1,632 matches
-
față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955, p. 25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului îl face să sufere cu prisosință, dar nu cu zădărnicie”<footnote ERNEST BERNEA, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996, p. 10. footnote>. Bunul creștin este convins
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
ajută să percepem suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, în Hristos, Și nu ca ceva golit de sens. Putem încredința suferința noastră lui Dumnezeu, cu credința și nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să-L rugăm apoi să ne ajute să-i descoperim sensul. Suntem îndemnați de Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi pentru a ne aduce la noi adâncimi ale credinței
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
ar îmbunătăți înțelegerea. Deoarece o persoană poate răspunde critic atât emoțional, cât și intelectual față de o lucrare de artă, pot apare interpretări diferite, contradictorii și chiar aflate în competiție, ale aceleași lucrări de artă. Acest principiu ar încuraja diversitatea interpretărilor, valorizând lucrarea de artă ca o matrice extinsă de răspunsuri. Un alt principiu afirmă că interpretările ar fi adesea bazate pe o viziune asupra lumii și o teorie a artei. Criticul poate opera, astfel, în raport cu un set de asumpții mai mult
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rezultate: membrii culturii americane, dominantă în Statele Unite, sunt orientați spre viitor, se focalizează pe acțiune (a face), aspiră să domine natura și consideră că natura umană este mixtă; indigenii americani sunt orientați spre trecut, se focalizează pe existență (a fi), valorizează acțiunile de grup (colaterale), aspiră să trăiască în armonie cu natura și cred că omul, în esența lui, este bun. Firește, toate tipurile de răspunsuri pot coexista în cadrul unei culturi în situații particulare și în legătură cu elemente particulare de existență, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre indivizi sunt, în general stabile și de durată, trecutul este considerat superior prezentului, iar indivizii manifestă o relativă rezistență la schimbare. Opoziția in-grup/out-grup este evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre indivizi sunt, în general stabile și de durată, trecutul este considerat superior prezentului, iar indivizii manifestă o relativă rezistență la schimbare. Opoziția in-grup/out-grup este evidentă. Culturi cu un grad ridicat de dependență contextuală sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
15 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) În culturile cu grad scăzut de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra cuvintelor, ideilor, semnificațiilor. Semnificațiile sunt exprimate în text explicit, nonambiguu și sunt decodificate pe baza informației transmise literal. Sunt valorizate formele directe de comunicare, textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale. În aceste culturi este valorizat individul, nu grupul, prezentul și viitorul, nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lax: membrii colectivității se angajează în relații superficiale, puțin durabile, bazate pe avantajul reciproc, este promovat un mod solitar de viață și conceptul de familie restrânsă, spațiul personal este bine protejat, iar necesitatea de intimitate (privacy) este foarte puternică. Sunt valorizate competiția și independența individului față de grup: independența de acțiune orientată spre rezolvarea problemelor, de gândire și decizie, asumarea răspunderii individuale, exprimarea punctului de vedere, detașarea individului de grup prin unicitate și originalitate. Individul este interesat de satisfacerea nevoilor personale, de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale este relativ rigid: are o organizare internă clară, bine precizată, relațiile dintre membrii societății sunt profunde, de durată, bazate pe loialitate și moralitate, sunt promovate viața în cadrul comunității și conceptul de familie lărgită, acțiunile colective, constituirea spațiului public. Sunt valorizate cooperarea, binele public, dependența individului față de grup, sincronizarea acțiunilor individuale cu cele ale grupului, conservarea unor relații armonioase în cadrul grupului, comunitatea de gândire și răspunderea colectivă, conformitatea cu grupul și respectarea normelor de grup. Primează scopul de grup și loialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puternice, inteligente, nu există milă pentru cei slabi, săracii sunt condamnați de societate, standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale ale celor două sexe sunt flexibile: băieții și fetele studiază aceleași materii la
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea în raport cu adevărul. Pe baza acestei dimensiuni de variație se distinge între societăți cu orientare pe termen lung și societăți cu orientare pe termen scurt. În culturile cu orientare pe termen lung sunt valorizate austeritatea, parcimonia, perseverența. Aceste societăți sunt orientate spre viitor. Sunt societăți monocronice, în care oamenii își planifică atent activitățile și se angajează într-o singură activitatea la un moment dat; nivelul de concentrare în ândeplinirea activităților este ridicat. În culturile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientate spre viitor. Sunt societăți monocronice, în care oamenii își planifică atent activitățile și se angajează într-o singură activitatea la un moment dat; nivelul de concentrare în ândeplinirea activităților este ridicat. În culturile cu orientare pe termen scurt sunt valorizate respectul pentru tradiție, sentimentul obligației sociale, tendința de protejare a imaginii personale. Aceste societăți sunt orientate spre trecut sau spre prezent. Sunt societăți policronice, în care oamenii tind să se angajeze în mai multe activități deodată; nivelul de concentrare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valoarea funcțională a unei trăsături identificate, modul în care societatea respectivă învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității de echivalare a unor concepte dintr-o cultură în alta, se pare că unele rămân totuși specifice unei culturi date: assertiveness și apprehension sunt funcționale în cultura americană, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individuală a conflictului, gestionarea lui în baza opiniilor personale, în timp ce în culturile colectiviste sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără a-i fi impuse soluții; pune accent pe identitatea eului și promovează strategii ale politeții negative. Stilul de comunicare este succint, explicit, linear, orientat spre un scop precis, informația se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează apropierea și sinceritatea. Stilul comunicativ este direct, adeseori abrupt, admițând exprimarea emoțiilor negative; oamenii argumentează dur, în forță, iar pentru impunerea punctului de vedere personal
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
politeții negative. Stilul de comunicare este succint, explicit, linear, orientat spre un scop precis, informația se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează apropierea și sinceritatea. Stilul comunicativ este direct, adeseori abrupt, admițând exprimarea emoțiilor negative; oamenii argumentează dur, în forță, iar pentru impunerea punctului de vedere personal adeseori nesocotesc sentimentele celuilalt. Pentru a-și exprima complet un punct de vedere, vorbitorii au
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stil se numără: aserțiuni neargumentate, generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia pe care cuvântul o face asupra lui, nu argumentul. Stilul birocratic-afectiv caracterizează societățile cu dependență mare de context, care valorizează armonia socială și strategiile politeții pozitive. Accentul cade pe formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiilor interpersonale, pe când în culturile orientale rolul decisiv al limbii apare în conservarea relațiilor de grup, în confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiilor de grup, în confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile orientale elementele nonverbale și cunoștințele implicite împărtășite cultural joacă un rol decisiv în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de oameni, apare sălbatic, întocmai ca natura neamenajată, apare necultivat, exact ca ogorul nelucrat, trăind după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]