931 matches
-
genunchi semnifică insuficiență valvulară a crosei safenei mici; umplerea retrogradă a venelor varicoase, după ridicarea garoului de deasupra genunchiului semnifică o insuficiență a venelor perforante a grupului Hunter; umplerea retrogradă după ridicarea garoului de la rădăcina coapsei semnifică o incompetență a valvulei ostiale a crosei safenei mari (Kim et al., 2000). Studiul venelor perforante trebuie să stabilească care este sediul punctelor de reflux și care sunt perforantele insuficiente. Existența perforantelor insuficiente este pusă în evidență de o serie de semne directe și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de reumplere venoasă după efort, aceasta fiind utilitatea tehnicii. Se pot efectua măsurători succesive fără modificarea poziției transductorilor și a condițiilor de lucru. Avantajele metodei constau în simplitatea ei, fiind o metodă practică în aprecierea eficienței pompei musculo-venoase, a competenței valvulelor venoase și a probabilității existenței hipertensiunii venoase, durată scurtă a procedurii și care nu generează niciun disconfort pacientului (Nicolaides, 2000). Pletismografia de impedanță electrică aproximează variațiile volumului membrului prin variația rezistenței electrice consecutive (Nicolaides, 2000). Pletismografia cu ocluzie venoasă se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ASPECTUL ULTRASONOGRAFIC NORMAL AL VENELOR • În cadrul examinării statice Ecografia bidimensională pune în evidență venele ca structuri anecogene, cu pereții moderat ecogeni, subțiri și flexibili. Spre deosebire de artere, la nivelul venelor nu se evidențiază, în mod normal, ecoul intimal. Se pot evidenția valvulele venoase normale, asociate cu o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și flexibili. Spre deosebire de artere, la nivelul venelor nu se evidențiază, în mod normal, ecoul intimal. Se pot evidenția valvulele venoase normale, asociate cu o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele perforante prezintă și ele valvule, dar aceste vene nu pot fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mod normal, ecoul intimal. Se pot evidenția valvulele venoase normale, asociate cu o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele perforante prezintă și ele valvule, dar aceste vene nu pot fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al., 2006, Kulkarni et al., 2007). Uneori poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele perforante prezintă și ele valvule, dar aceste vene nu pot fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al., 2006, Kulkarni et al., 2007). Uneori poate fi observată ecogenitatea spontană a sângelui în vene. Acest aspect este produs
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evidențiată corespunzător numai în ortostarism și cu ocazia efectuării diferitelor mișcări, de unde și denumirea de flebografie funcțională. Esența flebografiei funcționale rezidă în studiul funcționalității sistemului venos atunci când acesta trebuie să returneze sângele împotriva atracției gravitaționale. Astfel poate fi înregistrată funcția valvulelor venoase și pot fi identificate cauzele disfuncției pompei musculo-venoase. Se pot vizualiza modificările anatomice ale venelor (tortuozitatea) și eventuala circulație colaterală prin venele superficiale. Având în vedere că nu poate fi vizualizată decât o porțiune a unui membru la un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
anterior. Aceste rezultate au importante implicații în elucidarea statusului inflamator local și deschid perspectiva implicării celulelor T cu memorie imunologică în patogeneza bolii venoase cronice. Aceste date se corelează cu două studii axate asupra morfologiei infiltratului inflamator (preponderent limfocitar) din valvulele venoase și din peretele venos (SchmidSchonbein et al., 2001, Sayer, Smith, 2004). Studiul nostru se individualizează în cadrul cercetărilor asupra infiltratului imun prezent în structura peretelui varicos prin două elemente: (i) evaluarea distinctă a limfocitelor T4 helper și T8 citotoxic; (ii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
regimului alimentar și de efort fizic, în săptămâna a 2-a de boală, când la nivelul plăgilor lui Peyer există zone de necroză, ce pot perfora în peritoneu. Perforația tipică este localizată mai frecvent pe ileon, la 15-20 cm de valvula ileo-cecală, excepțional pe colecist, colon, stomac. Peritonita prin perforație colică apare în special la persoanele în vârstă, la care insuficiența organică constituie un factor de risc. Este o afecțiune severă, grevată de o mortalitate crescută 47%. Cauzele ce pot determina
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
viteza de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor), vâscozitatea sângelui și starea funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale motilității (contracturi, convulsiuni epileptiforme și monoplagii) și lipsa tulburărilor sensoriale, ilusiuni și halucinațiuni sensoriale. Din partea cordului s-a constata o degenerescență grasă a pereților cordului, deveniți galbeni și friabili, și prezența unor plăci intense și proeminente atât la baza valvulelor aortice, cât și pe /partea?/ internă a aortei ascendente. în fine din partea ficatului și a rinichilor s-a observat asemenea o degenerescență granulo-grăsoasă considerabilă.” Am redat textul în descifrarea lui George Potra, doar cu adăugarea unui cuvânt între paranteze drepte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acțiunea agenților care induc apoptoza. Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care implică, probabil, țesutul conjunctiv din întregul organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca, de exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială secundară din ADPKD are un rol important pentru evoluția pacientului cu această boală. Complicațiile produse de HTA cresc semnificativ morbiditatea din ADPKD: la nivel cardiovascular, cerebral (ținând cont că cei cu ADPKD sunt frecvent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o varietate de manifestări extrarenale ce implică numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
extrarenale ce implică numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă mitrală ( 26 vs 2%), incompetența tricuspidei (15 vs 4%), incompetența aortică (8 vs 1%) și prolpasul valvei tricuspide (6 vs 0%). în literatură sunt citate și asocieri mai rare (cardiomiopatia dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la această idee, deoarece au reținut că boala se manifestă de obicei tardiv în cursul vieții și este posibil ca în timp să se descopere o terapie de blocare a evoluției chiștilor. (c) III-5 este în observație de Prolaps de valvulă mitrală și deja este marcată de această posibilitate. La sugestia părinților acceptă testarea. Se confirmă prezența a doi chiști mici în rinichiul drept. Probleme: are ADPKD? Foarte probabil că da (în contextul familial). tatăl fetei propune să nu i se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dispariție. Pancreasul nu este compact ca la megachiroptere. 1.2.4. Aparatul circulator Arterele membrelor, în loc de una sunt între 5 7 și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]