3,016 matches
-
în funcțiune parțial încă în anul 1853, când deja lucrau acolo patru stative. Ea a fost construită pe două fâșii de pământ: una în întindere de cinci fălci, proprietate cu embatic perpetuu a mănăstirii Neamț, pe care se aflau două vaduri, iar cea de-a doua „pe care sînt clădite două pive, este proprietatea absolută a d-lui Kogălniceanu și are o întindere de patru fălci și 71 prăjini”. Clădirile erau făcute din piatră și cărămidă. Ele erau mari, „vaste și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Res Gestae, după înfrângerea ostrogoților, vizigoții conduși de Athanaric au încercat să se apere pe Nistru, la granița ce-i separa de ostrogoți. Însă, în ciuda precauțiilor luate de vizigoți, hunii au trecut Nistrul, într-o noapte cu lună, probabil prin vadul de la Tiraspol-Tighina, și au căzut pe neașteptate peste oastea lui Athanaric. În urma atacului hunic, oastea vizigoților a fost silită să se retragă la adăpostul unor "înălțimi fortificate", Athanaric a decis să se ridice "zidurile înalte" de la Siret până la Dunăre, de-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în izvoare încă din epoca imperială, când erau vecini direcți cu provinciile romane. Slavii erau cunoscuți și pe vremea lui Tacit, Pliniu și Ptolemeu. Însă pe slavii mai noi (cei din secolul al V-lea), îi întâlnim mai ales la vaduri, de-a lungul drumurilor care duc la Bizanț-dar ei nu intenționau încă să se așeze în Imperiu, necerând statutul de "foederati". Un izvor bizantin scrie: "sclavii (slavii), cărora li se zice și avari". La Suidas, definiția slavilor este încă " poporul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și pe un întreg sistem de fortificații ce împânzeau mai ales malul dobrogean (drept), de la Dorostolon și Păcuiul lui Soare până în Deltă: Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodunum, Aegyssus. La Noviodunum, se afla o importantă cetate ce controla un vad însemnat strategic, la Dinogetia, pe o insulă a fost refăcută fortificația din secolele IV-VI, punct de sprijin pentru flota militară și comercială bizantină. La Capidava, a fost ridicat un zid și edificii militare, iar la Carsium o cetate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe uscat. Drumurile comerciale n-au dus la întemeierea orașelor și nici la închegarea statelor, însă au contribuit la împlantarea de-a lungul lor a unor centre de schimb, care au devenit ulterior orașe. Cel mai vechi drum de negoț (vad comercial), care pornea din Transilvania spre Dunăre și Marea Neagră, conform unui privilegiu de confirmare din 1358, ducea prin valea Buzăului spre Brăila, iar apoi, în 1368, se deschidea calea comercială prin valea Dâmboviței și pasul Bran și drumul important de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
menționează ca "duce al Paradunavonului" pe Leon Nikerites, general bizantin destoinic. După înlăturarea amenințării pecenege, împăratul Alexie a fost confruntat cu atacurile cumanilor la sud de Dunăre. În 1094, cumanii, susținând un pretendent la tronul Bizanțului, au trecut Dunărea prin vadul de la Isaccea și au înaintat până la Constantinopol. În acest context, Anna Comnena amintește pe un Pudilă (Pudilas), "fruntaș al vlahilor", poate comandant al frontierei de la Dunăre, care l-a înștiințat pe împărat despre atacul cuman (Anna Comnena, X, 2, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Teleormanul din Bărăgan, pe malul stâng al Dunăriiprin regiunea Borcei, împreună cu Bugeacul și Covurluiul avem toată harta Cumaniei, spune Iorga. Atacurile lor la Dunăre, în prima jumătate a secolului al XII-lea, au loc printr-un loc, numit apoi Vadul Cumanilor. Cumanii apar în sudul Dunării mai întâi ca simpli mercenari, după Anna Comnena. Dar ei manifestă de la început o înclinație spre viața așezată, alături și împreună cu vlahii. Aici, în sud, dăinuia de secole un fond de populație locală (romanică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Băsărabă. Din această conviețuire de două secole dintre români și cumani au rezultat și împrumuturi de obiceiuri, ca și influențe politice de cea mai înaltă ordine, după aprecierea lui Iorga. În partea de apus a Dunării, în dreptul Vidinului, se afla "Vadul Cumanilor", unde s-a închegat un adevărat centru cuman în partea unde, în secolul al XIII-lea, s-a născut dinastia Terterizilor și cea a Șișmanizilor. Tot pe Dunăre, la Caracal, se afla "Turnul Negru", atribuit cumanilor. Deducem astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pecenego-cumanilor aici: coifuri de fier aurit, apărători metalice, două exemplare de căști cumane în județele Prahova și Covurlui (Galați) și vase cumane lângă București. Nume de locuri cumane pe pământ românesc sunt într-o serie de regiuni (vezi mai sus), Vadul Cumanilor, lângă Calafat, loc de trecere a negustorilor spre Vidin, apoi nume de râuri cu sufixul în -ui: Vaslui, Bahlui, Covurlui (estul și sudul Moldovei), Desnățui, Călmățui (sudul Munteniei). Putem menționa și nume de localități: Bârlad, Tecuci, Caracal sau ținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
căpetenii (duces) din Cumania și a dat lupta cu ei, doi au fost uciși, iar al treilea, Karaz, a fost prins și trimis regelui." Deducem din aceste detalii, că traseul expediției a fost pe valea Oltului, apoi peste Dunăre prin vadul Bechetului-acolo, la trecere, a fost atacul celor trei căpetenii cumane din câmpia munteană. Ne putem întreba: cui aparținea teritoriul de la apus de Olt (Oltenia) încât putea fi traversat de armata regelui Ungariei? Acest teritoriu nu era în stăpânirea cumanilor, aria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cât și al calității, din aceleași motive legate de talie. Gestionarea calității - laboratoare, recepție, condiționare etc. - induce costuri medii mai mici decât în cazul concurenților de mici dimensiuni. Aceștia au însă avantaje punctiforme legate de anumite amplasamente ce au un vad comercial mai bun decât vechile magazine poziționate în epoca socialistă. Avantajul unui preț mai mic „la vedere” față de un cost implicit asociat poziției, pare a estompa totuși dezavantajele legate de amplasament. Substituția furnizorilor reprezintă altă problemă distinctă. În cazul furnizorilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
3. Benchmarking concurențial la „Alimenta”" Firma „Alimenta” operează ca vânzător cu amănuntul de produse alimentare și băuturi prin intermediul unui lanț de cinci magazine de dimensiuni medii amplasate în poziții centrale în cartierele periferice ale orașului Y. Magazinele au avantajul unui vad comercial favorabil, poziționarea fiind realizată pe vechile amplasamente ale magazinelor alimentare din perioada socialistă. Deși magazinele au fost reamenajate și dotate cu echipamente moderne de depozitare și vânzare, există semnale certe ale unui declin al rezultatelor economice. Cifra de afaceri
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
treime din pacienții care se prezintă la internist suferă de boli de proveniență funcțională sau emoțională. Evoluția, durata și caracterul bolilor organice și poate chiar rezistența la tratament sunt influențate de conflictele interioare, mecanismele nevrotice și factorii psihoreactivi. Mulți autori vad în medicina psihosomatică o reacție sănătoasă la medicina depersonalizată care a apărut ca rezultat al specializării extreme (un rău necesar) și care, prin tot mai puternica încredere acordată mijloacelor tehnice în diagnostic și tratament, a produs modificări esențiale în relația
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându i și tăindu-i până ce i-au trecut Siretul, Într-un loc care de-atunci se cheamă Vadul Turcilor. Cuvinte: slobod = liber; norod = popor. MONUMENTUL DE LA PUTNA După mai multe izbânzi În luptele Împotriva dușmanilor Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea Neajlovului, la locul numit Vadul Călugărenilor. Aici, drumul spre București trecea printre două dealuri acoperite de păduri. Valea era Îngustă și mlăștinoasă. La intrare era un pod lung de lemn peste băltoacele Neajlovului. Mihai trecu podul și se așeză În strâmtoarea aceasta, ca Într-o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul focului. Când se lumină de ziuă, toți erau În picioare, nerăbdători, gata de luptă. Mihai se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
stele, în cer, în nor, în lună Dorința lui regală, visarea lui nebună; Azi vezi o umbră pală, un om fără putere Ce de la moartea-avară un an, o zi mai cere; Din mări cu munți de viață sânt aruncat pe vad, Din ceruri de lumină m-am coborât în iad, Unde alerg cu spaimă, nebun, bolnav, tăcut, Cu fruntea înfierată, ca îngerul căzut. Cu fruntea-ngălbenită, privirea fermecată, Mă-mpiedec în gîndirea-mi de crucea cea secată, De-a morții vrajă rece de viu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stele, în cer, în nor, în lună Dorința lui regală, visarea lui nebună, Azi vezi o umbră pală, un om fără putere Ce de la moartea-avară un an, o zi mai cere, Din mări cu munți de viață, sânt aruncat pe vad, Din ceruri de lumină m-am coborât în iad, Unde alerg ca spaima nebun, bolnav, tăcut, Cu fruntea înfierată, ca îngerul căzut. Să mă întorc!... De-acuma?... Acum e prea târziu, În inima mea stearpă nimic nu mai e viu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neam străvechi și drept, Te cunosc... Atâta suflet aveai tu în acel piept... Erai tânăr, erai mândru, uriaș în grai și fapte, Îmi aduc aminte încă, era-n Putna, era noapte: Cel din urmă din Mușatini își trecuse-al morții vad, Trupul lui înalt și tânăr sta lungit pe crengi de brad, Galben, mândru și în moarte, înainte-ne-l văzum Se suia în nalta boltă din făclii un negru fum; Atunci [tu] veniși [nainte] și, pe braț, greoaia cască, "Dumnezeu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viclean și lacom... ah, aproape ca și mine, Dar ce neted îți e gâtul... ce-nfășat * în mirodenii, Parc-ai fi mergând la nunta, ori ai fi mergând la denii Să ochești vro fată mare... Ce frumsețe, ce, gătire! Când te vad, vistere-mi vine-a zice: că tu calci a mire. [VISTIERUL] Poate-o slugă credincioasă ce-a știut de-acele rele A voit să ia din cale toate piedicele-acele; În sfârșit, din întîmplare asta iese bucurie. L[ĂPUȘNEANU] (strînge mîna) [VISTIERUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o mâna tunul, Ce sfărma c-un pumn un creștet dinainte i: încă unul. Eram tineri, eram mândri, eram singuri, eram șapte, Era zi în toată lumea, numa-n Putna era noapte, Tocm -atunci trecuse-un sunet peste-al morții negru vad: Cel din urma din Mușatini sta întins pe crengi de brad; Galben, mândru și în moarte înainte-ne-l văzum Coperit cu crengi de dafin, de-al cădelnițelor fum; Se sfîrșise-acele cânturi, preoții-ncheiase ruga, Doar din când [în cînd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mult ruga, Doar suna adânc și dulce și din vreme-n vreme Buga, Clopotul lui Ștefan Vodă, ce când vremile se schimbă, Mișcă neatins de nime, rar, profetica sa limbă. Pe atunci trecuse-un suflet peste-al morții jalnic vad, Cel din urmă din Mușatini sta întins pe crengi de brad, Tânăr... mândru și cuminte înainte-ne-l văzum, Coperit de crengi de dafini și de-al candelelor fum; Tu, luând de pe-a ta frunte uriașa, neagra cască: " Dumnezeu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]