805 matches
-
revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi putut să se pregătească pentru apariția unui erou ce avea să-l doboare pe tiran. Dar vieții nu-i păsa de coerența subiectului. Ea își revărsa conținutul în dezordine, de-a valma. Prin stângăcia ei, altera puritatea compasiunii noastre și compromitea justa noastră mânie. Viața era, de fapt, o ciornă interminabilă, unde evenimentele, prost aranjate, dădeau unele peste altele, unde personajele, prea numeroase, se împiedicau să vorbească, să sufere, să fie iubite
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o ia în căsătorie, după o încăierare decupată parcă din filmele fraților Marx, cu clare trimiteri și la violențele și reconcilierile din Telegramele caragialiene: Apoi se sărutară cu toții cu dulceață și efuziune, de parcă nu s-ar fi păruit de-a valma de când ani și ani de zile. Iar Mihnea pălit de-o toană de amintire, nu-și putu reține un bufnet de râs. Asta e o adevărată compoziție voluntară, lămurește el pe Vulpache, care s-a întors la dânsul nedumerit... Compoziție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță, Boierii, piticii, sforarii și regii. În condițiile create prin eliberarea noastră de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, poeții, necontenit ajutați de partidul clasei muncitoare pe de o parte, pe de alta având în față luminosul model al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se lucrează cu aceeași râvnă. Aici, pământul apare, deodată, negru, mai negru, decât în celălalt capăt. „Aici trebue să fie capitanul” , e de părere cineva. De-a lungul gropii au apărut forme omenești. Aruncați cu fața în jos, de-a valma. Iată, distincte, capul, trunchiul, mâinile și picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
negru, decât în celălalt capăt. „Aici trebue să fie capitanul” , e de părere cineva. De-a lungul gropii au apărut forme omenești. Aruncați cu fața în jos, de-a valma. Iată, distincte, capul, trunchiul, mâinile și picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]