3,613 matches
-
cruci Impunătoare-n nemișcarea lor. E somnul întru moarte-al răstignirii, E vălul moale al căderii serii. Narcisele, cicoarea, trandafiri Închipuie o masă a tăcerii. Potirul cu otravă și venin, Cât de fierbinte ne-am ruga, nu trece, Iar prin văzduhul de miresme plin - O-nfiorare tainică și rece. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Masa tăcerii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MASA TĂCERII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364495_a_365824]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oraș de cositor cu străzi pe care Nu mai iese nimeni la plimbare Cu oameni ce-și pun grijile-n rastel Și visează toți câte-un castel Văzduhul pune pe amurg surdină Psalmodiază greierii-n grădină Cu tabieturi de oraș medieval Și pești ce emigrează în aval Sunt sigur că mă vei uita Ca pe un pot pierdut la bacara Peripatetic în amurg Când îngerii veghează peste burg
ORAŞ DE COSITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364591_a_365920]
-
nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe data de15 ianuarie 1850, când s-a născut Mihai Eminescu, ursitoarele i-au menit : *Ai să aibi-o minte -ntreagă Căci isteț vei fi cu duhul, Ca și luna și văzduhul. Fie-i dat ca totdeauna El să simtă adînc într-însul, Nastă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit Și să-și vadă la picioare Acest dar neprețuit .* Copilăria și-a petrecut-o în satul natal ,într-o vale închisă de dealuri
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
purificat, grație elementului cosmic, foc), suflet ce-a fost „exilat“ în piatra deschisă cu flacăra-laser țâșnind din ochi, după cum simte și „mărturisește“ Muma-Pământ, «miroase-a stele» (Suflet exilat). Meteorologia lumii din ochii acestui erou / poet liric antrenează - tot paradoxist - un «văzduh de semne», conținând informaterie, de vreme ce nutrește speranța de-a i se lămuri «cum s-au închis / peșterile / în urechea cerbului / Și el într-o nuntă / de spirale» (Din văzduhul semnelor); spiralei îi corespunde „misteric“ / „inițiatic“ puritatea runei («runele zăpezilor») / semnului
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
lumii din ochii acestui erou / poet liric antrenează - tot paradoxist - un «văzduh de semne», conținând informaterie, de vreme ce nutrește speranța de-a i se lămuri «cum s-au închis / peșterile / în urechea cerbului / Și el într-o nuntă / de spirale» (Din văzduhul semnelor); spiralei îi corespunde „misteric“ / „inițiatic“ puritatea runei («runele zăpezilor») / semnului. „Ochiul pineal“ („al treilea ochi“), căutând oglinda, ochiul dinspre vârful piramidei, la acest erou liric, se trezește în adevăr («Mă uit la mine / prin luna / dintre sprâncene care face
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Tu esti un dulce dar Speranța și destin Din univers divin. Frunză în vânt tu esti, Si magul din povești Un spiriduș de foc Ne-ntampini cu noroc! Pitit ghiduș printre nori Surâs din roua de flori, Liber alergi prin văzduh Tu esti al basmelor duh. Frunze se scutur-usor Zbatere de-aripa în zbor Foșnet și șoapte de dor Suflet de-amor călător. Camelia C 2010 Referință Bibliografica: SUFLET CĂLĂTOR / Camelia Constantin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I
SUFLET CĂLĂTOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361473_a_362802]
-
care înoată cu curentul împreună. Cât de bine era să știe că simplul ei gând, simplul ei pas, însemna infinit mai mult în ochii lui Dumnezeu, decât o simplă picătură purtată de curent, decât un simplu zbor de pasăre în văzduh.” Desigur că nuanțele filosofice sunt general umane, de bun simț, fără a avea pretenția că ar putea răspunde unor întrebări esențiale și existentiale. Finalul românului este apoteotic, iarmoartea Liei Gavris se transformă într-o jertfă ce iiuneste pe foștii ei
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului ascult muzica așa cum ascult picătura de apă căzând pe piatra gândului piatră de râu înspumat credincios vadului său până la ploaia care-i tresaltă și îi saltă umbrele în inima văzduhului ascult muzica. este o rană liberă când cicatrizarea se apropie de final și ecoul întâmplărilor nașterii ei se pierde încet aerul își cântă geometriile în piatra de sub saltul picăturii de apă mergi mergi înainte șoptesc umbrele râului prin aer știu
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
aur, Leacul pentru suferință Și s-aduci tămăduire Și iubire și credință. Și, cum zise aste vorbe, Sfânta dispăru pe-un nor, Iară fata, Sânziana, Trupu-și înălță ușor Și se prefăcu de-ndată Într-o luminată floare Ce împrăștia-n văzduhuri O mireasmă-mbătătoare. Și de-atunci e căutată Prin dumbrăvi și prin poiene Pe-unde trec și zâne bune În nopți dragi de Sânziene. Și-i de leac în multe boliști Însă mai cu osebit Este leacul tinereții Dornică de
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
avioanele realizează un „zbor mai greu de cât aerul”, în timp ce baloanele și dirijabilele efectuează „zbor mai ușor decât aerul”, acestea fiind umplute cu aer cald sau cu gaze, precum heliu sau hidrogen, care sunt mai ușoare decât aerul din jurul lor. Văzduhul, în toată splendoarea sa, poate reprezenta o complexitate de idei pietrificată sub forma a două cuvinte: filozofia, zborul. Și dacă ar fi să înțeleg ideea aceasta din urmă mai bine, ea ar suna astfel: filozofia zborului. Sunt două noțiuni ce
FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
-
ce legătură există între plăcere, uimire, frumusețe desăvârșită și idei reci, ce par să îngrădească zborul? Răspunsul este simplu: zborul reprezintă o filozofie plăcută, o cauză și un efect simultane, iar filozofia, prin simpla ei explicație, relevă zborul, deoarece cucerirea văzduhului înseamnă îndeplinirea celui mai frumos vis al omenirii. Un vis asemănător unei obsesii, unui devotament pentru înălțarea omului pe verticală. Și totuși, filozofia este cea care înglobează în esența ei ideea zborului, pentru că ea cuprinde întreaga existență, întregul cosmos. Cum
FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
-
moment dat de Maria, în pofida căsniciei lor solide și îndelungate, întemeiate pe sentimente curate, durabile!), indivizii aspirând mereu la altceva decât la ceea ce au deja. De aceea consider că romanul se putea numi, la fel de bine, Inele de aer, Inele din văzduh. Evident, așa cum ne-a obișnuit, romanul lui Al. Florin Țene este ficțiune, dar este, deopotrivă, și un document de suflet. Romanul Inelul de iarbă, dedicat soției, poeta Titina Nica Țene, este în subtext o amplă declarație de dragoste adresată acesteia
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
Ridică privirea albastră către cerul care avea aceeași culoare și numără îngândurată norii răzleți și jucăuși. “Cine oare să-și mai aducă aminte că azi e ziua unei amărâte de pe strada Nicolae Alexandrescu?”, se întrebă privind culoarea preferată a unui văzduh senin, fără pete. Își continuă drumul până la ieșirea din curte. Poarta scârțâi asurzitor, gemând sub propria greutate. - Tanti Sofica, aduci niște colivă? Sau măcar o bucată de pâine? Andrei avea un tricou a cărei culoare fusese roșie cândva, dar acum
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
nu-i de fad „prieten” dar lumea-i ipocrită - tu - ei sclavă nu pot umbla prin cruguri cu vreun piepten iubirea-mi s-a târî prin ierni - bolnavă... ...trupul bătrân - primăvăratic duhul văd trist: nu-ți pot aprinde-n ochi văzduhul... CREZ Dumnezeu nu e perfect: ar fi plicticos și teribil de egoist abia fiind imperfect e frumos - măreț - tragic viu și impresionant: El se caută - febril geniu copil în fiecare minunat amănunt al Creației Sale Dumnezeu nu e atotștiutor: dacă
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
exasperată grăbire - pe meterezele din lună - ochind cu spaime - prin creneluri - spre înrăit - atacul necruțător ascuțit - al seringilor din universal spital NOROCUL (Domnișoarei N.) priviri de crăiasă - eternă mireasă pe chipu-n văpăi - tinerețea-i grădină cometă-i sunt pletele - văzduh alină colind de zeițe-n plutire și-n frază de ceasuri bune - toți aștrii-o privesc mii sori logosori o alintă-n lumină frumoasa-a frânt vremea - din tronu-i regesc: Istorie-a Razei - și Horă Păgână ...cavaleri pogorâți cu hârzobul
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Acasa > Cultural > Modele > JOLT KERESTELY. VIAȚA ȘI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Patru sunt coloanele pe care cântecul urcă la văzduhul șlagărului: compozitorul, textierul, interpretul, publicul. Cântecul e o lumină care nu străbate prin vedere, ci prin suflet și auzire, spre mit, fără strânsoare și serpentine. El are soldați pe cei patru, căci regiment fără garnizoană nu se poate! „Copacul”, „Tăcutele
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
iluzoriul dincolo de uman, în visul muzicii! Compozițiile lui Jolt Kerestely compun, la rândul lor, tabloul diverselor trăiri umane, având melodia ca ulei, textul ca pastă, glasul ca simeză! Iar publicul este marea cu oglinda ce întoarce tabloul acesta spre ochii văzduhului sufletesc! Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Fuego, Constantin Drăghici, Georgeta Mihalache, Aurelian Andreescu, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Dan Spătaru, Loredana Groza, Gabriel Dorobanțu, Sanda Ladoși, Anca Țurcașiu, Marina Voica, Anca Agemolu
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate în munții de zăpadă. Rochia de mireasă Soarele zâmbește în laleaua galbenă din părul meu, prins în coc sub gluga groasă. Gerul îmi pictează în roșu nasul și obrajii, văzduhul cerne făină alb-argintie în steluțe și fulgi ușori, lipindu-se de hăinuțele negre. Terra îmbracă rochia de mireasă a iernii. Beculețe licărind a mărturie se văd noaptea în orașul meu. Referință Bibliografică: Corsetul iernii / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
toate Ești zâna din povești frumoasă Ce alungă iarna somnoroasă Ești adierea cea mai lină Ești zumzetul de prin grădină Ești raza caldă ce trezește Falnicul codru ce înverzește Azi ești narcisă zâmbitoare În straiul alb de sărbătoare Ești în văzduh o simfonie Ești a naturii armonie Ești revărsat multicolor Ești zbor geometric de cocor. Referință Bibliografică: Primăvara / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362817_a_364146]
-
și banul De-argint ce ți-l ofer cu drag... De suflet este mărțișorul Simbol al dragostei ce-ți port În spațiu ne unește dorul Iar din respect fac pașaport! Semne de primăvară Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
respect fac pașaport! Semne de primăvară Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin, Sub cânt în graiul păsăresc. Rondelul primăverii Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă, Când ghiocelul te-
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
Povestea iernii capătă în "Pastel de borangic" o nouă viață, aceea a umanului din noi care își trăiește la nesfârșit copilăria trecută. E aici un amestec continuu de îngeri, de alb și de "șiruri mari de nestemate" scoborâte din înaltul văzduhului înghețat, ca un tablou minunat și plin de vrajă al unui timp ce niciodată nu a ajuns să moară în noi. " dr. ing. MAGDALENA ALBU, Râmnicu Sărat „Versurile poetei Maricica Stroia sunt o revelație pentru mine. Poeziile sale însumează o
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Brâncuși a reprezentat atâtea cupluri, poate fi un prim sărut sau un ultim sărut înainte de a păși spre sacrificiu. Înălțarea spre cer, spre infinitatea sa, se face prin zbor. Această mișcare a energiei interioare se poate observa la ,,Pasărea în văzduh”. Iruperea aceasta a reușit sculptorul să o surpindă. Crează în interiorul celui care privește lucrarea, dorința de a trăi aceeași stare cu păsării, de a se bucura de aceeași libertate. Transcenderea unui nivel existențial se poate observa la ,,Coloana fără Sfârșit
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
toată; Gaițele-n zbor se lasă Cârâind în iarba deasă, Iar sub pini, pe o cărare, Pasc și zburdă căprioare. Urșii dorm, căldura-i mare, Zmeurul mărgele are, Vântul cald se întețește, Feriga-ndelung foșnește. Vârful brazilor se-ndoaie, Tot văzduhul e-o văpaie. Prundu-n aur strălucește, Vântu-n soare răsucește Firele galben, mărunte, Smulse din adânc, din munte. Și această bogăție Dau culoarea aurie Undelor în zi de vară Când e cald și bine-afară, De i-am pus nume-n vecie
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
mai frumoși: oamenii?... ploaia?... Ploua infernal, ploaie de tot nebunească, și noi ne iubeam prin mansarde. N-aș mai fi vrut să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui Marte. Acesta-i poemul scris pe ploaie din ochii cerului, din văzduhul inimii, din norii iubirii, de către poetul înger Nichita Stănescu și vărsat într-un eleșteu spiritual cu maluri de cleștar unde zburdă herghelii de orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]