3,478 matches
-
ținând seama de relațiile interferente, multiple, dintre localitățile din zona Tg. Bujor. Felicităm în mod loial pe autor și pe mentorul său, Prof. univ. Dr. Vasile Burlui, pentru îmbogățirea patrimoniului Istoriei și Culturii Naționale, cu o lucrare de valoare autentică, venită să pună în relief noi dimensiuni ale civilizației noastre rurale, ale modului de circumscriere a istoriei locale în Istoria națională. Nu se putea o alegere mai potrivită, mai competentă, în ceea ce privește autorul acestei monografii, dacă avem în vedere nu numai prestigiul
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
încercare fanteziile,visurile au alcătuit au povestit despre minunile pe care le-ai făcut ! Oare atuci când vreun vas care purta în sânul său oameni de ispravă și era cât pe ce să-i înghită valurile năpraynice din cauza unor vijelii venite tocmai din depărtări ,tu Rinule te retrăgeai ,iar vasul urca pe valurile tale pline de blândețe scăpându-i de nenorocire ,de pieire. Când m-am trezit ,la orele răsăritului de soare ,păreai blând ,calm ! De unde ai luat strălucirile acelea sclipitoare
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
mă culc și eu.... Asemeni scuturatelor în horă de vânt, ca frunze galbene să fiu Când voi pleca și când fi-va-mi o oră, Septembrie, scrisoarea ce ți-o scriu... Și-așa plecată, unde să mă cauți?! Și-așa venită unde să mă știi...? În locul care numele tău poartă, Ca-n ram de nuc, subțire, să-ți adii; Duc Soarele de toamnă prin vesminte, Mi-e portativ de stele dimineață M-oi așeza ca-n palmă Să, Iubite, Cănd fi
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
În mijlocul mesei trona o casetă neagră. Nu știa ce-i în interior. - Acolo se află soluția! a vorbit Liderul, citindu-i gândul . A încremenit, frica îi intra în oase ca un vânt tăios de iarnă. - Bea! i-a poruncit vocea venită parcă din subteranele pământului. Oare de unde apăruse cupa aurie? El nu o observase așa cum nu știa cine i-a desfăcut eșarfa ce-i acoperea ochii la intrarea în încăpere. Cu mâna șovăielnică a apropiat cupa de buze și s-a
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști și așa se va numi și cartierul unde aceștia își vor ridica locuințele. Astăzi era sărbătoare și moș Constantin dorea să meargă la biserică să asculte liturghia preotului Plutașu, un preot bătrân, cu o barbă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
o „Istorie” a unor populații venite de aiurea pe meleagurile noastre, unde au trăit vremelnic, s-au amestecat cu „cei de pe-aici”, apoi au plecat în alte părți, împinși de alte seminții care-i goneau. Că dintre toți călcătorii veniți și plecați aiurea, au mai rămas pe-aici doar câțiva dintre ei și...presupun „specialiștii”, sămânța lor semănată prin băștinașe. O fi fost, nu este exclus, doar istoricii „români” probează cu toponime, hidronime, rămășițe de cuvinte în limba română, dar
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
român de etnie maghiară din Sfântu Gheorghe. ROMÂNII S-AU SIMȚIT ONORAȚI LA FESTIVAL ... Frumusețea programului artistic i-a fermecat pe români, care au spus că s-au simțit un pic ”ca acasă.” Printre ei și Ana Ward, o româncă venită aici de mulți ani și care lucrează pentru Voice of America. Pentru dânsa a fost o onoare să vadă artiști din Ungaria și din România prezentând tradițiile împreună. ”Festivalul a fost impresionant. Și tradițiile lor mi-au amintit de tradițiile
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
pluș, Dar de cel adevărat, Vă spun drept, s-au speriat. Acum așteaptă cuminți Până când mă spăl pe dinți, Ca apoi mai dăm o tură De-alergat prin bătătura. Rățuștele Două rate șugubețe Vor la scoala, să învețe! Bine dragelor, veniți, Vă învăț ca să citiți! Zice dascălul din sat Privindu-le cam mirat. Parcurgând abecedarul Îl cuprinse însă-amarul Că la orice întrebare Mâcâiau în gura mare. Dascălul e necăjit Crede că nu știu nimic. Stăpân fiind, vreau să le-ajut, Mă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști și așa se va numi și cartierul unde aceștia își vor ridica locuințele. Astăzi era sărbătoare și moș Constantin dorea să meargă la biserică să asculte liturghia preotului Plutașu, un preot bătrân, cu o barbă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
și mulți tineri vor deschide acest Manual de limba sanscrită din dorința de a ajunge cât mai aproape de lumea Indiei, o scurtă prezentare a celei ce l-a tradus pentru prima oară pe Eminescu în spațiul asiatic va fi bine venită, pentru a înțelege dăruirea și dragostea cu care autoarea s-a implicat și în acest demers care, în momentul finalizării, în 1990, era unic nu numai în România ci și în Europa. * Cu o jumătate de secol în urmă, în
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
la care nu veți ajunge. Cititorule avid de senzații ne mai întâlnite caută poezia Adelei Adrianei MOSCU și nu va regreta. Sunt surprins plăcut să citesc un altfel de poezie, o poezie ce aduce în fața cititorului valențe incredibile, ce par venite direct din Paradis. Asocierile atât de măiestrit interpuse în versuri, încântă printr-o neinventata rimă ce te face să-ți creezi fără să vrei un nou Univers. Universul acesta este poezia foarte interesantă și atractivă a poetei Adela Adriana MOSCU
POEZIA DANSULUI, DANSUL POEZIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360785_a_362114]
-
cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și vă odihniți în sânul naturii, în crângurile și în codrii străbătuți de apele limpezi ale izvoarelor, pentru că viața la țară, chiar și acum, e sănătate curată. Mare câștig au aceia ce și-au clădit un adăpost de vacanță în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
a Cooperativei de consum (președinte, dl.Mircea Avram) a hotărât să dărâme „zidul” suspinelor ... masculine (o să vedeți de ce!). Spre satisfacția consumatorilor (aici, de gen masculin, exclusiv) care, nu puteau datorită lui, să „monitorizeze”, nici vizual și nici audio iminența primejdiei venită „furibund” din partea „jumătăților” turbulente! Acum, pare-se, totul e O.K. Oricum, vajnicii ocupanți ai locurilor pe terasă găsiseră salvarea „pieilor” lor: retragerea precipitată într-un loc care, cu două decenii în urmă avea o funcționalitate firească, rotund-bazinul plin de
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
geamurile. Cineva îmi șoptește, aducându-și aminte, că gestul și calitatea de „lansator” n-ar fi fost străin(ă) nici unui tânăr-spre matur bine, viitor fost edil al semiurbei noastre de azi ... • Și tot cam pe vremea imediat postdecembristă, o cerșetoare venită de hăt, la Rucăr, câștiga, duminical, la intrarea în piață, 3-4 ajutoare medii de șomaj sau un salariu peste mediu pe lună al oricărui funcționar bugetar. Miloși, rucărenii!...Ăla și ăia de-atunci, c-acu gestul unui echivalent ca cel
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
noastră lui Iisus Hristos Dumnezeu să o dăm” . - Toate aceste citate fac trimitere către unitatea eclesiologică, liturgică și euharistică a persoanei, a comunității, a neamului și a popoareler Care-L pramăresc ca Domn și Stăpân pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. „Veniți toți credincioșii să ne închinăm sfintei Învierii lui Iisus Hristos, că, iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea” ; „Pace lumii Tale dăruiește, bisericilor Tale, preoților și la tot poporul Tău” ; iar la Slujba Vecerniei se reafirmă universalitatea căci „văzură
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
armonie și culoare. Elevi de la Școala „Sfântul Iacob” din Văleni au interpretat scenete caragialiene, iar doamna învățătoare Pâtea Anca, instructor al Ansamblului „Oratia” de la Podul Dâmboviței, a prezentat portul popular muscelean. Lereștenii adunați la festivitate sunt mândri de fiii satului veniți să îi încânte în moment de sărbătoare, instrumentișii Knejnik Monalisa și profesorul Ștefan de la Școala de Artă „Carol I” Câmpulung, cât și cele două flori tinere și îmbujorate, solistele vocale, Alina Neacșu și Rebeca Simion, a căror valoare a fost
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Monalisa și profesorul Ștefan de la Școala de Artă „Carol I” Câmpulung, cât și cele două flori tinere și îmbujorate, solistele vocale, Alina Neacșu și Rebeca Simion, a căror valoare a fost deja recunoscută prin premiile obținute la concursuri naționale. Copiilor veniți să participe la această sărbătoare li s-au oferit gratis plimbări pe ponei de către Centrul de Agrement de la Nămăiești. Sărbătoarea de la Lerești este un semn de recunoștință a localnicilor față de sacrificiul Mântuitorului, față de înaintașii care le-au dat viață și
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
putea realiza. Perioada de efectuare a excursiei avea două variante: Toamna, cam într-o lună de la data invitării, în timpul "Festivalului crizantemelor", cum îl numea domnia sa, sau în primăvară, la "Festivalul lalelelor". Era și firesc să fiu surprins de această invitație venită din partea unei familii de români pe care personal nu-i cunoșteam și nu-i văzusem niciodată. Singura legătură consta în schimbul de mesaje de pe rețeaua de socializare a internetului, unde fiecare posta ce credea de cuviință și considera că este de
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
personajul, mi-am cerut scuze cu un sorry și cu geanta pe umăr m-am îndreptat spre un autobuz din care coborau o mulțime de persoane cu bagaj. De fapt erau cei care doreau să plece cu avionul, nu noii veniți ca și mine, care doreau să urce să plece spre oraș. După vreo 15 - 20 de minute, în sfârșit apare și domnul Bonte pe care de data aceasta nu l-am mai confundat cu nimeni și el la rândul său
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
celor doi se așezară la o masă de unde chemară hangiul cu bătăi de pumni în tăblia mesei. Baraba îi privi un timp cu suspiciune iar apoi își întoarse privirea către ucenic și nu-i mai băgă în seamă pe noii veniți. -Vrăjmașii trebuie iubiți deci! mormăi Baraba cu ironie. -E singura cale de împăcare între oameni amice. Alta nu există cum nu există doi sori. -Deci noi trebuie să-i iubim pe romani? -Da, conform spuselor învățătorului nostru trebuie să-i
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
În anul 1534, John Spreter, un important reformat, a pus bazele religiei protestante în acest oraș. Până în secolul al XIX-lea, în orașul Trossingen au locuit numai protestanți, însă dezvoltarea industriei de muzicuțe a atras tot mai mulți emigranți. Noii veniți au avut o contribuție importantă la evoluția culturală și religioasă a zonei. Majoritatea emigranților au fost de religie catolică, stabilirea în Trossingen a coincis cu răspândirea treptată a doctrinei lor, culminând în 1935, cu inaugurarea Bisericii catolice „Sfânta Tereza”. Astăzi
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
vreți, la această lucrare - deopotrivă civică, etică, istorică, cărturărească și pastoral - misionară, pe care Înaltpreasfinția Voastră ați avut curajul, responsabilitatea și libertatea de a ne o împărtăși, asumându-vă astfel, toate riscurile de rigoare, cum ar fi aceea a caracterizării venită din partea unor neaveniți la adresa Înaltpreasfinției Voastre, cum că sunteți o persoană „incomodă” și „subiectivă”!... Altfel spus, volumele de memorialistică ale Înaltpreasfinției Voastre sunt, prin urmare, dincolo de multe alte aspecte, o mărturie a unor stări de fapt trecute dar, în același
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
puțină tradiție sau, sigur, o alta. Sistemul de învățământ pentru adulți este aici foarte bine organizat. Toate acestea cer timp, energie (eu nu economisesc nimic!), dar mai ales buni, talentați, inimoși colaboratori. Contactați-mă!!! Orice idee, sfat, sprijin sunt bine venite. GP: Ce părere aveți despre presa scrisă de români, pentru românii stabiliți în alte țări ale lumii? Cum găsiți editorialul „Curentul Internațional”? IC: Pentru mine tot ce înseamnă ‚acasă' îmi încălzește sufletul. Bineînțeles că nu citesc tot, dar în „Curentul
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
s-au decis să învețe limba română după ce au vizitat România iar aceasta denotă dorința multora de a rămâne legați de România, într-o formulă profesională sau personală. În ceea ce ne privește, ca ambasadă, vom sprijini astfel de eforturi lăudabile, venite atât din partea autorităților române cât și belgiene. Doresc să menținem un contact constant cu toți cei care doresc să învețe limba română. În acest sens, aș dori să anunț, în premieră, că anul acesta, în decembrie, cu ocazia sărbătoririi Zilei
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]