2,614 matches
-
în limbaj teologic se numește “felix culpa”. Uneori, poeta ajunge chiar la provocări aproape irezistibile: “cu tine: am învă]at să mă dezbrac de inhibiții în parc / printre tei cu apucături nebune / ce îndrăzneau să mă golească de parfum / în văzul lumii / de câte ori mi-ai desfăcut sufletul / ai uitat un nasture descheiat / suflă vântul prin merele neculese încă, / aerul miroase a păcat / sorb și mă răcoresc pe dinăuntru”. Dar tot poeta amintește despre: “păcatul hămesit de lumină” (pe altă planetă) O
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
pierdut, La suflet? Doar atât să fi făcut: Să iert și să mă rog,să iert și să iubesc! Îmi pare rău,că,nu am fost mai iubitor, Eu , frunza,rătăcită-n vânt! Și n-am putut să spun,in văzul tuturor, Că Te mărturisesc și pentru Tine,aș vrea să mor, Și pentru-al Tău Cuvânt! Iar astăzi, bine seama-mi dau, Din toate câte-n viață mi-au plăcut, Nimic cu mine în mormânt nu iau! Și-n fața
PĂRERI DE RĂU! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344839_a_346168]
-
douăsprezece antologii de prestigiu din toată lumea. A înflorit din nou, din acea clipă, speranța. Încrederea că lumea are un viitor, că putem crede din nou, în forța vindecătoare a celei mai puternice lumini dintre toate, acea lumină care poate aduce văzul până și în ochii orbi: lumina sufletului. Am primit de curând două dintre cărțile Anei Maria Gîbu, un roman, intitulat „Blestemații” (Ed. Edithgraph, Buzău, 2012) - prefațat de exegeta gălățeană Cezarina Victoria Adamescu și o frumoasă carte de versuri, „Umeri de
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
cunoștea. Era tatăl unei loaze de elev, iar acum se bucura că poate vorbi ca de la om la om cu un profesor ca să-l treacă, mai mult cu vederea, în anul următor. Așa că abordă bărbătește problema: - Oaleleleee, dom’ profesor, da văz’ c-o făcurăți cam lată az’ noapte! Ai las’ că vă duc io, gratis, la un loc unde să vă reveniț’ și dacă nu v-o plăcea să nu-m’ ziceț’ mia Titi. Că io-s Titi tata lu’ Gicuțu
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
Vizibil ești tu/ exemplarul pe cale dispariție/ când netezești lumina/ năluca sunt eu/ îmbrumată de tăcere. Elena Angheluță Buzatulocuiește în SUA. Scrie poezii pentru copii, poeme creștine, traduce de plăcere pe Mariana Mihai, Victor Burde ș.a. Ochi, minte, inimă, suflet, trup, /văz, simț,auz, miros, pipăit, gust,/ rădăcinile ne sunt vechi,/ de demult, tare de demult,/ împletite perechi. Elena Trifan, prahoveancă, doctor în Filologie (nu-i singura în volum, dar îmi place aici a remarca, având domeniile de pricepere lexicologia, folclorul, gramatica
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
pașaport. / Izgonit dintr-un castel, / Unde n-a fost prea fidel, / Deveni subit turist, / Când prea vesel, când prea trist. // MORALA // Ochiul sau timpanul.» (p. 138) -, așadar, având „morala“ vectorizată paralel-invers, dinspre pelican, sau babiță, înspre cele două simțuri fundamentele, văzul și auzul (dar nu cu timpanul de alamă), metonimic-reprezentate / sinestezic-simbolizate de ochi și de timpan. De vreme ce-am fost invitați în această nouă „casă“ a lui George Corbu, după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
SUNT POET Eu sunt poet, nu cer să-mi dai crezare, Legat cu toată viața de cuvânt Cum e legat departele de zare, Ploaia de nor și aerul de vânt. Eu sunt poet și nu o spun cu fală În văzul și-n auzul tuturor, Nevindecat voi fi de-această boală Și dincolo de ea când o să mor Ca lacrima unui copil bătrân Din umbra celui răstignit pe roată, Eu sunt poet și-așa o să rămân În sărbătoarea care mi-a fost
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
-mi ești, mireasă... Se-ntâmplă des și deseori Se-ntâmplă rar și doare Când vii și pleci și rareori Când și rămâi, sau pare... Se-ntâmplă des și deseori Nici nu mai știu de este Adevărat și în culori, În văz, auz și peste... Se-ntâmplă des și uneori Abia se-ntâmplă, poate, Să fim doi simpli muritori Ce-și dau, din tot de toate... Referință Bibliografică: Se-ntâmplă deseori... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1098, Anul IV
SE-NTÂMPLĂ DESEORI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347485_a_348814]
-
dialogul pe care-l instituie (cum s-a observat, de altfel) între “scriitura discursivă și simultaneitatea plastică” imprimă stihurilor o structură originală, deopotrivă cursivă și statică. În acest sens, e de reținut numărul mare, în idiolectul autorului, de termeni circumscriși văzului, privirii (contemplative): substantive - ochiul, imaginea, oglindirea, reflexul, vederea (“jindul, care-i o formă/ a vederii”), vizibilul etc; verbe sau locuțiuni verbale - a descifra, a ieși la iveală, a întrezări, a orbi, a privi, a răsări, a reflecta, a vedea, a
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
în fel și chip, creștinismul așijderea ș.a.m.d. (poate, poate s-o alege praful de ele cât mai curând în credința unora, ca să aibă culoar larg noua ordine mondială spre a-și arăta, în sfârșit, fața-i hidoasă în văzul tuturor). Înclin să cred că dracul de pe icoanele creștine străvechi va deveni în scurtă vreme un simplu ageamiu inocent într-ale răului față de colții malefici ai monstrului ocult, care își tot fâlfâie de multă vreme coada între hotarele imaginare ale
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
Firește, contextual, mai ales când, puși sus, pe un piedestal, (de cele mai multe ori de partidul din care facem parte, întâmplător, și la putere!), credem că tot ce a gândit omenirea ne stă în buricul degetului arătător și afirmăm tranșant, în văzul lumii: „lumea sunt eu!” - că tot ține de propagandă, în termenii actuali, de comunicarea politică, sau altfel spus, de felul în care manipulezi prostimea. Adică, mai concret și pentru a mă exprima elegant, prostimea fiind, fie, cetățeanul luat în brațe
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
Firește, contextual, mai ales când, puși sus, pe un piedestal, (de cele mai multe ori de partidul din care facem parte, întâmplător, și la putere!), credem că tot ce a gândit omenirea ne stă în buricul degetului arătător și afirmăm tranșant, în văzul lumii: „lumea sunt eu!” - că tot ține de propagandă, în termenii actuali, de comunicarea politică, sau altfel spus, de felul în care manipulezi prostimea. Adică, mai concret și pentru a mă exprima elegant, prostimea fiind, fie, cetățeanul luat în brațe
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
în marmura crucii” (Casa cuvintelor, p.59). E aici un joc cu principiile letale din care decurge condiția umană (iubire, incest reprimat, fatalitate, expectativa autolitică a revelației de dincolo, pânda semnelor devitalizante, privirea interioară încremenind, stingerea tandră a auzului după ce văzul, gustul, mirosul, curarizarea își părăsesc, primele, ființa gazdă). Finalitatea acestui joc cu tema morții după care se lasă condus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a trezi suavitatea filosofică a raționaliștilor pozitiviști; intenția autorului
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
păstrezi, Chiar din nestiinta-mi mă mai citezi!.. Eu cred în tine că și tu în mine crezi, Și nu mă iubești doar pentru ce vezi, Tu ai o credință și eu la fel te cred, Iubirea-i far'de văzul ce-l putred! Referință Bibliografica: Al meu cer! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 810, Anul III, 20 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
AL MEU CER! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345344_a_346673]
-
care sint “traduse” ca imagini sau/și sunete. Acesta este unul din principiile razboiului psihotronic. De exemplu, un microcip de 5 micromilimetri plasat în nervul optic al unei persoane, “suge” impulsurile nervoase din acea zona a creierului responsabilă pentru miros, văz și auz și le trimite spre înregistrare unui computer. Sistemul electronic al NASA este capabil, printr-un computer central, să gestioneze, să urmărească și să prelucreze simultan milioane de date provenite de la astfel de oameni, cu scopul de a avea
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
tot timpul de una singură și numai ocazional împreună cu Dumnezeul ei rece și înstrăinat, dominat parcă de o tentă impersonală în manifestarea sa lipsită de dialog real și afecțiune imediată, un fel de „Jesus kitsch” cu răstignirea-i blasfemiată în văzul tuturor pe malurile Senei și în suflet... “Seigneur Dieu, pourquoi m'as-tu abandonnée?!.../ J'ai faim, j'ai soif, j'ai froid, je n'ai plus de boussole ( ... A avut lumea la picioare, dar nu și puterea de a
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
conturat în versuri sugestive un cântec al iubirii. Însă, pentru Mariana Mihai, iubirea nu e doar un sentiment, e o forma sublimă, de aceea o numeste Iubire. „Aș vrea să-nalț din suflet, Iubirii, o cântare, S-o strig în văzul lumii, în cele patru zări... Să pot trezi și norii din dulcea lor visare, Și cântul meu să-l poarte pe-al valurilor mări”. (Cântecul iubirii) „Pe ce cărări de viață, neștiute Să vin, să te-ntâlnesc..., să mă-ntâlnești
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
o bătaie în ușă îi făcu să împietrească amândoi. - Cine-o fi ? întrebă speriată femeia. Bărbatul nu răspunse. Doar ochii lui mari îi trădară teama. Mioara se apropie de ușă și privi prin vizor. - Uf ... e vecina de la doișpe, să văz ce vrea ! Crăpă ușa cât să scoată capul și întrebă: - Ce-i Măgduțo ? - Bărbatul tău Istrate este acasă ? - Nu, e la șut ! spuse Mioara. - Atunci îi bai, continuă vecina. Fu explozie la mină, m-a sunat frate-miu acușica vreo
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
afla ceva. Te-apleci asupra inimii și-asculți cum bate-n ea trecutul, ca și cum ai pune urechea la pământ, ca să auzi din depărtare un zgomot surd. Inima bate, mintea nu poate uita câte a adunat. Culori, arome, sunete și forme; văzul și auzul urmează să le păstreze, scânteia aceea care a dormit o clipă sub cenușa parfumată, scânteia aceea mică, energia, iar odată cu primăvara, cu vântul care bate, simți că va renaște. (povestea, poate, va continua) ------------------------------ Irina Lucia MIHALCA București, 2
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
ziuă treci. 26 august.2011 Geoagiu Ziua din ceașca de cafea Dimineața somnuroasă cum era A desenat pe nisip o ceașcă de cafea Umplândo ochi cu apă din mare, Apoi a lăsato să fiarbă la soare. Dând în clocot la văzul femeilor goale Ziua a pus nisip în apa cea luat-o la vale, Eu stand la pândă cu gândul și dorul Așteptam să țâșnească din ceașcă izvorul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Verbul din oglindă / Al Florin Țene : Confluențe Literare
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Un pic din văzul lui Dumnezeu s-a oprit pe Mănăstirea Sfânta Ana și vede cum sveterul iernii a îmbrăcat-o, și viscolul îi încheie nasturii și-i aranjează gulerul sub soarele ascuns de spargerea norilor. Îi ascultă fluieratul poveștilor, cum fumul din burlane
MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373206_a_374535]
-
cu „gurile căscate”, auzeam și ceea ce n-ar fi trebuit, mai ales cele spuse despre bărbați, de multe ori neînțelegători față de necazurile nevestelor. Mămicile tinere își aduceau și plozii sugari, cu leagănele în care-i țineau, cărora le schimbau, în văzul lumii, scutecele ude și murdare de nevoile firești, după care, spre a-i împăca, fiindcă plângeau, le strecurau în gură țâța pe care o sugeau cu mai multă lăcomie, până adormeau cu nasul în sânul rotofei. Aici l-a văzut
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
afli, pe bune, la Socola. Bărbații își expun burțile băgate în treninguri asortate la câte un cercel rătăcit în ureche sau la un tatuaj care le împopoțonează trupul. Mârlancele de ieri de la Pocreaca își etalează țoalele scumpe, rujându-se în văzul tuturor pentru a fi mai sexy decât țața lu’ăla, care e cur pictat. ‘’Când erai la mă-ta fată, ce căcat erai odată, și-acum doar o bășinuță, cu haznaua-n mașinuță’’. Gazda, îmbujorată la față de cura de alcool
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând, Să înfloresc încă o dată-n primăvara ta Ori să-mi revărs lumina în fânețele din văi. De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar, Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor, Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s păcatele Sau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător. De albatroșii ar țipa cu glasul tremurat Și-
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând,Să înfloresc încă o dată-n primăvara taOri să-mi revărs lumina în fânețele din văi.De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar,Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor,Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântarîn lin balans, să văd ce grele mi-s păcateleSau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător.De albatroșii ar țipa cu glasul tremuratși-ar sângera-n amurg
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]