13,019 matches
-
cu dezinvolutură în oricare din marile saloane culturale ale lumii. Trec peste alte cărți pe care le-am citit pe nerăsuflate chiar în săptămânile recente (cele trei volume editate de David Biale, Cultures of the Jews, o biografie a cântărețului Van Morrison, Celtic Crossroads, scrisă de Brian Hinton, Maestrul, al lui Colm Toibin, Evreul din Linz, de Kimberley Cornish, volumul al șaptelea din Însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu, ori cele două cărți ale lui Slavoj Zizek - The Zizek Reader și
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
De la Montserrat Caballe și Luciano Pavarotti până la Angela Gheorghiu. Revenind la Tanglewood... părăsesc acest loc mirific cu regretul de a nu fi ascultat concertele finale ale festivalului... concertele...în care au apărut pianiștii Pierre-Laurent Aimard și Emmanuel Ax, bas-baritonul Jose van Dam, basul Samuel Ramey, dirijorul Frans Bruggen conducând "Orchestra secolului al XVIII-lea". Deși a fost anunțat în program, nu a cântat în festival nici Leon Fleisher, celebrul pianist și profesor. Cu trei zile înainte de concert a acuzat dureri ale
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
scrie, și nici învăța, noaptea. Adolescent fiind, obișnuiam să rătăcesc prin Iași, singur, în orele toride ale amiezii, pe străduțe necunoscute, la periferia orașului, închipuind scene tandre și obscene, ascunse în spatele geamurilor căscate, negre, mistuitoare... Mă fascinau cișmelele, picurul în van pe cimentul fierbinte, crăpat de smocuri de iarbă, al curților părăginite... sau într-un lighean smălțuit fantastic, stîrnind ecouri... Întrezăream, halucinant, femei dubioase, fermecătoare, cu șoldurile evazate, cu sînii căzuți, moi, pînă la buric, făcîndu-mi semne magice de după perdele... Visam
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
poate exista nici o mediere și nici un contact. Din acest motiv, mistica creștină este o tentativă absurdă și zadarnică. La Dumnezeu nu ajungi nici după ce vei muri, darmite încă din viața aceasta. Și atunci tot ce înseamnă mistică creștină este zbatere vană. În al patrulea rînd, asceza fără de care strădania mistică nu se poate împlini nu intră în vederile unui musulman. Musulmanul nu înțelege de ce trebuie să-ți mortifici trupul de vreme ce trupul e creația lui Dumnezeu, cum tot așa nu înțelege ce
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
măsoară în cifre (ani, înălțimi și, vai, conturi) și se află dezlegînd șarade. Capcane pentru oameni fericiți, după scripturi (și după citatul din Eminescu...). În stilul tautofoniilor e rescris Ecou tîrziu: "Orice ziar e eveniment, e,/ 'n grafemuri grave, un van portret:/ suspectă umbră, - al zilei Z.../ Orice ziar e, -n aieve, niente." Absurdul și nimicul, un cuplu gazetăresc amintind de urît și sărăcie, fac cît de cît suportabilă, prin trecerea în catastif, o realitate amenințătoare prin devălmășia ei. Varietatea, așa cum
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
acest tratat a fost cam umilitor pentru orgolioșii habsburgi. Suveranul austriac recunoaște pe sultan în calitate de tată și suzeran, dar și frate cu marele vizir. Din anul 1533 a fost organizată o ofensivă împotriva acestui stat asiatic. Au fost cucerite cetățile Van, Pasin, Oltu, Aktamar, apoi, turcii vor intra în Tebriz, unul dintre marele centre ale Azerbaidjanului în acel moment. Nici Țările Române nu au fost neglijate. Fiind la a opta expediție militară, Soliman a organizat-o minuțios, fiindcă ea viza Moldova
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
picturii. Ea trebuie să placă pentru a fi cumpărată. Nu mi se pare că pictura lui Philippe Caracostea scapă acestei primejdii, ci dimpotrivă, răspunde exact așteptărilor unui public poate obosit de avangardisme și doritor să-și decoreze interioarele. Și totuși Van Gogh nu a vândut decât un singur tablou în timpul vieții... Temele sunt variate: peisaje, scene de concert, flori, imagini din pădure. în expoziția din ianuarie 1995 lipseau cu desăvârșire portretele. Explicația ar putea rezida chiar în lipsa de vandabilitate a portretelor
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
fel și la o altă scară - un echivalent al cunoscutului nostru colecționar care a fost Krikor Zambaccian. Expoziția la care mă refer are loc sub genericul incitant "De Cézanne a Picasso" și include celebre pânze semnate, de asemenea, de Vincent van Gogh, Degas, Renoir, Gauguin, Rouault, lucrări datorate pictorilor foviști, celor din gruparea Nabis. Sunt expuse numeroase portrete ale lui Vollard însuși, lucrări datorate numeroșilor pictori pe care i-a promovat, pe care i-a ajutat, pe care i-a stimulat
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
pepene,/ ori un pepene e mai pătrat ca un tramvai - / nu știu doamnă,/ vreți un pepene electric/ sau un pepene cu cai?/ Că mai poartă și monoclu, scuză-mă, te rog/ nu găsiți că acest pepene/ l-a cunoscut pe Van Gogh?/ Două felinare se rugau: un înger în ficat/ înțepe-ne/ dar vrem să purtăm și noi cravată/ ca ori și care pepene!". Genul de relaxări ale metaforei pe care ți le permiți între prieteni, oameni, cu siguranță, nicidecum graves
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
șoseaua cea mare și fără început." Și finalul finalurilor, o dedicație: "Celor mulți umili!" Ceea ce frapează la prima lectură e încercarea scriitorului de a trage concluzii. Acestea ar fi concluziile cercetării sale de romancier. Nu și-a irosit timpul în van. A ajuns la un rezultat pe care îl comunică; îl dedică apropiaților săi, celor mulți și umili. Realismul popular al literaturii ardelene, afirmat cu atîta insistență în operele lui Coșbuc își găsește, în încheierea primului roman românesc modern, o îmbătătoare
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
este greu să admitem că a existat un artist în secolul al XIX-lea care nu a trăit în Franța, dar a reprezentat o punte esențială de legătură între opera lui Tițian, Ruysdael sau Goya și cea a lui Monet, Van Gogh, Redon, Pollock.
Între tradițional și modern: doi corifei ai artei secolului al XIX-lea by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7741_a_9066]
-
și mare nu reprezintă altceva decât o 9. Hotelul construit din rulote 10. Hotelul din butoaie de vin Ai adormit vreodată alături de un pahar de vin bun franțuzesc? Dar ce zici de interiorul unui butoi de vin franțuzesc? De Vrouwe van Stavoren Hotel din Olanda a reciclat patru butoaie de vin din Elveția și le-a transformat în camere de hotel. Umplute înainte cu 14.500 de litri de vin Beaujolais dintr-un castel francez, fiecare deține acum o cameră modestă
Top 10 hoteluri construite din materiale ciudate by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81852_a_83177]
-
tăpșan din sudul Franței, bunăoară. Asta, probabil, pentru că o situație reală e mai greu de imaginat, pentru a justifica o pictură, decît de găsit, pornind de la ea. Așa că mult mai des s-a spus: un peisaj ca în tabloul lui Van Gogh. Pentru artele plastice, situația e destul de comună. În literatură, în schimb, dincolo de folosirea unor metafore șterse ("vecinul meu e un Harpagon", "asta, domnule, e ca-n Caragiale"), puterea naturelului de-a-și recunoaște marca înregistrată slăbește. Ceea ce nu înseamnă că
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
aceia care, avînd experiența nenorocirii pe care îl reprezintă, i-au intuit de aproape resorturile lăuntrice. Altminteri, în absența unei cît de mici înțelegeri a cercului vicios din care ia naștere psihologia fanaticului, discuția despre fanatism ar semăna cu perorația vană a unui agent de propagandă: searbădă diatribă pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
elucidate. Am numit deja pe Muybridge, cu a sa enciclopedie a mișcării, Michelangelo, Velázquez, Crucișătorul Potemkin, ilustrații din tratatul de boli ale cavității bucale, zecile de imagini din ziare si reviste, dar am omis alte influențe importante: Cimabue, Rembrandt, Degas, van Gogh, Eschil, Shakespeare, T. S. Eliot, Beckett. Altele rămân încă de descoperit, cum face Deleuze atunci când argumentează existența unor elemente egiptene și bizantine în arta lui Bacon, întărind (involuntar) ipoteza lui Eco a lanțului milenar al influențelor. Insinuându-se în
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
scrisă și cea în care o citesc, rolul unui tratament aplicat colectivității. Rol care s-a pierdut, în meandrele specializării. Însă fără el, fără preocuparea pentru integritatea umană a organismului care-ți stă în față, orice rețetă se scrie în van.
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
atrag atenția că-n acest volum s-au strecurat și mici inexactități, ori doar erori de corectură : Luciana Giurchescu (p.71), Sara Bernard (p.74), Marcello Moreretti (p.76), Eugen Barbara (83), George Rautski (110), Agapia Macri Eftimiu (195), Philippe van Tiechen (298) ș.a. De ani de zile citesc - În volume și reviste - dicționarul umoristic al amicului Mihai Frunză. Colcăie de haz! Vă citez din el, cîteva definiții/istorioare delectabile: „TROMPA LUI EUSTACHE = Elefantul Eustache de la Grădina Zoologică din Paris, vrînd
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
liniștii și Încrederii În linia orizontului care flutura În fiecare dimineață un steag al biruinței... Duc viața lui Proust, trăind din amintiri. Am fost la un pas de nefericitul destin al lui Holderlin și am trecut prin chinurile singurătății lui Van Gogh (descrisă de Octavian Paler, În „Scrisori imaginare”). Văzând cum cerul vieții se Întunecă tot mai mult, iar corbii se apropie primejdios de câmpia Încă Înverzită a sufletului meu, am hotărât să sfidez destinul și să cultiv cuvântul, sperând să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
521-541. Forse, M.; Lemel, Y. (1998), „Occupational, educational and economic position status consistency trends in France, Germany and USA”, document de lucru, INSEE, CREST, Paris. Fox, J. (1997), Applied regression analysis, linear models and related models, Sage, Londra. Grootaert, C.; van Bastelaer, T. (ed.) (2002), Understanding and measuring social capital, The World Bank, Washington, D.C. Grusky, D.B. (ed.) (2001), Social stratification in sociological perspective, Westview Press, Oxford. Habermas, J. (2000), „The public sphere”, în Kate Nash (ed.), Readings in contemporary political
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atât pentru liniștea pe care o gustă între imensele rafturi de cărți, multe din ele fiind ediții princeps în latină, germană și maghiară și aparținând Evului Mediu autro-ungar, cât pentru delectarea ochiului cu nemaipomenite copii ale unor capodopere semnate de Van Gogh, de Rubens, de Monet, de Gaugain, de Picasso, sau chiar de Grigorescu sau Luchian, toate, de cele mai multe ori, în ton cu lumea cărților și cu starea de spirit pe care un cititor serios trebuie să și-o formeze întotdeauna
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de lumină ce tăbăra gata decupată, pe fereastra ușii ciocnindu-se de lumina grea, difuză din interior, parcelată în umbre aproape obosite și vâscoase, soția directorului Sima părea coborâtă din rama unui somptuos tablou, ca un personaj din lucrările lui Van Gogh, Edward Munch sau Carl Shagall. Nu. Iozefina nu poate veni de aiurea-îmi murmuram în gând adeseori așteptând-o cu nerăbdare - Sunt sigur că ea vine întotdeauna de-a dreptul din realitatea secundă a unei astfel de opere. De aceea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Fără noi, pe urmașii tăi i-ar fi chemat Willi și Karl, mititelule, Întări Elvis. — Ce zice? Ce zice? se auzi de undeva din spate Beethoven, care, În Încercarea de-a prinde insultele, Își pusese palmele pâlnie la ureche. Marele van B. fu Însă nevoit să și le acopere imediat: urletul de mânie emis În acel moment de Împărat ar fi putut asurzi chiar și un surd. Roșu la față, cu capul În piept, Napoleon se năpusti ca un berbec spre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cartierul general după un dulap cu medicamente, de unde Începu să Împartă ordine scurte și precise. Ca urmare, lutierii florentini avansară pe flancul stâng, la umbra imensului ghiveci al asparagusului, dar Jimmy Hoffa, ieșit ca din pământ, le sări În cârcă. Van Gogh și Monet , cu niște pensule lungi În mâini, se Învârteau În jurul lui Jack Dempsey, Încercând să-l picteze În manieră ondulat-impresionistă. Speriat, boxerul eschiva de mama focului, până când găsi o breșă În garda lui Van Gogh și-i aplică
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
le sări În cârcă. Van Gogh și Monet , cu niște pensule lungi În mâini, se Învârteau În jurul lui Jack Dempsey, Încercând să-l picteze În manieră ondulat-impresionistă. Speriat, boxerul eschiva de mama focului, până când găsi o breșă În garda lui Van Gogh și-i aplică acestuia „schema Tyson“, olandezul alegându-se astfel cu o nouă ureche detașabilă. În zona scării de incendiu, Brando Îi dădu un brânci puternic lui Arhimede, care, ud leoarcă, alunecă și se prinse de balustradă, țipând: „Dați
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
publicul Îl vrea. Primește un Oscar pentru rol secundar, pe care, captiv fiind În televizor, nu se poate duce să-l primească. Discursul lui pentru apărarea drepturilor cabinierilor și a tipilor cu clachetă se dovedește a fi fost scris În van. Devine invidios și răzbunător. Îl bate măr pe Van Damme În câteva filme, Îi taie biciul și-i Înlocuiește lui Indiana Jones pălăria ba cu o cipilică, ba cu o pălărie de damă cu voaletă. Lui Columbo Îi râde În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]