2,042 matches
-
oricărui ciocoi pribeag adus de vânt.Ce s-a petrecut oare cu mine? Nu cumva, în timp ce umblam și eu teleleu pe străzi asemenea gloatei rătăcite dintre care, din când în când, ici-colo câte unul mai cădea nimerit de vreun glonț vagabond tras de nici unde, deci în vâltoarea acelor zile și nopți nebune în care, fără să ne cunoaștem, după fuga lui Ceaușescu cu elicopterul de pe acoperișul CC-ului ne întrebam buimaci unii pe alții pe cine să alegem ca să conducă
CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU [Corola-blog/BlogPost/380903_a_382232]
-
oricărui ciocoi pribeag adus de vânt. Ce s-a petrecut oare cu mine? Nu cumva, în timp ce umblam și eu teleleu pe străzi asemenea gloatei rătăcite dintre care, din când în când, ici-colo câte unul mai cădea nimerit de vreun glonț vagabond tras de nici unde, deci în vâltoarea acelor zile și nopți nebune în care, fără să ne cunoaștem, după fuga lui Ceaușescu cu elicopterul de pe acoperișul CC-ului ne întrebam buimaci unii pe alții pe cine să alegem ca să conducă
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
o atitudine de relaxare. -Al doilea lucru pe care vi-l cer ilustre prinț este să-l arestați pe Irod Agrippa, un nepot al tatălui meu, marele Irod și din nefericire frate al Irodiadei. Agrippa Irod e doar un tânăr vagabond care cutreieră țărmul oriental al Mediteranei înșelând pe unii și pe alții din Egipt până-n Palestina și mai sus spre Siria. -Vrea să meargă la Roma? -Cred că da! Vreau să-l arunc în temniță pe înșelătorul acesta care îmi
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
spuse Tiberius Thrassylus. Nimic notabil nu se petrece în Ierusalim? Umblă știrea unui proroc care face multe minuni și are o faimă anume de taumaturg... -Este doar un vraci care are niște cuvinte bine meșteșugite, magistre! și umblă cu niște vagabonzi după dânsul. N-au arme, n-au cai, n-au nici un fel de avere și din multe locuri sunt goniți fiindcă sunt un fel de sectă, una din multele de acest fel din Iudeea. În rest nimic... Nu sunt demni
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
JIANULUI (1) (VERSURI) Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CÂNTECUL LUI PARIS Elena din Troia vinde struguri în piață. De ce, Regină? Ca bobul cel blond În iedera-ți vie, flămând vagabond, Nu-mi vinzi, ca lui Paris, iubirea, pe viață? Ți-aș duce-o în Troia, fugind amândoi De colțul acesta prea singur, de lume - Din strugurii tăi așa cruzi și de soi Să bem mustul vieții și morții, în spume
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
când ai mai multă nevoie de ea. Ți-am spus că nu-mi plac fotografiile, Copii ieftine și mute, Schingiuite în rame și albume, Peste care se așează nestingherit Praful și uitarea, Intristandu-ne că timpul a trecut Ca un vagabond năuc, Certat cu tinerețea și iubirea. Am facut din palmă o cupă delicată, Ca diminețile, Zăpăcite de emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Tocmai când ai mai multă nevoie de ea.Ti-am spus că nu-mi plac fotografiile,Copii ieftine și mute,Schingiuite în rame și albume,Peste care se așează nestingherit Praful și uitarea,Intristandu-ne că timpul a trecutCa un vagabond năuc,Certat cu tinerețea și iubirea.Am făcut din palmă o cupă delicată,Ca diminețile,Zăpăcite de emoție,Să nu se sperie și să fuga.Au venit grăbite, pe rând,Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave,privirile îndrăgostite și gândurile
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
acasă minunat din acele vremuri. Dacă aș putea să m-ai întorc timpurile înapoi aș lupta cu hiba din ființă mea pentru a putea trăi o viață demnă însă acum e prea târziu lumea mi-a pus demult eticheta de vagabond iar eu simt plăcere pentru acest stil de viață așa că mă avânt mereu și mereu pe străzile vieții în căutarea aventurilor și a călătoriilor interminabile.“ Discuția dintre cei doi se curma pentru că muncitorii începuseră să se ridice de pe sub mandarini trebuiau
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
Lerida, acolo acum e de lucru la fructe de vară așa că dacă îmi cheltui repede banii am o alternativă de a lucra și câștigă alții. Ce să-i faci așa sunt eu plăsmuit să umblu din loc în loc ca un vagabond.“ În următoarea zi la lucru Vasea muncea din nou cu bucurie, ridică roaba cu pepeni și pornea cu pas vioi spre remorca glumind din nou cu muncitorii, iar spre seară strigă la ei spunându-le: ,, Haideți mă băieți că parcă
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
în ceata ucenicilor săi alături de alte femei. Când arhiereul Caiafa a pornit discreditarea lui Iisus din Nazaret, defăimătorii au scos și această bârfă precum că această femeie servea unor scopuri imorale. Odată ce Iisus și ceata sa erau priviți ca niște vagabonzi, era aproape normală bârfa pe seama lor și a bietei femei. Dar această întâmplare însă are înțelesuri mai adânci decât par la prima vedere. Mai târziu când mi-am dat seama că greșisem în legătură cu învățătorul Iisus am început să mă gândesc
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
suferința sa. Două lacrimi se scurseră din ochii sărmanului animal, erau lacrimi de speranță și bucurie că în sfârșit și-a găsit un prieten protector și nu mai este huiduit, bătut și alungat. - Amândoi, fantoma unui mort și-un câine vagabond, trebuie să redresăm România. Dar de unde să începem? Care-i capul și care-i coada? Referință Bibliografică: REÎNTOARCEREA LUI CEAUȘESCU / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Sunt căzut bine, insă voi care vreți să urmați binele trebuie să mă ajutați ca să fiți la înălțime iar eu știu să vă păcălesc așa cum îmi convine.” Era reprezentantul unui stil de viata, al unei categorii de oameni și anume vagabonzii, îi plăcea viață trăită în felul ăsta îl încântă să fie liber, să beie, să aibă aventuri și apoi când dădea de greu venea repede la biserică să fie ajutat. Au unii oameni în ei o sete de a vagabonta
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
îndoielile, neliniștile, iubirile. O stranie predilecție însă, manifestă poetul pentru fetid, descompus, pentru baudelaire-ienele „flori ale răului” simbolizate prin: schelete descompuse, morți, „jertfe pe catarge rupte”, „umbre de ruină”, râs hidos, o lume care delirează, mizerie, mulțimi de cerșetori, câini vagabonzi ș.a. De altfel, așa cum notează, „noi construim o lume din bucăți” și lumea e alcătuită din bine și rău, frumos și urât, miresme și duhori, deopotrivă. Datoria poetului este de a scoate la lumină frumosul și binele și pentru aceasta
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
cu propria-ți umbră, Privește cum umbrele scad, Chiar soarele-n timp, fără voie, se surpă Prieten-dușman îmi ești drag. ************************************ Berlioz, Vrăjitorul din Oz au pornit, în ciorapi bleu și roz, să gonească nonconformiști în Țara Munților Triști. Sufletul lor vagabond căuta, ca un mitic James Bond, un asin vorbăreț aurit, doar antilope-au găsit. Antitancuri, antitalente scriau festina nunc lente, șerpii, păianjenii frați se-mbrățișau îndoliați. Cin-nu trăiește nu moare, știe și șăful cel mare, zidul nu sparie deloc, dă-
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
clipele ei și să le aruncăm pe căi lăturalnice, când putem să trăim extazul vieții, aducându-ne lumea la picioare, prin iubire? Când am citit în poemul ,,Regăsirea de sine”, a poetului Ion Grigoroiu: ,,De peste tot răsar ca iarba/ Câini vagabonzi, mistreți bezmetici.../ Se umple lumea cu de-a sila/ Cu oameni proști, tâmpiți, eretici”/ am crezut că sunt prea dure versurile. Însă acum, încep să-i dau dreptate. Și nu că trădarea n-ar fi răscolit mereu sufletul omului! Ba
O FILĂ DIN MIEZ DE IARNĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346744_a_348073]
-
Treck. Foc nestins , iubirile, A fugit și mirele, Florile-s albastre azi, Te cam arzi. Un marș sentimental străbate O lume de momâi și blegi, Azi tobele sunt toate sparte, De muze te dezlegi. Ore matinale, triste, Umblă câini și vagabonzi, Tu privești prin alte prizme, Pelerini și bonzi. Mai bine te-apropii de tine, mai bine te cercetezi, acolo, diamantine găsi-vei fărâme de crez. Tot ce se nalță-s baloane Roșii, albastre, bolnav, Escaladează balcoane, Romeo, cazul e grav
HOOLIGAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346865_a_348194]
-
seară veneau tot mai mulți în parc. Picasem la marginea străzii, într-un loc unde iarbă crescuse mai mare. Priviam nedumerita și speriată. Singură cum eram, nu știam ce se va întâmpla cu mine. Pe alee vedeam cum treceau câinii vagabonzi. Mergeau cu pasul grăbit, priviau înainte și erau foarte atenți la orice mișcare. Simțiam cum mi se taie respirația și în acel moment încremeneam de frică. Mai aveam și durerea aceea de cap, iar cu ochiul stâng nu mai vedeam
BITA, PORUMBITA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/348419_a_349748]
-
moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu sectanții. De obicei se lăsau omorâți, nu semnau nimic. În fața mea nu a murit niciunul. M-a întrebat odată fratele meu, era mecanic
SUNT SUPĂRAT, DE CE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348483_a_349812]
-
nepătrunse,/ Iar mai recent, mi-am pus iubirea pe altar.// Cunosc tristețea nopților de mai,/ Mă pot plimba oricând printre planete,/ În picătura mea e-un colț de rai/ Și mitul nu mai poate să mă-mbete’’ (CV-ul unui vagabond, PIANISSIMO, p.12). Senzaționalul liric vine acum de la sine, are talent nativ incontestabil. Știe să-și regizeze textul liric în care substanța poetică și inspirația livrescă dau expresivitate nedeghizată unor cărți de poezie demne de a fi luate în seamă
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
-l știe, porticul nu-l arată./ Se face frig, iar ghiața cuprinde totu-ncet/Și nimeni nu mai știe de-i prinț ori de-i poet’’ (Sisif, PHILEMON ȘI BAUCIS, p.46-47). Pe Vasile BURLUI, cel autodefinit ’’mă simt un vagabond în visul nimănui’’, îl citesc mereu cu plăcere. De pe acum vă declar că mă abonez la Domnia Sa la citit. Cum să nu fie așa? Ia ascultați: ’’Cum strigă-n disperare îngerul din mine/ Însingurat, la margine de lume țintuit,/Căci
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
durerea ei nesfârșita.. . Restul nu mai contează..." (Ela) În fața blocului în care locuiesc, e o grădină. Și un felinar. Acolo, pe cutii de carton, la orice oră din noapte, găsești un om și un câine. Îmbrățișați. Câinele și omul sunt "vagabonzi". Îi ninge, îi ploua, ei sunt împreună. Și se adoră. Câinelui i se spune "Nevasta". Omul e alcoolic. Cândva, a fost profesor. E greu să vorbești cu el, pentru că nu e niciodată treaz. Oamenii râd. Îi evita. Îi ignoră. Eu
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea care urma să se contureze. Panait Istrati, “hamalul socialist din portul Brăilei �”, născut și crescut într-o societate mizeră, într-un spațiu închis avea să devină dezrădăcinatul vagabond al lumii, purtător al treselor intelectualității franțuzești. Pe tot parcursul vieții sale, Panait Istrati a trăit sub zodia revoltei interioare, din dorința de a se descoperi pe deplin într-un orizont fără perspective. Om al instinctului, consideră soarta parte integrată
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
și-n pântece. Cu slabe puteri încercă o apărare. Și-acoperi instinctiv capul cu brațele, își îndoi trunchiul, sperând că-și poate păzi plexul și ficatul. Nevrednicii atacatori diminuaseră furia, obosiți. Încredințat că efectul izbiturilor era cel scontat, unul dintre vagabonzi, dibuindu-i rucsacul căzut, se și retrăsese căutând cu înverșunare în el. Celălalt însă, mecanism stricat, continua să-l mențină la pământ articulându-i din când în când câte un picior, cu fața întoarsă spre lucrul avid al primului, fără
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
în templu. Noi avem tradiția de mii de ani rânduită de Moise și scrierile profeților. În contrast, acest Iisus dărâmă orice lege și desființează orice tradiție. Noi avem Templul și sinagogile. El predica pe câmpuri și prin grădini cu toți vagabonzii și cerșetorii după el și se lăuda că dacă se va dărâma marele Templu el îl va rezidi în trei zile, deci făcuse doar niște promisiuni deșarte și mincinoase și din această cauză a fost ajuns de blestem, căci știm
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
o teologie a celor mulți și săraci. Însă nu numai a lor... -Eu aș prefera totuși o coroană de aur dacă tot aș fi fiul lui Dumnezeu. Nu crezi? -E o corană a sângelui luminate arhiereu! -Ai înnebunit, biet bătrân vagabond! spuse arhiereul dojenitor făcând un gest cu mâna. Ai noroc însă că ne știm de multă vreme și n-o să te biciuiesc așa cum meriți. Dar acum să-ți spun și eu ceva la care te rog să reflectezi. Iată: ,,Blestemat
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]