3,381 matches
-
ferestrei lui, cu o unealtă lungă de oțel în mână. Cele două chipuri, unul după altul, se desprinseseră de pe zid și căzuseră jos. Unul se sfărâmase în mii de cioburi pe asfalt, celălalt, urmând o traiectorie diferită, se scufundase în verdeața stufoasă a daliilor, amortizându-și căderea. La venirea nopții l-am recuperat și l-am dus la noi. De atunci, în timpul lungilor noastre seri de vară din balcon, chipul acela de piatră cu zâmbetul lui obosit și ochii galeși ne
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tresărea și începea să alunece, pomenindu-se din nou în apa neagră. Curentul îl ducea puțin mai departe. Trebuia să ia toul de la capăt... Da, ca și bărbatul acela. Dar în după-amiaza aceea de vară, plină de lumină și de verdeață, doar sprinteneala le călăuzea gesturile. - Și cufărul cel mare? a exclamat Charlotte când s-au instalat pe banchetă. - Îl lăsăm. Nu sunt decât niște hârtii vechi și toate ziarele acelea ale unchiului tău... O să ne întoarcem într-o bună zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
subiectul piesei Lorenzaccio. Nu mă mai săturam să revăd secvențele pline de imagini pe care le înregistra, e drept, în mare dezordine, memoria mea. De pildă, cea în care Victor Hugo, patriarh încărunțit și melancolic, îl întâlnea, sub bolta de verdeață a unui parc, pe Leonte de Lisle. „Știți la ce mă gândeam eu acuma?”, îl întreba patriarhul. Și, în fața interlocutorului său încurcat, declara cu emfază: „Mă gândeam la ceea ce îi voi spune lui Dumnezeu când, foarte curând, probabil, voi ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să-ți agăți acolo cel puțin vreo zece haine. Nici măcar nu m-am întrebat dacă vara o să avem nevoie de el. Fereastra Charlottei rămânea deschisă. În prezent, printre suprafețele argintii ale acoperișurilor, se vedeau ici și colo primele pâlcuri de verdeață. În cursul dimineții, am mai adăugat un scurt fragment la Însemnările mele. Mi-am amintit că, într-o zi, la Saranza, Charlotte îmi vorbise despre viața ei la Paris după primul război mondial. Îmi spunea că perioada aceea de după război
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în cetatea de marmură din vârful Sionului, rupt-am de pe mine hainele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și-n jos, din pământ în plantă, din plantă-ndărăt în pământ. Tot așa e pe pajiștele originare, pe cari iarba se coace-n orice toamnă, veștejește și redă pământului materia lui anorganică, și-n orice primăvară răsare din nou verdeața, hrănindu-se din rămășițele anului trecut. Altfel e însă când productul vegetabil e consumat de animale. Atunci trece în stomahul animalelor, acolo se discompune sau se mistuie, părțile lui constitutive sânt primite pentru acest scop de anume vase, cari le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiceiuri și credințe populare care ne interesează în mod special. „în dziua de Ispas, românii din Transilvania, cât și cei din Banat [și din Moldova ; cf. 102] îndătinează de a împăna și a înfrumuseța mormintele, bisericile și casele cu diferite verdețuri și flori, cu deosebire însă a pune prin case crăngi și frunze de paltin” (27, p. 336) care, „dacă se păstrează peste an”, se folosesc „în contra trăsnetului”. „Când e vreme grea, fă-ți în casă fum din frunză de paltin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care reunește cele mai frumoase specimene de păsări necunoscute, cu culorile cele mai vii, scoțând sunetele cele mai neobișnuite. O pajiște cu iarbă proaspătă, împrejmuită cu un gard viu de mărăcini bine împletiți între ei plasează acest spațiu sub semnul verdeții. Or, verdele simbolizează viața, seva, funcția clorofiliană, adică nunta soarelui - principiul genezic - și al planetei. 7 Natura și artificiul. Natura ocupă deci un loc privilegiat, desigur, dar obligată de om să însemne ceva. Ceea ce crește, dionisiac, e îmblânzit de o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără raporturi umane autentice). Lamentație retorică. Dacă la periferii ar exista într-adevăr această activitate a cărei absență este atât de deplânsă, oricum ea ar fi organizată de către Centru. Același Centru care, în numai câțiva ani
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Osborne & co., trăgând după ei frondă, sărăcie, sexualitate și alcool, dar și ceva din rusul vagant, care, de la anarhiști și până la Șukșin, bântuie stepa cu fantasmele lui cvasimesianice și totodată mizere. Amantul colivăresei (1994) și Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (1998) sunt romanele care impun fără putință de tăgadă numele unui prozator de forță, cu un univers original și închegat. Ambele sunt construite pe același tipar: cuplul „picaresc” mânat, pe de o parte, de un dor de ducă
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
sângele face legea, angajarea la Porcărie sau la demolarea Așezămintelor Brâncovenești, plus afluirea finală a tuturor întru dezagregarea Bucureștilor, totul punctat cu mătuși cirozate, ziariști cu statut de nași mafiotici, maidane etc. Nu alta va fi existența eroilor „ținutului de verdeață și răcoare”, recte România, văzută ca un cavou în care se fac nuntiri sângeroase. Aurel (Relu) Golea are 35 de ani și locuiește în Bucureștii lui 1989, într-un demisol din Bariera Vergului, unde face pe fochistul pentru a-și
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
exces, calitățile riscă serios să devină defecte, însă virtuozitatea narativă a lui A. este un câștig indiscutabil al prozei românești actuale. SCRIERI: Sonata pentru acordeon, București, 1993; Îngerul încălecat, București, 1994; Amantul colivăresei, București, 1994; Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, București, 1998. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, Poveste cu cântec, RL, 1993, 51-52; Andreea Deciu, Din păcate, RL, 1994, 37; Ioana Pârvulescu, Viața ca un dulce coșmar, RL, 1994, 49-50; Dan Stanca, Acordeonul apolitic, VR, 1994, 11-12; Tania Radu
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
mărginirea și imobilismul. Ca într-un album de epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul crepuscular, vetust, trasat în tușe migăloase, precise. Orașul apare ca o așezare hibridă, mai mult rurală, străbătută de uliți strâmte și abrupte, invadate, după anotimp, de verdeață, colb sau noroaie, cu tramvaie jalnice și trăsuri hârbuite, cu cinematograf, periferii mizere, cu orătănii, cu tot felul de mahalagii, dar și cu așa-zisa lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
sordid, aflat În capătul unui coridor prăfuit, cu un singur bec atîrnînd golaș la fereastră și, poate, cu gloanțe În ușă. Însă În fața mea se află un bloc bine Întreținut, cu cîteva etaje și storurile trase, cu un petec de verdeață la intrare, cu o tăbliță pe care scrie „VĂ RUGĂM SĂ NU ARUNCAȚI GUNOI AICI“. Mă rog. Nu e neapărat nevoie ca detectivii particulari să fie niște ființe ce trăiesc la limita subzistenței, nu-i așa? Îmi bag harta orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se revelă astfel tot mai pregnant scriitorul „de
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
ne amintim că un acru plantat cu cereale produce de la două la zece ori mai multe proteine decât un acru destinat producției de carne; legumele (fasolea, mazărea, lintea) pot produce de la zece la douăzeci de ori mai multe proteine; iar verdețurile de cincisprezece ori mai multe proteine 20. Consecințele umane ale tranziției de la recoltele de cereale pentru consum uman la hrana pentru animale au fost ilustrate dramatic În 1984 În Etiopia, când mii de oameni mureau În fiecare zi din cauza foametei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să îmbine mai multe elemente: să respire “artă" la fiecare pas, să te încânte cu arhitectură electică care ar trebuie să fie un amalgam de tradițional și modern, să fie plin de parcuri, grădini botanice, flori și cât mai multă verdeață, locuitorii să-i fie oameni politicoși și prietenoși; nu trebuie să fie foarte mare, un colos, dar nici foarte mic, să te îmbie să-l străbați la pas, să-ți aducă bucuria de a-l cunoaște și reinventa în fiecare
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
vor seca, el se va întoarce în Iudeea,/ Și cu el împreună va veni Dumnezeu, spre a‑și împlini făgăduințele./ Și vor sălta de bucurie în drumul lor, căci Dumnezeu va fi cu ei./ Pământul va întâmpina picioarele lor cu verdeață și toate se vor bucura,/ Viețuitoarele se vor bucura [și ele] de vederea sfinților./ Pretutindeni vor țâșni izvoare gata să astâmpere setea/ Poporului Celui Preaînalt care vine cu cutremur ceresc./ Norii îi feresc de arșiță/ Și munții, ca să nu obosească
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cântecele despre numere. În lecțiile consacrate adunării și scăderii în concentrul 0 10 am folosit ghicitori problemă, de genul: Mac, mac, mac și mac, mac, mac, Zece rațe stau pe lac. Strigă tare mama rață: Mac, mac, mac, nu vreți verdeață? Șase pleacă la măicuța Și-acum socotiți fuguța Printre nuferii din lac Câte rațe baie fac? „Din ogradă au plecat către lac, agale Două rațe: mac, mac, mac! Dar s-au întâlnit în cale Cu cinci boboci rătăciți. Câți acum
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Peleșul devenea pe timpul verii capitala politică a statului român. Dar mai presus de orice, Castelul Peleș era “ un adevărat giuvaer, o creațiune feerică în ținuturile urșilor și ale vulpilor! Pădurile s-au gătit ca să iasă mai bine la iveală din verdeața orbitoare a brazilor, iar soarele ziua, luna și lumina electrică noaptea, revarsă pe ele valuri de aur, de argint și de opal, care te face să visezi (...) Dacă m-aș asculta, m-aș înrădăcina la poalele Bucegilor privind minunatul Castel
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Balada lui Menestrel, care bătu pân’acolo drum de multe vieți, ci n’a fost vrednic să treacă de poartă și să aducă solia ar putea fi una a falsei fandări în semnificație a textului: „Era un castel înecat în verdeață,/ pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Înalță pentru țară și tron și pentru odihna sufletelor celor căzuți În război din sângele cărora au răsărit neatârnarea țării și traiul nostru liniștit” . Un accent deosebit În manifestările prilejuite de această sărbătoare se punea și pe Împodobirea școlii cu verdeață , dar și cu tricolorul țării care era obligatoriu și În amenajarea unei săli În care se desfășurau acțiunile educative. Una din Încăperi era decorată cu portretele familiei regale și cu tablouri istorice reprezentând principalele evenimente ale războiului din 1877, alături de
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
și reluată mai pe larg în clasele următoare, oferind un prilej de formare și extindere a reprezentărilor despre mediu familial cel mai la îndemână tuturor , dar și de educare a sentimentelor de respect față de familie. 2. Amenajarea unui colț cu verdeață în clase, pe holurile școlii, în laboratoare pentru a crea o atmosferă plăcută, pentru a le încredința mai multe sarcini de gospodărire și îngrijire a plantelor. 3. Acțiuni practice de plantare a pomilor, florilor și a ierbii în curtea școlii
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
a fost cucerită de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core, patroanele acestuia. Demetra, a doua fiică a lui Cronos, era zeița grâului și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de verdeață”), Harpophoras („Cea fertilă”) și Thesmophoros („Legiuitoarea”). Ultimul epitet sugera legenda conform căreia Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele semințe de grâu și îl învățase să le cultive. Înaintea hegemoniei ateniene, la Eleusis, Demetra era zeiță a pământului roditor și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de mătușa mea, apoi veneam alături de ei, făceau cu schimbul. Mergeam fie la magazinele din Piața 9 Mai, fie în Centru, la Hale (marile hale pustii, cercuri de beton etajate, cu galantare în care nu găseai, de obicei, decât ceva verdețuri - mărar, pătrunjel, leuștean -, câțiva cartofi zbârciți, copite de porc, salam cu soia și piept ardelenesc), la magazinul Mercur (un enorm hangar stalinist, pătrățos) sau la cele din spatele Hotelului „Berbec”. Stăteam și la coadă la butelii. Mult mai des stăteam însă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]