2,460 matches
-
arvensis L. (cornicei) este buruiană segetală, cu fructe spinoase; R. ficaria L. (grîușor) este specie vernală, silvicolă, cu rădăcini îngroșate ca niște mici tuberculi, și cu muguri mici, ovoizi (bulbili), situați la subsuoara frunzelor, prin care planta se poate înmulți vegetativ. Speciile genului Ranunculus sunt toxice în stare verde (excepție fiind R.. ficaria, ale cărei frunze pot fi utilizate primăvara, ca salată verde). Sunt utilizate în medicina populară pentru tratamente antispastice, în bronșite, tuse convulsivă, iar ca uz extem în reumatism
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
buruiană segetală și ruderală frecventă. "Chelidonium majus" L. (rostopască) este o specie perenă, comună prin locuri umbroase. Au frunze imparipenat-sectate și flori galbene. Fructul este o capsulă silicviformă, lungă de 3-5 cm, care se deschide prin două valve. Toate organele vegetative conțin un latex portocaliu, iritant și caustic, utilizat pentru combaterea negilor. Alcaloidul chelidonina din latex are acțiune sedativă și narcotică asupra sistemului nervos. Relaxează musculatura netedă a vaselor mari (a coronarelor). Stimulează respirația și coboară presiunea arterială. Extractele totale din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de valoroase. Sunt plante erbacee sau frutescente, cu frunze groase, cămoase, în care se acumulează apă. Trăiesc mai ales pe stânci, în locuri uscate și se înmulțesc frecvent pe cale vegetativă (prin rizomi sau muguri aerieni). Florile sunt bisexuate (sau unisexuate), actinomorfe, grupate în cime, cu piese florale în număr variabil, libere; fructul este o polifoliculă cu semințe mici. Speciile genului Sempervivum au numai o rozetă de frunze bazale. S. tectorum
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
proprietăți tonice, stomahice și antihemoragice. Infuzia de frunze se administrează ca digestiv și antispastie sedativ. Uleiul volatil din flori de portocal are o putemică acțiune antispastică. Cuprinde arbori cu frunze opuse și nestipelate, cu nervație penată sau palmată. În organele vegetative prezintă latex. Florile sunt grupate în inflorescențe corimboase sau în panicule. Floarea este bisexuată (rar unisexuată), de tipul 4-5, dialisepală și dialipetală, cu 8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor au gineceu tricarpelar, trilocular și sincarp. Se remarcă prin hetemorfismul aparatului vegetativ și prin flori unisexuate, cu înveliș floral simplu (sau lipsește). Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu latex. Unele specii au aspect cactaceu, ca urmare a adaptării la secetele prelungite. Frunzele lor sunt alterne (sau opuse), stipelate. Flori mici, unisexuate, nude
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod spontan, în Republica Moldova crește doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de păduri, în sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de fibre nervoase formând în jurul fasciculelor un strat numit perinerv . Perinervul are rol izolant și de transportor pentru lichidele interstițiale aflate lângă fibrele nervoase. Țesutul conjunctiv al nervului are în compunerea lui vase nutritive ce deservesc nervul și fibre nervoase vegetative. Nervul are două proprietăți: După criteriul originării în sistemul nervos central nervul poate fi: După criteriul rolului în activitatea sistemului nervos și a naturii fibrelor ce îl compun există:
Nerv () [Corola-website/Science/314870_a_316199]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Struguri Boabe 50 18 Vișine Întregi 53 23 Zmeura întregi 47 20 Impurități minerale lipsa Staniu, mg/kg 100 Cupru mg/kg 5 Plumb lipsa Sorbat de potasiu 0,04 Caracteristci microbiologice Compoturile de fructe trebuie să nu conțină forme vegetative, spori sau toxine ale bacteriilor patogene și nici microorganisme, care se pot dezvolta și pot provoca alterarea produsului, poate fi admisă prezenta sporilor bacteriilor nepatogen sau netoxicogene, precum și a sporilor bacteriilor, care nu se pot dezvolta. Reguli pentru determinarea calității
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în cazul pătrunderii bacteriei într-un organism. Este o formă de rezistență bacteriană, care ia naștere când bacteria ajunge în condiții nefavorabile de mediu. Acesta este o formațiune sferica sau ovoidala, ce se formează în interiorul celulei bacteriene. Comparativ cu formle vegetative, șporii au un conținut mai redus de apă, săruri de fosfor și potasiu, enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formei vegetative, ducând la deformarea ei. Așezarea șporului poate fi central, subterminal și terminal. Constituie trecerea șporului din formă sporulară în formă vegetativa, ce durează până la 90 de minute. Germinarea are loc când condițiile ideale de umiditate, hrana, temperatura, pH sunt întrunite
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formei vegetative, ducând la deformarea ei. Așezarea șporului poate fi central, subterminal și terminal. Constituie trecerea șporului din formă sporulară în formă vegetativa, ce durează până la 90 de minute. Germinarea are loc când condițiile ideale de umiditate, hrana, temperatura, pH sunt întrunite și permit absorbția sporită de apă, creșterea permeabilității învelișurilor, eliminarea de substanțe sporulare (în special Că) și activarea enzimatica. Spori reprezintă
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
eliminarea de substanțe sporulare (în special Că) și activarea enzimatica. Spori reprezintă forme de conservare a bacteriilor timp de zeci chiar sute și mii de ani datorită rezistenței sporite la radiații, uscăciune, căldura și substanțe dezinfectante. Prin revenirea la forma vegetativa, capabilă de multiplicare se asigura perpetuarea speciei.
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
ale științei aplicate . La posibilitate a rezolvării problemei date indică faptul existenței organismelor multicelulare și a culturelor celulare, care practic nu îmbătrînesc: este cunoscut un caz, când o cultură a celulelor canceroase există peste 50 de ani; plantele se reproduc vegetativ și (într-un anumit sens) nu mor; somonul atlantic, în care parazitează o larvă de scoică de mărgăritar, poate trăi extrem de lung, întrucît larva secretează o substanță, care nu permite somonului să îmbătrînesc; Thomas Abert, zoolog din Universitate de Oregon
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
care ajută la controlarea emoțiilor și a activității sexuale. Hipotalamusul controlează deasemenea temperatură corporală, foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
Nevroza, potrivit concepțiilor contemporane, se determină ca o boală, condiționată de situația conflictuală psihogenă acută sau cronică extraordinară în urma tulburării interrelațiilor umane, ce se manifestă cu precădere prin dereglarea funcțiilor sistemelor emotiv, vegetativ și endocrin. Nevroza se caracterizează prin reversibilitatea dereglărilor patologice, independent de vechimea procesului, prin specificitatea manifestărilor clinice cu dominarea perturbărilor emoțional afective și somatovegetative, prin păstrarea atitudinii critice a pacientului față de boală. Particularitățile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
și cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neurastenie: nivelul ecscreției catecolaminelor crește, pe când cel al acetilcolinei se micșorează. Nevrozele obsesive se caracterizează printr-un paralelism al activității cuplului acetilcolină-adrenalină. Un rol determinant în patogenia reacțiilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atribuie histaminei - substanță cu acțiune preponderent parasimpatică, care se include în mecanismele nervoase centrale și periferice. Histamina crește sinteza acetilcolinei, concomitent inhibă activitatea colinesterazei. Învestigările biochimice relevă unele dereglări ale proceselor metabolice la bolnavii cu nevroze
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
determină complexitatea reacțiilor biologice în această patologie. Astfel, stresul psihoemoțional, care servește drept cauză patogenetică a nevrozei, inițiază atăt dereglări funcționale ale sistemului nervos central, căt și morfologice: destrucție membranală, degenerarea neuronală, dereglări microcirculatorii locale etc. Dependența stării emotive, funcțiilor vegetative și endocrine de starea funcțională a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului și a altor stucturi ale creierului este indiscutabilă. Dereglările funcțiilor hipotalamusului și ale regiunilor din vecinătatea lui provocate de anumite cauze, provoacă o dezintegrare monotipică a activității sistemelor emotive, vegetative
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]