47,628 matches
-
ca orice final, nedrept și de neînțeles, încheind brusc, precum un implacabil punct, o poveste de dragoste de care te atașezi, cu toate că nu ajungi să afli prea multe despre cei doi rămași până la capăt ascunși sub un văl de discreție. Versurile - să le zicem așa - au o mare doză de candid, sunt netrucate de travaliul poetic ("firesc" este un cuvânt recurent) și, prin asta, (re)capătă o bună forță de expresie. Căci un merit al cărții este retorica din Cântarea Cântărilor
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
vizitez, a doua zi a venit la mine. Era îmbrăcat în haine de sărbătoare. Am râs în chip de salut. El a adus hrană. Locul era prea îngust ca să ne putem îmbrățișa. Dar zâmbetul ne ținea aproape. Și am urcat." Versurile, ca niște versete mustind de înțeles, desprinse din existența mereu la îndemână, sunt o căutare smerită a profunzimilor și a misterelor dragostei, a magnetismului ei curativ. Așteptată, gândită, dorită și, în fiecare vorbă, preamărită, dragostea rămâne acea absență prezentă în
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
Zarifopol-Cioculescu. Rezultatul se datorează triumviratului Stancu Ilin, Nicolae Bârna și Constantin Hârlav, funcționând eficient în primele două volume, apărute în 2000 (I. Proză literară, cu o cronologie, notă asupra ediției, note și comentarii, 1836 p.; II. Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, cu note de istorie literară și comentarii, 1270 p.). Volumele III. Publicistică, 2001 (1238 p.) și IV. Corespondență, 2002, cu note și comentarii utile (1190 p.), sunt îngrijite de Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Editorii se raportează onest la "eforturile
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
de el. Mama a rămas să lucreze ca redactor la TASS toată viața, spre deosebire de tata care, după război, a lucrat în diverse edituri, ultima funcție ocupată fiind aceea de director al redacției de limba portugheză din cadrul Editurii Progress. Scria mereu versuri și traducea foarte mult, mai ales din spaniolă, dar și din limbi orientale, pe care și le însușise pe cont propriu. Tata era, așadar, poliglot și un om extrem de cultivat. Din păcate, ne-a părăsit foarte devreme. C.B.: Din limbile
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
limbaj popular, cu precădere în interjecții de tipul Îhî, Îhîm și vă imaginați cât de greu îmi venea să rostesc atât de frecventul învață, spre exemplu. Slavă Domnului că mi-a căzut în mână, complet în afara programei, un volumaș de versuri de Lucian Blaga și astfel am ajuns să traduc Poemele luminii, care s-a dovedit pentru mine o revelație. Nu a fost publicat până acum, dar, din acel moment, am știut că familiarizarea mea cu literatura română urma să se
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
de vișini, adevărata forță a geniului său rămânând necunoscută publicului rus.) Vă mai dau un exemplu de emoție puternică: un glas de femeie care te înfiora cântând Sara pe deal. Al cui era glasul și cine a transpus pe muzică versurile lui Eminescu n-am aflat nici până acum. Toate încercările mele de a face rost de un disc sau de o casetă cu acea romanță au eșuat. C.B.: Sunt mulți traducători de literatură română la ora actuală în Rusia? Care
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
seria să se continue cu L'education de la volonte a lui Jules Payot, o carte foarte importantă în formarea lui Eliade.( Educația voinței, tradusă la noi încă din 1907, n.tr.) După împrejurări, voi continua să public mici culegeri de versuri. C.B.: Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a fi răspuns la aceste întrebări, vă doresc spor la lucru și vă așteptăm cât de curând în România.
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Marius Chivu Absolventă a Literelor bucureștene, redactor la "Observator cultural" și o prezență publicistică discretă dar inteligentă, Ana Maria Sandu nu corespunde profilului curent al poetului tânăr de azi: autor prolific și ușor nonconformist (aprox. o carte de versuri pe an), cenaclist zgomotos și cam vanitos (scrie manifeste și dă replici prin reviste). Publicat anul trecut, delicatul poem Din amintirile unui Chelbasan conviețuiește, alături de celelalte producții lirice ale momentului, la fel de discret pe piața noastră literară, oricum deficitară la capitolul
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
inexistent. Motiv pentru care, redacția României literare a considerat abia acesta debutul ei adevărat, nominalizând prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic, prizate îndeosebi după '89, deși își pot găsi o strălucitoare ascendență antedecembristă: poemele lui Mircea Ivănescu cu Mopete, cele cu Julien Ospitalierul, Detectivul Arthur sau cu Reparata ale lui Emil Brumaru. Alături de Nea Gică frizerul din
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
Iancu, Ana Maria Sandu ne propune în acest poem biografic un personaj la fel de simpatic și de pitoresc: micuța Ana, fetița tunsă chilug din tabăra de la Năvodari, poreclită de colegii ei Chelbasan. Alcătuită din trei părți, această sensibilă biografie narativă în versuri (poemul ca mimesis al prozei), realistă și "autentică", construită cu o simplitate dezarmantă, minim metaforică și fără artificii stilistice își dezvăluie lirismul tocmai din aparentul dezinteres pentru lirism, prin miraculoasa dicție a amalgamului de amănunte și detalii din universul infantill
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
cu seminare plictisitoare la facultate, adolescenta nesatisfăcută de propriul corp ("din vampa care te vedeai la 10 ani n-a mai rămas nimic"), "nefericită în amor", cu probleme de socializare și de adaptare - locuiește cu chirie într-o mansardă -, scrie versuri sperând într-un act magic de restituire a frivolității fericitei perioade ("ne-am jucat ani în șir, fără să mâncăm, fără să dormim", "nu voiam nimic special pentru când o să fiu mare"). Își resimte ultragiată propria feminitate și are nostalgia
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
Sînt incluse aici: Fișe poetice (1977), Lumea fizică (1977), Terapia muncii (1981), Starea de fapt (1984), O bufniță tînără pe patul morții (1988), Discurs asupra struțocămilei (1995), Tălpile violete (1990), Iepurele suedez (1997), Medeea și mașinile ei de război (1999). Versul de început al poemului În ordinea în care continuu să exist, care deschide antologia, rezumă esențial atitudinea poetică a lui Ioan Flora: "În jurul meu, lumea". Vorbeam despre balcanismul poetului. Aici se vede el cel mai bine, în felul liric de
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
Ioan Flora: "În jurul meu, lumea". Vorbeam despre balcanismul poetului. Aici se vede el cel mai bine, în felul liric de a se raporta la realitate, în pofta neostoită care-l face pe Ioan Flora să înregistreze și să transcrie în vers alb imagini ale unei lumi comune, ale unei lumi care, lipsită de scop, se supune unei singure reguli: cea a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni stînd pe vine la foc, apa clocotind în căldare. ș...ț La răstimpuri./ cîte-o coadă de
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
a fost chemat la Cotroceni unde i s-a explicat că, de fapt, era vorba despre bastonul de general. În astfel de situații, la Haralampy recidivează un atac de suporterism nocturn, adică umblă buimac în jurul blocului și, ori recită teatral versuri postmoderniste făcând să se tânguie solidare toate javrele din cartier, ori cade în onirism profund invocând cu mare evlavie spiritul lui Jung pentru a-l îndemna să lupte cu măturoiul luciferic. De această dată, criza i s-a declanșat la
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
Conservatorului din București, unde a studiat compoziția cu ilustrul pedagog care a fost Dan Constantinescu, era deja autor al unor opusuri temerare, chiar iconoclaste, în special în ceea ce privește logodna cuvântului cu sunetul (3 Imagini după F. Garcia Lorca; 3 Lieduri pe versuri de Apollinaire; Refractio poesis). Dar mai ales când a decis să se ia la trântă cu lumea muzicală occidentală, ademenit fiind de mirajul neatârnării și slobozeniei așa cum se vedea el prin ferestrele zăbrelite de la București. A avut chiar forța, după
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a ceea ce ar putea fi o lucrare de mari dimensiuni: clișeul " închisoare, sinuciderea prin predecesori, cotidianul mitic, reveria (sub semnul madlenei), prozatorul care face penitențe în versuri, recitalurile de măști și jocurile de personaje, Mopete ca un alter-ego auctorial (merită menționată o interesantă polemică cu interpretarea biografistă a lui Matei Călinescu). O monografie Mircea Ivănescu nu avem încă. Deocamdată, există o antologie valoroasă " cea de la "Polirom" " care
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
Geo Vasile Actriță memorabilă și perseverentă poetă și prozatoare, Cristina Tacoi oferă o impresionantă antologie de versuri selectate din opt volume publicate între 1968 și 1997, la care se adaugă un grupaj de inedite datând din 2002. Despre poezia Cristinei Tacoi s-au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta, de pildă, observă "conștiența misterului poeziei", iar Dana
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
din temelii și face o altfel de ediție, complet diferită ca organizare, principii și concepție de aceea a lui Vladimir Drimba, publicând în colecția de Opere fundamentale coordonată de Eugen Simion primele două volume și promițând un al treilea: I. Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice (1300 pag.); II. Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze (1078 pag.), cu prefață, note și bibliografie (extrase critice semnificative din istoria receptării). Scrierile istorice și memorialistice, în versiunea lor franceză integrală, paginile religioase, filosofice
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
soluții, marcat la om ca și la animal de o atitudine specială, - ceva ca o zguduitură, Geschuttel, ori șoc. Ocolul, bine condus, ca și în cazul hazardului fericit, tot printr-o zguduitură se remarcă... Semn că ecuația a fost rezolvată... versul cheie găsit... anomalia evoluției unei stele explicată... P.S. întrerup notele din 1944 pentru o precizare, azi 13 iunie 2004. întâi, subiectul... Pe la începutul verii lui 1989, ducându-mă la Casa Scânteii și greșind etajul, am întâlnit pe un culoar întunecos
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
dadaist din 1918. Ne propunem a analiza pe scurt, în prezentele rînduri, raportul cu ideologia comunistă a unuia din avangardiștii noștri de seamă, Gherasim Luca (1913-1994), autor care, stabilit la Paris în 1952, a optat de atunci pentru expresia franceză. Versurile cu care-și începe activitatea foarte tînărul Luca, tipărite în paginile revistei Alge (o publicație cu scurtă apariție în două serii, 1930-1931 și 1933), sub diriguirea lui Aureliu Baranga (viitorul dramaturg realist-socialist Aurel Baranga), vădesc o stare de spirit sfidătoare
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
și cu limba atinsă ușor de spurcăciunile argheziene, Monica se zbate în ploaie ca o șerpoaică și se ia la harță directă cu meteorologia, dar are ce are și cu îngerii: Cerul duhnea a ploaie, / a cîntece juvenile îngerești. / Răsăritul versului liber-cugetător / Îl avea-n cap de-o săptămînă de secunde, / acuns printre șuvițe denaturate. / Cerul duhnea a ploaie, / mi-am pus impermeabilul peste inimă / și-am ieșit / să delirez versurile cu ochii." (Intermezzo) Am putea merge chiar mai departe, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
îngerii: Cerul duhnea a ploaie, / a cîntece juvenile îngerești. / Răsăritul versului liber-cugetător / Îl avea-n cap de-o săptămînă de secunde, / acuns printre șuvițe denaturate. / Cerul duhnea a ploaie, / mi-am pus impermeabilul peste inimă / și-am ieșit / să delirez versurile cu ochii." (Intermezzo) Am putea merge chiar mai departe, la ,,Lăsați ploaia să rîdă ca o zănatică-n vînt" și pînă la ,,Lăsați ploaia să moară cu noi.." (Petiție), însă cele opt mii de semne s-au cam epuizat, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
constantă, chiar dacă suntem în drept să-i suspectăm sinceritatea. Horațiu, care a fost un foarte mare poet, nu se sfiește să-și închine recunoștința și laudele "zeului" care i-a oferit o vilă și o mică fermă, ca să-și scrie versurile în liniște și din veniturile căreia să trăiască. Superba Eneidă a lui Virgiliu este o comandă a suveranului, cu subiectul ei cu tot. Ovidiu face în exil o adevărată depresie, cum o va face și Racine după doar o clipă
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
târziu, în majoritatea celor șase simfonii ale sale apar înfățișări expresive și de caracter diferite ale ciacconei: în Simfonia a IV-a (1982) ca edificiu abstract al părții a treia, în Simfonia a V-a (cu cor și orchestră, pe versuri de Eminescu, 1985), ca muzică adecvată poeziei Dintre sute de catarge, în Simfonia a VI-a (1989) ca un hibrid nonconformist: Tangochaccona cu 33 de variațiuni. Dacă recuperarea unor structuri tradiționale poate fi văzută ca semn al unui postmodernism muzical
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]