9,864 matches
-
mă chinuie, frate! Mă scol noaptea și umblu prin casă... Se ridică și Dumbrăveanu. Parcă înțeleși, ca la o comandă, se opriră în fața ferestrei. Vreo patru cinci săteni se sprijineau de șareta primarului. Râdeau cu vizitiul, care le povestea ceva, vesel. Mereu minte Costache. M-am obișnuit cu el. Dar dacă pică Ceaușescu, cine vine? Se aude de Iliescu, fostul prim de la Iași. Se aude și la voi? Zvonuri lansate intenționat, fie de securitate, fie de agenturi, să-i pregătească pe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mai puțin de-o săptămână. Antonia fuma țigară de la țigară de nerăbdare, căci spera să reia cât de curând obiceiul vizitelor la rude și prieteni împreună cu băiatul nostru. Trebuie să remarc aici că soția mea nu e o fire prea veselă și eu, personal, nu pot să nu mă gândesc la o eventuală legătură între natura posomorâtă a Antoniei și problemele de integrare ale copilului nostru, deși această ipoteză nu a fost verificată de analizele de laborator întreprinse. Cert este că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tor, sunt doar alpi nist. Din nefe ricire, nu prea bun, din fericire, relativ norocos. În sfârșit, e cald. Pe măsură ce mă dezgheț, încep să simt cu adevărat ce și pe unde mă doare. Și mă dor multe. Controlorul rotofei și vesel îmi zeciuiește an turajul clandestin și mă abordează circumspect. Îi vorbesc egal, fără patimă și fără teamă. Omul îi alungă pe ceilalți plătitori în fundul trenului și mă ignoră. Nu-mi doresc mai mult. Îmi scot căciula și mănușile și mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cum meșterește ceva. Îmi fac curaj și mă așez lângă el. Își vede în continuare de meșterit. Mă ofer să îl ajut. Uite, dă-mi mie să îl leg și mă ajuți tu să fac un nod strâns. Cu ochii veseli, începe să povestească: Ciucurele ăsta negru l-am găsit pe la balcon, iar pe ăsta mic aici, în curte. Zici că sunt mama și puiul. Bucuros că am reușit să legăm cei doi ciucuri, se ridică demn și începe să se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o sită, conturându-i picioarele și tot trupul. Clipind mărunt, orbită de trupul mlădios ca o lumină, o recunoscu. Trânti cârpa în lighean. Hai odată, intră! Ce-ai înțepenit acolo? îi strigă. Doar nu ești de sticlă! Bonjour, papa! izbucni veselă Cerboaica, apoi se aplecă spre bătrână șoptindu-i încetișor, la ureche: Mamă, vino puțin afară. Am, să-ți spun ceva. Afară, când se uită la ea, bătrâna văzu că obrajii nurorii ardeau. Își frângea mâinile de nerăbdare. L-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i văzu în ușă pe toți zece sau unsprezece bulucindu-se grămadă, ca la pomană. Parcă erau înnodați de centiroane și nu se puteau desprinde unul de altul, cu puștile în spinare și capelele pe ochi, prăfuiți și asudați, dar veseli și nepăsători, sfârâindu-le gâtul după o picătură. Se buluciră, cu plutonierul înainte, țanțoș, gras și gâlcos, gâfâind ca o locomotivă, și bătrâna se rezemă de-o masă, cu cârpa de bradolină în mână, și se uită cum le rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
domnule prefect. Purta pantofi negri cu ghetre albe și, la fel cum venise, vioi și agitat, împingându-și burta înainte, se rostogoli țopăind spre soborul alb al doamnelor și domnișoarelor de la Crucea Roșie, care-l primiră cu țipete și triluri vesele. Să v-ajute Dumnezeu, maică! mulțumi bătrâna și se aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Și meșterul. Încleștă pumnul în mânerul tijei metalice și trase stârnind o amestecătură de sunete. Se lăsă cu coatele pe genunchi.. Smunci de-l duru pieptul. Locomotiva țipă ascuțit, prelung și tremurător, anunțând apropierea de pod. Crispat de efort dar vesel și zănatec, descoperea puterea aceea din el de-a face ce voia. Viteza se micșoră. După zăngănitul asurzitor produs de trecerea peste pod, trenul avea să frâneze, pilotând la curbă înainte de intrarea în pădure, după care, tăind-o drept, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să schimbe atmosfera, și asta cât mai grabnic. Plecă la Wisconsin, pe malul lacului Upper Nemahbin, și deschise un restaurant. Patru săptămâni mai târziu: vreo douăzeci de perechi se adunară în pavilionul de dans de lângă hotelul "Lakeview". Atmosfera era foarte veselă. Printre ei, sufletul petrecerii era domnul Goodman din Aurora, patronul care înlocuise orchestra tradițională cu o inovație modernă: pianul automat. Trebuia doar să-l înfunzi cu o monedă de nichel. Pianele mecanice sunt niște instrumente ciudate. Nu sunt o priveliște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
grijă să nu-și rănească ochii, sufla în pumni, descheiată la șubă luneca înfundându-se în omăt, cu cizmele ei ușoare și înalte, care-i ajungeau până la genunchi, unduindu-și umerii și brațele, de parcă ar fi vrut să zboare. Zurgălăii veseli sunau în aer. Se rostogoleau, sub picioarele ei, prin zăpezi. Fulgii, căzându-i peste gene, aveau luciri de cristale. Pădurea se legăna văzută prin sticlă aburită, încețoșată pe margini. Frenezia inefabilă și aproape iluzorie care învăluia totul, irupând în lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în așanumitele „țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens de unitate etnică și de valori spirituale, și nu de teritoriu politic. 6. Obiceiurile sunt alte elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de momentele principale ale vieții (nașterea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiceiurile de iarnă din Maramureș, cu tot alaiul de colinde, măști (capra, ursul), precum și cântecele legate de nașterea Mântuitorului. Aceeași regiune turistică mai surprinde și prin seninătatea și umorul cu care sunt privite viața și moartea, remarcabil reflectate în „Cimitirul vesel” de la Săpânța (Maramureș), de către Stan Pătraș și ucenicii săi. 3.6. Manifestările sociale Înglobează totalitatea activităților umane ce devin surse ale interesului turistic, pentru anumite intervale de timp. Se remarcă nedeile, târgurile, hramurile și pelerinajele religioase, festivalurile artistice și competițiile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
chemăm la luptă: ei vin cu toții, pentru că se pregătesc de mult să ne ajute. Așadar: Chemare la luptă Neam de dac din moși-strămoși, Liberi și cinstiți am fost. Ne-am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă Cu bucatele pe masă. Să avem de tot
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
tot frumusețea, o față deschisă și spiritul, în primul rând, vor atrage prozeliții, pentru că nu mai suntem cu câteva secole în urmă, ci în mileniul III. O ținută luminoasă, o eleganță decentă, corespunzătoare vârstei și profesiei, o pălăriuță în culori vesele în locul basmalei băbești ar fi o bucurie pentru ochiul oricărui estet, chiar și al lui Dumnezeu, sau mai bine zis, în primul rând al Lui. știți, bătrânii noștri au o vorbă: „tot ce-i tânăr și frumos place și lui
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
său, la întreaga lui personalitate (...). Dacă omul râde frumos înseamnă că are un suflet frumos. Dar trebuie să ții seama de toate nuanțele: râsul unui om nu trebuie să ți se pară în nici un caz prostesc, oricât ar fi de vesel și spontan. Dacă râsul lui trădează cea mai mică urmă de prostie, înseamnă fără îndoială că omul acela e mărginit la minte, chiar dacă în general jonglează cu ideile. Iar dacă omul care râde ți se pare cât de cât caraghios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și realizat diferite comenzi, pentru decorarea fațadele unor instituții, acestea fiind reliefuri în piatră, mozaicuri și grupuri statuare în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de os. A trecut un an de când Tamara a murit, prietena mea din copilărie! Odată cu ea a asfințit și amintirea mea, știa cum să mă apere de nostalgie, de durere și de frustrare! Știa să mă ducă în lumea ei veselă și fără griji; cât soare aducea viața ei de vis! Un întreg paradis cobora: stea lângă stea acopereau tavanul și peretele din dreapta mea. Am jelit plecarea ei în necunoscut. Cântecul mut se auzea într-un mare concert cu viori, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a înnegrit, e drept simt o apăsare asurzitoare în piept. * * * Trebuie să fii bătrân să te gândești la moarte; cei tineri nu au timp, ei trec mereu mai departe, pentru ei, ea nu există, se mută ușor spre marginea când veselă, când tristă! Ei au viziune îi chemă orizontul nemărginit, au viitorul tipărit al nostru veghează în asfințit. Noi nu mai stăm la pândă, am obosit ca un vânător blestemat, împietrit în nemișcarea sumbră, săgeata noastră are vârful în umbră. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
din găoacea lui rotundă înecată în calciu ca un flăcău tomnatic și muieratic. A seară l-am spart în gând, voiam să mor de tot, fără bucurii venite de sus, venite de jos, frumos trec pe lângă mine cromatic, culorile sunt vesele ca-ntr-o revistă. Matematic, au venit la scadență ca o piatră căzută de undeva de sus, sau de jos ce nu te mai iartă. Învinețise somnul tatuat cu vise! Mi-ar trebui martor, înainte de sentință, să confirme sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bătrânul regat? Rochia se făcu de platină, în bătaia vântului se clatină cu sunet ciudat de sfere. Trăiesc în alte ere; și bărbatul nu se mai întoarce, al ei a plecat, al meu își poartă umbra sub pământ! Dida e veselă în rochia ei albastră, dansată de vânt, așteaptă să zboare, dincolo de mare: o văd sub măslini și migdali aproape de cer, în înălțime! Spre Palma de Mallorca aș pleca și eu să văd perlele angelice, din Manacor, cu aerul lor rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Vine o vreme când cobori în fântână să alegi izvorul de otravă, tinerețea, de vremea bătrână. Dumnezeu a aprins luna nouă și a umplut câmpia cu rouă. * * * Nu mai știu cine scria că orice carte este o confesiune gravă sau veselă, când amintirile vin de-a valma, amestecate ca un joc de cărți, din părerile de rău, stropite cu vin, ca niște astre, colorate cu petale albastre. Ne-am iubit atunci? Nici nu mai știu... Lumina și ora de care vorbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și realizat diferite comenzi, pentru decorarea fațadele unor instituții, acestea fiind reliefuri în piatră, mozaicuri și grupuri statuare în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
defilează mândru, dând din coadă. Cineva din juriu aruncă trei bumerange, strigând: − Aport! Câinii o iau la fugă, dar pe drum uită probabil comanda că încep să se joace. Doar Blackie se ține de treabă, adună bumerangele și le duce vesel lui Shelley. Urmează setterii. Sunt toți frumoși, majoritatea câini tineri. Dar Whisky respectă cel mai bine comenzile. Când toți câinii au trecut prin fața juriului și a spectatorilor, juriul discută premiile la fiecare rasă. La setteri apar discuții. Majoritatea o votează
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3080]
-
an, am avut și concursul Mini Miss Liceu, la care am fost prezentatoare și care a furat mult timp colegelor mele, prietenei mele și mie, pentru a-l organiza. Dar, după concurs, toți au fost mulțumiți, concursul fiind unul reușit, vesel. În această perioadă, am început să comunic cu o persoană, cu care ieșeam la plimbare, vorbeam, petreceam timpul liber împreună. Această persoană, acum, face parte dintre oamenii dragi, a devenit, pentru mine, o parte a sufletului meu. Nu știu dacă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]