1,522 matches
-
autoguvernării merge în chiar inima ratărilor tentativelor de modernizarexe "„modernizare". Este greu de conceput că un spațiu politic și cultural unde individualismul, autonomia și autoguvernarea au fost teme politice și practice extrem de marginale se dezbară ușor de patriarhatxe "„patriarhat" în variile sale forme de manifestare, inclusiv cea de gen. Mai mult, Ghicaxe "„Ghica,Ion" insistă asupra unei cauze de fond a autonomieixe "„autonomie" scăzute a femeilor: dependența economicăxe "„dependența economică" față de bărbați. Încă din acea vreme, destinul lor ocupațional (altul decât
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideologie" nu sunt altceva decât cazuri particulare de patriarhatxe "„patriarhat", căci acesta din urmă este „o vastă panoplie” care le subordonează pe toate: marxismxe "„marxism"ul, maoismul, nazismul și celelalte ideologii,xe "„ideologie" în diferite proporții, nu sunt altceva decât variile lui metamorfoze (Gyn/Ecology). Aceasta explică de ce, pentru radicale, concilierea cu ideologiile existente înseamnă o conciliere cu gândirea și politica patriarhale. În eșafodajul patriarhalxe "„patriarhal", femeile au fost lobotomizate, îndobitocite, au devenit marionete ale voinței bărbătești (Gyn/Ecology). Pentru a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
decât interesele „meschine” ale fiecăruia în parte, și acestui ideal trebuie să îi fie deplin sacrificate interesele imediate. Idealul reprezintă „viitorul luminos”, comunismul. Tot ce amintește de trecut și îndepărtează de acest „viitor luminos” exprimă înapoiere și trebuie lichidat prin varii mijloace. Un mijloc central, regăsibil și în celelalte țări comuniste mai târziu, este cel al marii purificări de clasăxe "„purificărideclasă". Au fost eliminați, în genere, prin deportare în gulaguri, în mod special cei socotiți „dușmanii de clasă”: burghezii, chiaburii, intelectualii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că, de obicei, sfârșiturile fericite se referă la o femeie și un bărbat care „au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Din perspectiva teoriilor politice feministexe "„feminist", oamenii nu pot trăi fericiți atâta vreme cât o parte este etern dependentă de alta, în varii moduri: politic, economic, cultural. Condiția fericirii este autonomia. Și această autonomiexe "„autonomie" este profund lezată de politica patriarhală a „părții leului”, indiferent că este una de dreapta, de centru sau de stânga, una capitalistă, comunistă sau postcomunistă. Ceea ce îmi propun
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ne plasăm neapărat în afara raționalului și că acest act poate fi, la rândul lui, „înțeles” și descris în termeni raționali. d. În fine, ca un rezumat al considerațiilor de mai sus, trebuie subliniat faptul că despre subiectivitatea, interioritatea umană avem varii și multiple semne și semnale sensibile (vorbe, gesturi, manifestări, comportamente). Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni intensive, de mare profunzime
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fel, și aici funcționează bine cunoscutul „efect Matei” - „Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce are i se va lua” (Matei 25.29) -, care acționează în varii câmpuri ale vieții sociale. Vizibil este și în practica citării în știință: unii autori, odată citați, devin mai cunoscuți și sunt citați și mai mult, în vreme ce alții, care au intrat în „spirala tăcerii”, rămân cvasinecunoscuți.) În concepția autoarei teoriei „spirala
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
epică, Bietul Ioanide e totuși o carte barocă prin alternări surprinzătoare de planuri și prin sugestiile ei conotative, prin natura contextului, extrem de bogat ca sugestii și determinări temporale. E un roman baroc Bietul Ioanide și pentru că scriitorul a introdus elemente varii (eterogenitatea lor produce și acea supradimensionare despre care vorbeam înainte), unele dintre acestea perfect adaptate la condiția estetică a romanului profesat de G. Călinescu: "Romanul - spunea scriitorul - este în orice caz o operă de știință, sau, cu un termen mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu ultimele evoluții în mișcarea ideilor și este greu să afli subiectul între limitele căruia să nu dețină avizarea necesară unor opinii tranșante. Cum observam și-n prefața celuilalt volum, temele aliniate în sumar pot prilejui și alte abordări, în varii chei și-n lumini cât mai diverse. Dificil nu-i atât să le șarzezi cu pixul, cât să poți (și să știi) alege ceea ce merită cu adevărat de reținut din noianul de referiri aflate în bibliotecile lumii selecție care, prin
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este "ochiul ce luminează strălucind", iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea "făcînd vizibil ceea ce altminteri este invizibil"4. Atena polymetis, "sfătuitoarea în varii ocazii", al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea-prealabilă, este deopotrivă glaukopis, dotată cu o incandescență și cu o claritate a ochiului care fac cu putință privirea-prealabilă în ceea ce abia urmează să se întîmple și să fie. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Viena până ce împăratul Austriei va răspunde și de-a duce acest răspuns imediat la Livadia, unde-l așteaptă împăratul Alexandru. Cine cunoaște importanța jurnalisticei oficioase și precauțiunea cu care ea răsuflă va compara între ele răsuflările lor de natură foarte varie și va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios, asigurări despre identitatea intereselor Austriei și Rusiei; deducem că aceste interese sunt identice în Orient. Dar ce voiește Rusia în Orient? Aicea ni răspunde un alt organ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbe, nicidecum cunoștințe pozitive, răsărite din studiul amănunțit al materiei respective. Așa de ex. cea dintâi, "Civilizația este contrară corupției", conține un neadevăr, Las' că pân - acuma nimeni, nici Buckle chiar, n-a putut defini ce este civilizația, atât de varie este ea în formele ei, dar presupunând că ea este definibilă, că s-ar găsi o formulă generală care să cuprindă civilizația greacă alături cu cea chineză și bizantină, teza rămâne neadevărată, căci civilizația e intelectuală, fără cuprins moral, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte din categoria marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajung, în multe cazuri, atât de numeroase și de grele încât devin asemuitoare valurilor ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți. Astfel se explică de ce documentele aproape au dat consacrare termenului „a nu învălui mai mult”, atunci când, în varii împrejurări, domnii porunceau slujitorilor de stat (boieri) din diferite resorturi executive (globnici, deșugubinari, olăcari, podvodari etc.) să lase în pace „să nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marxist-leniniste, au identificat instituția veciniei și i-au conferit atributele și rigorile specifice întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și juridică, în măsură să dea formă de legitimitate pretenției lor de a stăpâni. Acești factori de putere au folosit conjuncturile create din varii dificultăți puse în fața locuitorilor de rând (a nu se uita acel greu mare căzut asupra satului Torcești din timpul domniei lui Duca Vodă), au profitat de vremurile tulburi pentru a-și satisface interesele egoiste, plăsmuind stări de lucruri și circumstanțe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci și până acum nu s-au cunoscut de moșina, nici nu s-au arătat cu scrisori cât au trăit părinții noștri”, ca abia în 1836 să apară cu această pretenție. Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și întemeierea, în ultimă instanță, a statului, își au sorgintea în nevoia de apărare. Or, cum poporul român, satele românești au avut întotdeauna drept trăsătură caracteristică sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare au devenit ceva intrinsec existenței lor, ceva ce se înțelege de la sine. Prin urmare, reglementarea vieții ostășești s-a impus cu acuitate. Și așa cum nu avem date execte despre data (an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evoluțiile istorice și administrativ-politice ale României și Franței și, mai ales, a influențelor pe care le-a cunoscut construcția instituțională a statului român după modelul celui francez. Nu poate fi neglijat nici impactul naționalismului francez și, respectiv, românesc, dezvoltat în varii forme de-a lungul timpului, de la construirea statelor națiune și apărarea granițelor acestora în timpul celor două războaie mondiale, până la instrumentalizarea lui în formele paranoice și schizoide ale manifestărilor naționaliste totalitare românești. Filofrancofonia, reprezentată și de cooperarea bogată și diversă dintre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de mișcare și de expansiune. Călătoria devine o formă de cunoaștere și de autocunoaștere. Nu e doar o călătorie în spațiul virgin exterior, ci mai ales o călătorie spre esența ființei umane. Devine o călătorie de descoperire a omenescului în variile sale forme. Educația primită, dar mai ales uzanțele vremii, le împiedică pe aceste femei cu inițiativă și care știu de altfel „să urzească cu amănunțime planuri”155 să pornească singure în expediția salvatoare. Prin cuvintele Filomenei ele își recunosc statutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de mișcare și de expansiune. Călătoria devine o formă de cunoaștere și de autocunoaștere. Nu e doar o călătorie în spațiul virgin exterior, ci mai ales o călătorie spre esența ființei umane. Devine o călătorie de descoperire a omenescului în variile sale forme. Educația primită, dar mai ales uzanțele vremii, le împiedică pe aceste femei cu inițiativă și care știu de altfel „să urzească cu amănunțime planuri”155 să pornească singure în expediția salvatoare. Prin cuvintele Filomenei ele își recunosc statutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că amicul său e măgar, violent și n-are manieră. Cronica neagră a personajelor literare Voi scandal! Voi să mor! Mița Baston Personajele, ca toți oamenii, mai mor. În literatura română se mai și ucide. Dar foarte des și din varii motive, personajele își pun capăt zilelor singure. Sau încearcă să o facă. Unori gestul e justificat. Alteori rămâne obscur, ca în cazul casierului Anghelache al lui I.L. Caragiale. Sinucigașul acesta, terorizat de o Inspecțiune, a stârnit cascade de cerneală și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
actuală precizarea din cartea din 2006: "Demersul nostru se bazează strict pe realitatea care impune ca principale realizări în această perioadă: Dezvoltarea și diversificarea vieții socialculturale și economice, ca exponent SC CVINTET TERA fiind un grup modern și modernist sub varii aspecte. Introducerea informatizării (de la telefoanele analogice cu disc la celulare, calculatoare, internet) și nu numai. Realizarea unei anumite conștiințe de sine a acestei populații dar și știrbirea, neglijarea sau anularea valorilor locale (un exemplu: parlamentari, străini de aceste locuri); Situarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
autorul (incisiv și bine argumentat), județul și municipiul Vaslui „sunt astăzi și altceva decât locuri unde nu se întâmplă nimic". Inclusiv, adaugă profesorul, un fost deputat de Vaslui este acum președintele țării... Prin alcătuitorul ei vrednic, monografia a apelat la varii tipuri de documente, pentru a lumina cât mai bine întregul travaliu: mesaje de sărbătoare (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Nicolae Văcăroiu etc.), un scurt istoric al Vasluiului (monumente, biserici, școli etc.), acte constitutive privind "Comitetul pentru radio și televiziune locală", fragmente
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]