967 matches
-
a devenit mai explicită prin opoziția manifestată de partida monahală (din nou) față de Varlaam din Calabria (condamnat la Conciliul din 1341 de la Constantinopol), dar și față de Nikephor Gregoras (fără să fie raționalist și aristotelic precum primul, a formulat o argumentație vehementă anti-palamită, ceea ce a dus la întemnițarea sa în 1351, după ce a fost confirmată teologia isihastă, canonizată mai târziu, în 1368). Alegând să se închine ortodoxiei, în perioada de afirmare și de recunoaștere a isihasmului, românii medievali optează implicit și pentru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și a teologiei icoanei, în secolul VIII, a impus doctrina iconologică, în baza tradițiilor apostolice și patristice, ele însele situate la confluența dintre filosofia antică a imaginii, interpretarea sa iudeo-creștină și iconografia religioasă, bazată pe epifaniile divine; 2. Prin textele vehemente ale patriarhului Nichifor, s-a ajuns la reinterpretarea conceptului de oikonomie creștină, în toată complexitatea sa - și ca plan de organizare teritorială și economică, și ca program de gestionare a bunurilor simbolice, și ca factor în/ prin care se diseminează
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
e o imagine simpatică a unei vârste mai tinere, însă îndepărtată, ireală, pierdută în negurile amintirii." Cei mai mulți foloseau împortivă-mi o altă noțiune, care prin falsificare a luat, în critică, un înțeles peiorativ. Afirmau că judecățile mele sunt "subiective". Atât de vehementă devenise această acuzare, încît și prietenii erau intimidați și convinși, iar unul din ei mi-a propus formula consolatoare că "îmi fac din subiectivitate o obiectivitate". Însă la mijloc era numai o neaprofundare a principiilor estetice, curentă în critica noastră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceluiași (Canarul mizantropului) sunt corecte și cântă, cu mult din Traian Demetrescu, viața proletară, în profesii ce formează pitorescul provinciilor (dogari, tăietori de lemne). Radu Cosmin vede Bucureștii ca o Sodomă în romanul Babylon și veștejește societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de decoruri selenare în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minimalizează diferența. XXIV.3. Toleranță și intoleranță în context internațional incontestabil, tema (in)toleranței religioase este una de maximă actualitate. Iată câteva exemple, mai vechi și mai noi, care ilustrează acest fapt. * Germania anilor ’80. Părinții unei eleve bavareze protestează vehement și repetat la adresa prezenței simbolurilor religioase (în mod special a cru cifixului) în spațiul public, mai precis pe pereții unei săli de clasă. Cazul ajunge în mai multe instanțe, iar cele de la regensburg și München resping acțiunea. în schimb, curtea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
frumos (1869), Muza și casieria (1870), Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi (1875) etc. Cu o exprimare facilă, supralicitând clișee prozodice și de conținut, T. e doar o prezență în istoria literară, identificabilă în vremea sa în special pentru atitudinea vehementă față de tarele și nedreptățile sociale. SCRIERI: Poezii, Iași, 1862; Un ajutoriu la timp, Iași, 1863; Brândușe române, Iași, 1868; Secretu pentru sexu frumos, îngr. V. Botez, Iași, 1869; Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț, Iași, 1869; Muza și casieria, Iași, 1870
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
de o prăpastie, ca în articolul Două culturi din 1908. Calea de rezolvare a acestei rupturi și a omogenizării culturii naționale e văzută într-un chip radical: desființarea „clasei de bogați”. Cum era de așteptat, articolul a provocat reacții polemice vehemente, care au condus la moderarea poziției lui T. Publicistul formulează și idei din câmpul teoriei și criticii literare. După el, caracteristica scriitorilor transilvăneni ar sta într-o dramatică dualitate spirituală: tensiunea dintre impulsul autohton tradiționalist („static”) și cel european („faustic
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
la Viena, pentru a-și da examenul de capacitate, mereu amânat. De câteva ori ia parte la ședințele societății „România juna” din Viena și citește din foiletoanele sale. Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
din literatură. Semnala „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului”, dezbătea probleme teoretice „de cea mai stringentă actualitate”, ca poezia militantă, eroul pozitiv, tipicul ca „expresie a esenței fenomenelor sociale”, analiza în spiritul esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite, totuși, de o ascuțită inteligență disociativă. Valorificată, asemenea însușire va duce în curând la integrarea criticii în teoria literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
11 martie, atât atacarea germanilor la sala Slătineanu, cât și amenințarea domnitorului cu revoluția poporului spre a-l sili să abdice, avea o origină mai depărtată. După căderea cabinetului Ion Brătianu la 1868, în contra domnitorului s-a pornit o campanie vehementă și de multe ori injurioasă; cu încetul domnitorul devenea tot mai nepopular.6 Oarecare evenimente au contribuit ca această nepopularitate să prindă rădăcini. Să ne întoarcem dar înapoi, aruncând o privire asupra situației și întâmplărilor politice. În anul 1870 legenda
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
G., a plecat; el a rămas în biroul meu. Mi-a făcut reproșul că degeaba mă închei la nasturii hainei și mă ridic în picioare cînd intră cineva la mine, dacă o dată la zece ani izbucnesc pe un asemenea ton vehement. I-am răspuns că politețea mea dispare în fața unor acuzații lipsite de orice temei. Deși s-ar putea să ai dreptate, mi-a zis el, după ce i am înșirat toate obiecțiile, totuși ești unul din cei mai ciudați oameni cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dau seama că ar fi greu să ajungem la un acord, și-apoi am de lucru. Și chiar încerc să mă afund în niște hîrtii, dar nu reușesc, căci îmi tot vine să mă întreb care-i resortul acestei porniri vehemente a lui Sp., cu atît mai ciudată cu cît el nu poate zice că s-a ținut deoparte și n-a scris, în același „Steagul roșu”, articole pe teme date. În cele din urmă, explicația mi-apare ca extrem de simplă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minciuna grosolană pe care e clădită doar în cealaltă enormitate a anului 1983, cea lansată de domnul Eugen Florescu, după opinia căruia Bernard Henri Lévy e un membru al noii drepte franceze (!?), când Lévy este tocmai cel ce-a deschis vehementa și foarte cunoscuta intelectualilor europeni campanie împotriva respectivei drepte. Dar, se vede treaba, când trăiești după cinica deviză Scopul scuză mijloacele, nu te mai încurci a amesteca dreapta cu stânga, reacțiunea cu opusul ei. La fel de indiferent m-ar fi lăsat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de kilometri pe oră, mai mult nici n-am fi putut, pentru că era întuneric beznă, iar șoseaua plină de gropi. Milițianul întâi s-a uitat la inițiala mașinii noastre ca să știe sigur din ce țară venim, apoi, pe un ton vehement și agresiv, ne-a cerut actele, pe care le-a băgat imediat în geanta lui. După asta ne-a comunicat că am depășit viteza legală cu circa 30 de kilometri pe oră. Ciudat e că n-avea asupra lui niciun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Aduceți verbele, dar și grația jucăușă, modulată de langoare și solitudine, În Dimineața tinerelor doamne sunt acum estompate de tonalitatea gravă, rănită, adesea exasperată, a „maturizării” aparent anti-lirice, refuzând privilegiul amânărilor. Ne vorbește direct și dramatic o abruptă, nu o dată vehementă, mereu puternică originalitate a „adevărului”, niciodată pur sau simplu, doar purificat prin expresia poetică și simplificat prin urgența implicării. Un credo poetic sever al integrității, somând teluricul cotidian să dea seamă În fața interogației tumultuoase a spiritului. Acutizată asumare a eului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la masa unde eram singur cu Cella. Se schimbaseră multe și nu destule În cei doi ani. Motivul stânjenirii din 1989 dispăruse. Apăruse Însă un altul de data asta. Presa din țară mă onora brusc cu o excesivă atenție, publicând vehemente seriale de demascare a „trădătorului” care devenisem, insultând, de peste ocean, România, prin textele și celebritatea sa... Am vorbit despre una-alta, fără să atingem subiecte delicate, cum nu făcusem nici la Maastricht. Nu aveam de ce forța dialogul, nu eram prieteni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ingeniozitate și rigoare lexicală. F. transpune în română și romane moderne, între acestea Opiniile unui clovn (1975), Destinul unei cești fără toartă (1986) și Fotografie de grup cu doamnă (1988) de Heinrich Böll, autor pretențios prin oralitatea stilului și sarcasmul vehement al discursului. SCRIERI: Studien zur deutschen Literatur [Studii de literatură germană], I, Cluj-Napoca, 1987. Traduceri: Heinrich Böll, Opiniile unui clovn, Cluj-Napoca, 1975, Destinul unei cești fără toartă, București, 1986, Fotografie de grup cu doamnă, Cluj-Napoca, 1988; Cristoph Hein, Prietenul străin
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
și exprimând idealul jertfei pentru libertate, de preferat robiei (Decebal către popor, Un cântec barbar). Personificări ale revoltei, accente de poeta vates (Ex ossibus ultor!, Doina, Dunărea și Oltul) îl anunță pe O. Goga. Maxima energie a tonului de rechizitoriu vehement este atinsă în Noi vrem pământ!, In opressores și Pentru libertate, unde C. dă glas direct sentimentelor justițiare, setei de dreptate socială și libertate națională. Stilul aspru, încordat, mulat pe tiparul revărsării de obidă țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Camere mobilate). Printr-o amplă cronică („Nunta” d-lui Călinescu. Simple păreri despre o carte proastă, 3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar îndreptăți să
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
tradiționale. Sensul este dominat de violența metaforelor șocante, ce vor să sugereze înțelesuri prin simpla înșiruire într-un discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
dezideratele grupării, ci și numele său. Odată cu răspunsul lui Lovinescu, tot sub forma unei scrisori (și apărut tot în „Viața”, la 27 mai 1943), rezonanța Cercului depășește cadrul strict local, manifestul stârnind dezbateri aprinse (cu accente mai ales de negație vehementă). Aspirația tinerilor se definește într-o manieră foarte elocventă: „Pentru noi literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmuire artistică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
obstinație această poziție. Ea îi permitea să extrapoleze fără nici o reținere concluzii obținute prin experimente pe animale, pentru a explica procese psihice umane de mare complexitate. Rezultatele nu puteau fi decât simplificări șocante, adesea chiar naive. Ceea ce a stârnit reacții vehemente din partea psihologilor europeni, în special a gestaltiștilor. În anii ’20 ai secolului trecut, când Thorndike tocmai încerca să își stabilizeze sistemul, aceste critici s-au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din Germania i s-au alăturat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a poetului Anul 1840, în care se pot descifra germenii caracterelor esențiale ale poeziei lui: reflexivă, cetățenească, satirică. În tonul ei se împletesc rezonanțele profetice și de odă, vibrând de încredere, cu accentele patetice ale meditației romantice sau cu desfășurări vehemente, slujite de o ironie caustică și amară. Confruntarea dintre nădejdea care renaște mereu și scepticismul niciodată pe de-a-ntregul dizolvat dă tensiune interioară poemului și, în același timp, face din Anul 1840 o imagine a sufletului omenesc surprins în impulsurile
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
în mediile monahale prin izolarea de lume, dar cu aceleași obligații pentru rugăcune și faptee milei cșretine valabile pentru oricare dintre mărturisitorii lui Hristos. Viața monahală va fi echivalentul vieții filosofice (βίος φιλόσοφος)"24. În spațiul occidental, probabil cea mai vehementă atitudine o are cartaginezul Tertulian, care nu admite nici o conciliere între filosofie și creștinism, prima fiind străină de revelație, pornind de la o curiozitate care nu se înscrie în planul divin privitor la om. Filosofii ar fi dușmani ai cunoașterii, iar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
enunțate. Primul se intitula "Războiul Italian și Francmasonii" și prezenta -pe de o parte, străduințele papei Benedict XV de a "reține Italia de la război", iar pe cealaltă uneltirile francmasonilor în favoarea intrării acestei țări în conflict. Articolul era foarte critic și vehement, cuprinzând citatul unui conducător al "lojei din Florența", precum și al unor ziare din Italia: Civitta Católica și Avanti. Se afirma că: "Scopul francmasonilor era și este nimicirea Papei și a Bisericii Catolice. Capul unei societăți francmasonice din Florența a declarat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]