și bacalaureatul în 1965. Din 1968 student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, își ia licența în 1972. Participă la activitățile cenaclului revistei „Luceafărul” și face parte din colegiul de redacție al revistei „Ecoul” (Vălenii de Munte). Este profesor de română și franceză la școala din Olteni, județul Prahova, metodist și inspector cultural (1984-1988), director al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești (1988-1991), editor privat. În 1990, împreună cu Ion Stratan, Florin Dochia, Constantin Hârlav, inițiază publicația
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
arta militară (publ. B.P. Hasdeu), „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 76-80; Slova nakazatelnâia voevodî valașskogo Ioanna Neagoia k sânu Feodosiiu, îngr. și pref. P.A. Lavrov, Sankt Petersburg, 1904; Învățăturile lui Neagoe-vodă (Basarab) către fiul său Teodosie, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1910; Învățăturile lui Neagoe Basarab, domnul Țării Românești (1512-1521). Versiunea grecească, îngr.și pref. Vasile Grecu, București, 1942; Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Versiunea slavă, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
înrudiri sufletești la români, Bârlad, 1920; Ținutul Hotinului la 1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Constantin Bostan, București, 1989-1997. Ediții: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare. I, introd. I. Scurtu, București, 1905 (în colaborare cu I. Scurtu), Icoane vechi și icoane nouă, Vălenii de Munte, 1909; Testamentul și pomelnicul marelui logofăt C. Conachi, București, 1909; Ienache Gane, Călătoria la munte din 1833 a spatarului..., București, 1909; Ion Creangă, Opere complete, pref. edit., București, 1906 (în colaborare cu Ilarie Chendi), Opere, București, 1939. Repere
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
Ținutul Vrancei, II, București, 1969, 113-115; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 301-307. Repere bibliografice: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, II, 332-336; Lovinescu, Critice, VI, 91-95; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 500-509; Cristu S. Negoescu, Poezii populare alese. Balade, București, 1896, 26-44; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909, 55-60; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 79-81; N. Georgescu-Tistu, Folklor din județul Buzău, București, 1928, 60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2001. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 477-479; A.I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, I, București, 1887, 208-219; N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 35; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966, 359-416; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
prezentului articol se derulează prin Asociația „Comunitatea în Sprijinul Copilului din București”. Precizări metodologice Studiul s-a realizat pe un lot de tineri care au fost cel puțin 10 ani rezidenți ai instituțiilor de protecție a minorilor din Bușteni și Vălenii de Munte din județul Prahova și a căror măsură de protecție a fost revocată în perioada 1998-2001. Pentru constituirea lotului s-au consultat documentele din cele două instituții, stabilindu-se persoanele care întruneau cerințele menționate mai sus; în final au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. 4 iulie 1829: “miercuri, s-a cutremurat pământul asupra munților Țării Românești, încât la Vălenii de Munte s-a deschis pământul de un stat de om, iar aici, în București, cel puțin, încât rar om l-a simțit”. 11 octombrie 1829, ora 8 seara: cutremur mare în Basarabia, care s-a repetat de 3 ori
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
, publicație apărută la București, în 1908, si la Vălenii de Munte, între 1909 și 1912. Publicația militează constant pentru unitatea culturală și pentru dreptul la identitate al românilor de pretutindeni. Cele mai importante articole aparțin lui N. Iorga: despre Nicolae Grigorescu, B.P. Hașdeu, Iosif Vulcan, despre Românii din Ardeal
CALENDARUL LIGII CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]