128,121 matches
-
Iluzia este a unui inventar de-o subordonare atentă la obiect(e), în pofida sclipirilor festive, a fioriturilor ce amplifică entuziasmul părelnicei aderențe: „Bucătării, bucătării de vară,/ Creme de zahăr ars strălucitoare,/ Mari șervete de-azur dulapuri-sfinxe,/ Dulci utopii din linguri vechi prelinse;/ Sînii aici sînt plini, coapsele grele,/ Miresmele iau foc de la perdele,/ Luminile se-așează lin pe scaun,/ Din cratițe bea lapte prins un faun,/ Nasturii cad subțiri de la cămașă,/ Bucătării încinse, pătimașe...” (Elegie). Acest miraj amintind pictura flamandă al
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
mări misterul,/ Cînd cade jos,/ O să umflăm cu țeava mărul/ Cel unsuros.// Apoi vom scărpina copacii/ Să crească blînd./ Preapofticioși, ugerul vacii/ Vom lua mulgînd.// Și astfel, spre-a ne trece veacul,/ Din tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin chiar condiția lor ingrată ce-și conține șansa redempțiunii. E la mijloc, negreșit, o timiditate, o inadaptare funciară a eului, dar și o victorie subiacentă a sa prin mistica umilinței: „În magazii cu șobolani bătrîni/ Unde îți
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Butoaiele adînci de motorină./ Păianjenii murați în lămpi cu gaz/ Îmi lunecau cu grijă pe obraz,/ Primusuri mari, lucioase, de alamă/ Mă-țelegeau și mă luau în seamă./ Priveam uimit cum lucrurile-apar/ Și se scufundă-n hăuri de mărar,/ Cum ruginesc vechi cercuri de la plită/ În maldăre de lînă părăsită,/ Cum arcuri frînte mor în canapele/ Ce-au clătinat sufragerii pe ele/ Și cum prin colțuri îngeri diafani/ Suflau cu-amurg mărgica la curcani” (Elegie). Se poate face, pe bună dreptate, asocierea
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
leneșă din minte,/ Femei cu sîni lincențioși/ Umflați de-un înger pneumatic/ Pîn’ la absurd în plușuri roș,/ Femei ce ne-ar lăsa-n burice,/ Plutind pe pîntec, să murim/ Fără speranțe, fără apă,/ Cum pe corăbii Gordon Pym/ Halucinînd vechi etichete/ Pe butoiașele cu spirt.// O, Leonid Dimov, e seară/ Și eu beau singur într-un birt” (Scrisoare). Suferința se reduce printr-o sugestie inaugurală, prin prospețimea sa: „Dar uneori tristețea ne încearcă/ Primejdios cum miezul unor nuferi/ Lopata de
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
turna la popasuri laptele dulce în ceașcă.// Apoi într-o seară (caută-adînc în memorie!)/ Ne-am dezbrăcat, neștiind întîmplarea aceasta ce-nseamnă,/ Și renunțînd la găsirea pisicilor tale, la glorie,/ Oh, ne-am pictat unul altuia, palizi, pe coapsele calde, vechi peisaje de toamnă...” (Prima elegie a detectivului Artur). Așa încît, triumf al artificiului moral, senzualitatea poartă, la rîndul său, masca stilistică. O mască suprapusă alteia, în această barocă prin excelență alcătuire care e creația lui Emil Brumaru, din substanța căreia
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
adică aproape identice cu acelea din cartea dnei Kvasnîi. Ca să vezi meticulozitate (e chiar vorba dnei Rogalski)! l Tot în Observator, dl I.B. Lefter semnalează o (așa-zicînd!) replică pe care poetul basarabean Grigore Vieru a dat-o unui articol mai vechi al d-sale. Supărat de a nu fi prețuit cum s-a obișnuit, dl Vieru scrie: „Dta, dle Lefter, ai încasat barem o palmă de la cineva?! Căci o palmă zdravănă sau chiar un șut în fund ți se cuvin!” Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
se dezlănțuie pentru a ne povesti... fantasme! Ce se întâmplă în acest text liric/ narativ ce înaintează de-a lungul unor veritabile versete? Doamna (EA) s-a dus să se culce „devreme”, la etaj; la parterul casei arătoase, de modă veche, cu scară interioară - una din treptele de lemn scârțâie - Domnul (EU-l poetic, înlocuit aici cu NOI, pluralul de maiestate) întârzie, ținând în mână un „pahar înalt”. S-au certat? Sigur este că visătorul se plimbă și face planuri cum
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
o bibliotecă frecvent evocată, pe ale cărei rafturi Hegel stă lângă romane polițiste. Locurile de excepție, propice poeziei, nu-l ispitesc pe autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe cel mai mare bufet/ spune mopete când vine vorba...”). E vorba tot de o bibliotecă
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
lingviști (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Flora Șuteu ș.a.), prefixul are o particularitate semantică și stilistică interesantă: contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ, aducînd unele nuanțe de intensitate, dar fără a fi indispensabil, fără a modifica fundamental semnificația. În limba veche sînt atestate frecvent oscilații între forme echivalente, cu și fără în-: a întîlni/a tîlni, a întîmpla/a tîmpla etc. Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat pînă azi în graiuri. Capitolul despre în- din tratatul Formarea
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
Tudorel Urian Criticul orădean Ion Simuț este unul dintre cei mai energici susținători ai ideii revizuirii operelor literare mai vechi și, implicit, ai rediscutării periodice a canonului literar. Revizuirea unei opere literare nu trebuie privită ca o acțiune insurecțională, făcută cu scopul aprioric de a demola anumiți scriitori deveniți neconvenabili din diverse motive (cel mai adesea metaliterare) pentru sistemul de
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
la locul lor (de unde fuseseră arbitrar extirpate) în istoria literaturii române. În mod normal (exceptînd unele perioade istorice aberante, cum ar fi dictaturile de tot felul), revizuirile ar trebui să fie echivalente cu o revizitare periodică a operelor literare mai vechi, menită să le ofere un „certificat de sănătate” din perspectiva noului „air du temps”. Adept necondiționat al revizuirilor, Ion Simuț a încercat trăinicia unui monument al prozei românești, Liviu Rebreanu, încă din anul 1997 cînd a publicat masivul studiu Rebreanu
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
de apropierea dintre cele două țări în ultima vreme au atenuat în plan politic cel puțin cîteva din atitudinile critice față de politica actuală a Kremlinului, mai cu seamă în materie de respectarea drepturilor omului. Nu puțini și-au reamintit un vechi adagiu potrivit căruia prea strînsa amiciție dintre cele două mari țări nu ar fi de prea bun augur... Oricum pe piața cărților de specialitate, în Germania cel puțin, abundă scrierile politice care analizează critic și polemic actualul context internațional, ascensiunea
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
elogii și îndeamnă la reflecție cu noua sa carte intitulată Lichidarea, un fel de bilanț al secolului XX. Elias Canetti, premiatul Nobel din 1981, revine în actualitatea literară cu jurnalul său londonez, Walter Kempowski reia în romanul intitulat Ultimele salutări vechi și binecunoscute personaje, Fritz Raddatz, un autor incomod, își redactează autobiografia în stil „rousseauist”, Herta Müller, scriitoarea originară din România, care figurează pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură, semnează un volum de eseuri și reflecții în care elementul
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
mai important cu cât o catedră pentru românii din Ungaria răspundea unor aspirații îndreptățite ale românilor, și nu puțini, din Budapesta. Iosif Vulcan, susținut de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli, împreună cu studenții de atunci ai universității regești, reactivau un deziderat mai vechi, venind din programul libertăților de la 1848, acela de a-și manifesta și la nivelul instrucției publice identitatea de limbă și cultură română. În plus, contextul politic al reformelor liberale din jurul anului 1860, ca și susținerea solidară a studenților din Viena
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
act de această veritabilă maladie care a dat peste noi (era exact ce ne lipsea!), că am avut multă vreme o idee greșită despre plagiat. Am fost, pe de o parte, convins că răspîndirea plagiatului are o anumită legătură cu vechiul regim, dominat cum era de o ideologie unică și în măsura în care ne silea să gîndim cu capul altora. Pe de altă parte, am crezut că plagiatul se opune pur și simplu originalității de gîndire și expresie. Ei bine, mă înșelam amarnic
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
surprinzător. Un loc important îl ocupă în carte ilustrația - gravuri și fotografii de epocă, majoritatea din interbelic și de la începutul secolului al XX-lea, preluate din arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie o față a Bucureștiului vechi aproape deloc știută. Povestea orașului-capitală, ne spune autorul, e povestea continuei extinderi a periferiilor sale. Între 1500 și 1830, anul cînd sînt hotărnicite marginile orașului, termenul mahala nu are nici o conotație peiorativă, așa cum se va întîmpla mai tîrziu, și denumește
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
pietrei inerte ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
adăugăm că poezia a fost croită întocmai pe calapodul lăuntric al omului astfel intuit. Creația poetică a lui Constant Tonegaru ni se înfățișează drept o placă turnantă între epoci. Am mai făcut o astfel de observație într-un comentariu mai vechi, în care-l puneam în relație pe poet pe de o parte cu Minulescu, Bacovia, Emil Botta (la care se pot asocia, desigur, Ion Vinea, Voronca, Roll etc.), iar pe de alta cu Marin Sorescu, Nichita Stănescu și cu optzeciștii
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
a fost voia lui Dumnezeu”. „Monștrii” și „troglodiții” de ieri se transformă dintr-o dată în salvatori, mărinimoși, veniți să ne „higienizeze” țara și să ne învețe... democrația! Efectuând această piruetă subită, care nu prea era spre onoarea unei fețe bisericești, vechiul umanitarist și militant pentru un socialism creștin se iluziona că a sosit vremea împlinirii idealurilor sale din tinerețe. Naivitatea lui va fi exploatată de către noii „democrați”, care-l vor cultiva, ca și pe alți intelectuali, dispuși la compromis, pentru imagine
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
se abține de la orice comentariu. O face însă fără să ezite, când patriarhul Justinian îi povestește despre vizitele lui la Moscova și izbânzile avute acolo, „opoziția victorioasă pe care a făcut-o tentativei foștilor pravoslavnici să ne readucă la stilul vechi și să-l descăuneze pe patriarhul Constantinopolei. Vechiul vis de rusificare și de hegemonie.” Gala Galaction, căruia i se întâmplă, ca și lui E. Lovinescu, să nu fie recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
fără să ezite, când patriarhul Justinian îi povestește despre vizitele lui la Moscova și izbânzile avute acolo, „opoziția victorioasă pe care a făcut-o tentativei foștilor pravoslavnici să ne readucă la stilul vechi și să-l descăuneze pe patriarhul Constantinopolei. Vechiul vis de rusificare și de hegemonie.” Gala Galaction, căruia i se întâmplă, ca și lui E. Lovinescu, să nu fie recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de ani de literatură, e solicitat adesea să intervină
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
istoria gîndirii politice românești. Alții, mai pragmatici, își imaginează că urmînd această cale se va produce o creștere instantanee a capitalului lor de imagine. În fine, există și politicieni care scriu cărți (doar) cu gîndul de a plăti polițe mai vechi rivalilor din viața politică (cel mai adesea chiar celor mai apropiați colaboratori din propriul lor partid sau din diversele structuri de putere). Printre politicienii care au scris (pentru unii, mai corect ar fi, au semnat) cărți în anii din urmă
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
ca replici la poeți, poezie, filozofi, mitologie și în cheie polemică, ca replici la lumea noastră. Dar ar fi păcat să nu fie citit în cheie pur poetică, adică în voia armoniei lor triste, ca în acest nou (și mereu vechi) Levant: Să părăsim, prieteni, Levantul, arcă moartă, Purtată de famelici slujbași, îngăitănați. Levantul: regi și dame, optari, nouari, bărbați... Mereu, oricît schimbi cartea, aceeași chintă spartă. Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
cu multe lucruri de citit este acela din 23-29 septembrie al revistei 22. O scrisoare a prof. Mircea Crăciun semnalează cîteva din „relicvele” comunismului prezente încă în Argeș, cum ar fi strada Mitrea Cocor din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și a lui Ion Pillat, domnule profesor!) sau Brătieni de lîngă Curtea de Argeș devenită Brăduleț. Știm și noi, din alte județe, multe asemenea relicve. Nu trece tot omul măcar o dată vara prin comuna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]