1,700 matches
-
și reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea în raport cu adevărul. Pe baza acestei dimensiuni de variație se distinge între societăți cu orientare pe termen lung și societăți cu orientare pe termen scurt. În culturile cu orientare pe termen lung sunt valorizate austeritatea, parcimonia, perseverența. Aceste societăți sunt orientate spre viitor. Sunt societăți monocronice, în care oamenii își planifică atent activitățile și se angajează într-o singură activitatea la un moment dat; nivelul de concentrare în ândeplinirea activităților este ridicat. În culturile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientate spre viitor. Sunt societăți monocronice, în care oamenii își planifică atent activitățile și se angajează într-o singură activitatea la un moment dat; nivelul de concentrare în ândeplinirea activităților este ridicat. În culturile cu orientare pe termen scurt sunt valorizate respectul pentru tradiție, sentimentul obligației sociale, tendința de protejare a imaginii personale. Aceste societăți sunt orientate spre trecut sau spre prezent. Sunt societăți policronice, în care oamenii tind să se angajeze în mai multe activități deodată; nivelul de concentrare pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valoarea funcțională a unei trăsături identificate, modul în care societatea respectivă învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității de echivalare a unor concepte dintr-o cultură în alta, se pare că unele rămân totuși specifice unei culturi date: assertiveness și apprehension sunt funcționale în cultura americană, în timp ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individuală a conflictului, gestionarea lui în baza opiniilor personale, în timp ce în culturile colectiviste sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără a-i fi impuse soluții; pune accent pe identitatea eului și promovează strategii ale politeții negative. Stilul de comunicare este succint, explicit, linear, orientat spre un scop precis, informația se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează apropierea și sinceritatea. Stilul comunicativ este direct, adeseori abrupt, admițând exprimarea emoțiilor negative; oamenii argumentează dur, în forță, iar pentru impunerea punctului de vedere personal
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
politeții negative. Stilul de comunicare este succint, explicit, linear, orientat spre un scop precis, informația se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează apropierea și sinceritatea. Stilul comunicativ este direct, adeseori abrupt, admițând exprimarea emoțiilor negative; oamenii argumentează dur, în forță, iar pentru impunerea punctului de vedere personal adeseori nesocotesc sentimentele celuilalt. Pentru a-și exprima complet un punct de vedere, vorbitorii au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stil se numără: aserțiuni neargumentate, generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia pe care cuvântul o face asupra lui, nu argumentul. Stilul birocratic-afectiv caracterizează societățile cu dependență mare de context, care valorizează armonia socială și strategiile politeții pozitive. Accentul cade pe formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiilor interpersonale, pe când în culturile orientale rolul decisiv al limbii apare în conservarea relațiilor de grup, în confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiilor de grup, în confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile orientale elementele nonverbale și cunoștințele implicite împărtășite cultural joacă un rol decisiv în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de oameni, apare sălbatic, întocmai ca natura neamenajată, apare necultivat, exact ca ogorul nelucrat, trăind după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste tind să aplice aceleași standarde de evaluare și interpretare în relație cu toți membrii societății, în timp ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
demonstrat un pattern stabil și consistent atunci când li s-a cerut să răspundă la întrebări legate de modul în care se așteaptă ca organizația să-i trateze în diferite circumstanțe și la gradul în care ei percep că acesta le valorizează muncă. Astfel se formează suportul organizațional perceput (SOPA, evaluat de angajați ca garanție a faptului că vor primi ajutor din partea organizației pentru a-și îndeplini sarcinile eficient și pentru a face față situațiilor stresante. În 1965, Levinson (cît în. Rhoades
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
demonstrat un pattern stabil și consistent atunci când li s-a cerut să răspundă la întrebări legate de modul în care se așteaptă ca organizația să-i trateze în diferite circumstanțe și la gradul în care ei percep că acesta le valorizează muncă. Analiza factoriala exploratorie și confirmatorie a furnizat dovezi clare pentru consitența internă înaltă și pentru unidimensionalitatea scalei realizate de cercetători, în ambele forme. În mod cert angajații cred că organizația are o atitudine pozitivă sau negativă față de ei, față de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de Eisenberger devine mai extins. Între intenția de a părăsi organizația și supotul organizațional perceput există o relație negativă, oamenii tinzând să fie mai dornici să își găsească un alt loc de muncă pe masura ce ei percep că organizația nu ii valorizează suficient și nu se preocupă de starea lor de bine. Alte variabile organizaționale intra în relație și arată substratul psihologic al fenomenului fluctuației: pentru că angajații să își formeze o părere despre gradul în care organizația le oferă sprijinul necesar, ei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sine a unei persoane, sinele sau, așa cum acesta s-a elaborat și constituit o dată cu avansarea lui în practicarea carierei alese. Talentele, motivele și valorile ajung să se întrepătrundă iar oamenii învăța să obțină performanțe în acele activități pe care le valorizează mai mult, după cum sunt învățați să valorizeze acele lucruri pe care observa că le fac mai bine. Toate aceste elemente de care aminteam mai sus sunt foarte importante în formarea imaginii de sine și în autoevaluare. Ancoră carierei reprezintă așadar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
acesta s-a elaborat și constituit o dată cu avansarea lui în practicarea carierei alese. Talentele, motivele și valorile ajung să se întrepătrundă iar oamenii învăța să obțină performanțe în acele activități pe care le valorizează mai mult, după cum sunt învățați să valorizeze acele lucruri pe care observa că le fac mai bine. Toate aceste elemente de care aminteam mai sus sunt foarte importante în formarea imaginii de sine și în autoevaluare. Ancoră carierei reprezintă așadar acel element atât de important în concepția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
40 de ani. Cel puțin până acum rezultatele cercetătorilor tind să încline balanța pe aspectul stabilității. Explicația ar fi aceea că pe masura ce oamenii isi clarifica imaginile de sine respectiv pe masura ce devin mai conștienți de competențele lor, de ceea ce doresc și valorizează cu adevarat vor tinde să-și mențină aceste imagini. Se știe că în funcție de situațiile de viață pe care individul le traversează imaginea de sine poate suferi modificări considerabile. Așadar, există încă dubii cu privire la unul din atributele cardinale și definitorii ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
feței, din comportamentul supus și din propriile afirmații potrivit cărora „acum îi era rușine că este româncă” Potrivit teoriei ancorelor carierei oamenii tind să-și mențină imaginea de sine pe masura ce devin mai conștienți de competențele lor , de ceea ce doresc și valorizează cu adevarat. S-ar părea totuși că trebuie să se țină cont și de variabilitatea cross-situațională a posibilelor interese și atitudini ale individului. În acest caz imaginea de sine că indicator al ancorelor carierei nu și-a păstrat invarianta de-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
oricât de virtual ar deveni, se manifestă ca trup - viața umană este experimentată în cyberspațiu prin intermediul corpului: „Chiar în epoca subiectului tehnosocial, viața este trăită prin corpuri”. (Stone, 1991, p. 13Ă. Perspectiva capitolului de față se alătură acestor considerații care valorizează importanța concretizărilor corporale în spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării aplicat lumii online ignoră realitățile concrete ale evenimentelor derulate în Internet, diversele studii etnografice dezvăluind manierele în care utilizatorii se raportează cyberspațiului și/sau realității virtuale în termeni
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la fel de esențializantă. Am propus, în schimb, evidențierea modelelor tehnoculturale caracterizate prin pluralitate perspectivală și perceptivă, fie că ne-am referit la ontologia, fie la ideologia virtualității. În ciuda prezicerilor cu iz științifico-fantastic ale oamenilor de știință transumaniști, corpul continuă să fie valorizat atât în existența empirică, cât și în reprezentările cultural-artistice. Astfel, în spațiul tehnologiilor virtuale sau în proiecțiile media, viața umană continuă să fie trăită prin trupul senzorial, mintal, perceptiv, afectiv sau social. Legătura dintre experiențele fenomenologice, tehnoculturale și cele pragmatic-sociale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]