1,001 matches
-
tatăl ei, cum era și chiaburul al fetei din fața lui? Fiindcă ea spuse foarte clar și cu uimire: "Tata nu e dușman al poporului, e țăran din Banat". Declarația asta naivă stârni rumoare și ilaritate, dar nu de simpatie, se veseleau ca și când a te simți atât de departe de ceea ce ți se spune că e tatăl tău înseamnă că vrei să prostești pe alții cu perfidia ta care simulează inocența. Ia spune tu, puișor de chiabur, cum ai ticluit să ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei și ai fi ajuns, printr-o ciudată mișcare psihică a acelorași oameni, să fii iarăși simpatizată și, printr-un consens tacit, oblojită de căldura lașității lor generale și comune?! Puteai râde din nou cu aceiași, pleca în excursii, te veseleai, puteai fi chiar fericită, acea fericire strâmbă și neverosimilă a tuturor handicapaților, care își beau cafeaua eu piciorul sau se deplasează în cârje sau în cărucior, sau în patru labe... Ciuntirile, mutilările nu se vedeau, erau ale conștiinței, puteai să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Imaginați-vă, i-au făcut rost și de pantofi, și de ciorapi, și de lenjerie, chiar și de ceva îmbrăcăminte; nu-mi dau seama cum s-au descurcat, toată ceata s-a pus pe treabă. Când îi întrebam, doar râdeau veseli drept răspuns, iar fetele băteau din palme și mă sărutau. Uneori mergeam și eu pe furiș să mă întâlnesc cu Marie. De-acum boala i se agravase și mergea greu; în cele din urmă nu mai argățea la păstor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
începuseră să-și ia rămas-bun de la mine. „Léon s’en va, Léon s’en va pour toujours!“* În fiecare seară, ca și mai înainte, ne adunam lângă cascadă și vorbeam mereu despre felul cum ne vom despărți. Uneori eram la fel de veseli ca altădată; numai că, împrăștiindu-se pe înnoptat pe la casele lor, ei își luaseră obiceiul de a mă îmbrățișa tare și fierbinte, cum nu făceau mai înainte. Unii veneau la mine pe furiș, ferindu-se de ceilalți, numai ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îl judecă cu toți boierii tăi și-i ia seama. Cum îl va ajunge judecata așa-i fă. Căci daca șezi la masă nu este legea să judeci, nici să dăruiești; ci are masa obiceiul său de veselie, să se veselească toate oștile tale de tine... Să le dai să bea din destul și cât vor vrea, și tu încă să bei, ci cu măsură, ca să poată birui mintea ta pre vin, iar să nu biruiască vinul pre minte, și să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara cu al nostru. De-acolo ne vin oameni încă sănătoși, cum erau ai noștri pe la 1850 - 60, ne vin cuminți cum erau ai noștri, ne vin veseli și muncitori cum erau ai noștri. Și acei ce ne vin ce găsesc în țară? Văd poporul autohton, pe frații lor aduși la sapă de lemn și având necesitate de spitale. Văd înflorind pe cine? Pe străinii aceștia; pe acești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putem pierde totul. Ne pierdem liniștea minții și răsplata”27. 32 Suferința și creșterea spirituală Sfinții Părinți ai Bisericii ne Îndeamnă să nu cugetăm În sinea noastră astfel : „pentru ce n‑a dăruit Dumnezeu sfin‑ ților doar ceea ce‑i putea veseli ?”, căci aceasta ar fi Însemnat să‑i lase neîncercați și nedeprinși În răbdare, netrecuți prin proba de foc a suferinței, și nu le‑ar fi venit buna și Înalta existență ca preț al virtuții, ci le‑ar fi fost mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atroce Martirii, privind Înspăimântătoarele ordalii ce aveau să urmeze, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata și veșnica viață. Și‑au Îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei Înșiși : „Noi În teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”150. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit‑o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de săraci, decât disprețul banilor, decât pierderea pe neașteptate a copiilor și miile de atacuri, i‑a proclamat numele și a astupat cu multă bogăție gura nerușinată a acelui rău demon. Socotind deci necontenit aceste lucruri, bucură‑te și te veselește tu care săvârșești lupta cea mare, care porți cu blândețe capul Încercărilor și slăvești pentru ele pe Iubitorul de oameni Dumnezeu Care poate să facă să dispară toate dintr‑o dată, dar le lasă să fie ca să‑ți fie și mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p]strat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, deci, cât] s]-ți îndestulezi pântecele, bucur]-te și te veselește; fiece zi s] fie o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la pieptul ț]u pl]cere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suc de portocale. Să bem zilnic cel puțin două căni de ceai verde. Să bem trei linguri de supă Înainte de fiecare masă. Să folosim lapte și produse lactate degresate. Să evităm cerealele Îndulcite și să alegem cerealele complete. Să fim veseli când mâncăm. Să ne oprim din mâncat când suntem 70-80% sătui. Să mestecăm de mai multe ori Înainte de a Înghiți. Să consumăm zilnic câte o lingură de oțet după fiecare masă, pentru a ajuta digestia. Să folosim uleiuri organice de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ne mențină sănătoși. Studii recente au arătat că acest lucru s-ar putea să nu fie În Întregime psihologic, ci să aibă și o bază neurologică. Prin urmare, este deosebit de important, din punctul de vedere al păcii spirituale, să fim veseli și să ținem În șah stresul. Chinezii din vechime considerau că o minte sănătoasă este senină. Ei se refereau la această stare psihică ca la suprafața netedă, fără valuri, a unui lac sau o oglindă. Ei credeau că o astfel
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii târgăi, bucurându-se cu întreaga ființă de primăvară, de atmosfera sărbătorească, de jocurile organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se zbengui nestingheriți. Dar, odată cu venirea primăverii începea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
grupuri. La final se vor citi. Exemplu: Fructele și legumele sunt vesele dacă le consumăm!( comentariu adăugat: deși ele ar trebui să fie triste pentru că își pierd viața...) Zâmbetele vitaminelor ne dau sănătate! (adăugare: și ne fac și pe noi veseli; adăugare: și vor să se prindă cu noi în horă) Ce bucuroase sunt fructele și legumele! (adăugare: pentru că Ionuț le-a pus pe farfurie; adăugare: mama le-a cumpărat de la piață) etc. 2. Activitate individuală Priviți imaginea și dați-i
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane și chiar moarte, din pricina credinței în El și a răspândirii Evangheliei creștine în lume. De aceea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi” (I Petru 4, 13-14). Predica de pe munte se încheie sub semnul speranței: „Bucurați-vă și vă veseliți!” Iisus e „duhul bucuriei”. „Bucurați-vă!” a fost primul cuvânt pe care L-a rostit și după Înviere. El ne îndeamnă să ne bucurăm de tot ceea ce ne dă Dumnezeu, de speranța în viață, în bine, să fim căutători de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman, 2008, p. 162<footnote>. Mila îl salvează pe om de rigiditatea preocupării exclusive de sine. Astfel, bogatul se veselește în ospețe, iar săracul Lazăr, plin de bube își trăiește singurătatea în foame la poarta lui. Lazăr e dus după moarte în sânul iubitor a lui Avraam, în cea mai afectuoasă comuniune. Bogatul e dus în singurătatea și fierbințeala iadului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
oamenii se odihnesc la umbra pomilor rotați. E căldură ca de cuptor. Arșița ne gonește pe malul râului, la pădure, la ștrand, la munte sau la mare. Unde mergem cu părinți, frați, surioare. Fără griji, cu jocuri și cântece Copilăria veseli ne-o petrecem. Copiii se joacă afară, prin parcuri și grădini și culeg voioși flori din poienițele însorite. Câte plimbări nu putem face vara! Vară, vară! Am vrea să stai cât mai mult la noi! Ne place căldura razelor tale
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
plimbări nu putem face vara! Vară, vară! Am vrea să stai cât mai mult la noi! Ne place căldura razelor tale și ne bucurăm de bogăția pe care o aduci. De aceea, îți spunem bun venit! ”E vară. Copiii sunt veseli Se pregătesc deja de vacanță Unii vor merge la bunici Iar alții la munte sau la mare Iar razele de soare Veseli la joc îi cheamă.” VARA CEA MULT AȘTEPTATĂ Vara după ce și-a făcut ochii roată, poruncește păsărilor să
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ne bucurăm de bogăția pe care o aduci. De aceea, îți spunem bun venit! ”E vară. Copiii sunt veseli Se pregătesc deja de vacanță Unii vor merge la bunici Iar alții la munte sau la mare Iar razele de soare Veseli la joc îi cheamă.” VARA CEA MULT AȘTEPTATĂ Vara după ce și-a făcut ochii roată, poruncește păsărilor să cânte, florilor să crească și mai mari în iarba firavă. Iar pletele aurii ale pământului unduiesc când vântul ștrengar umblă hoinar, cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
a trebui este importantă trăsătura de persoană. La operatorul de modalitate a părea acordul este la fel de acceptabil la toate persoanele: (130) eu păream să fiu vesel, tu păreai să fii vesel, el părea să fie vesel, noi păream să fim veseli, voi păreați să fiți veseli, ei păreau să fie veseli La a urma, sunt acceptabile și structurile cu acord, dar se preferă cele fără acord, cu excepția persoanei a III-a plural: (131) a. eu urma să plec, tu urma să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
modalitate a părea acordul este la fel de acceptabil la toate persoanele: (130) eu păream să fiu vesel, tu păreai să fii vesel, el părea să fie vesel, noi păream să fim veseli, voi păreați să fiți veseli, ei păreau să fie veseli La a urma, sunt acceptabile și structurile cu acord, dar se preferă cele fără acord, cu excepția persoanei a III-a plural: (131) a. eu urma să plec, tu urma să pleci, el urma să plece, noi urma să plecăm, voi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de un atribut/modificator de tip calificativ 20: Trăiește viață cârpită cu ață (Zanne, P, II, 801, apud Creția 1956: 118) Să zicem noi că mare greșeală au greșit noauă vecinii (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 118) Și se veseliră veselie îngerească (Ispirescu, L, 70, apud Creția 1956: 118); în acest exemplu, apare un complement intern al unui verb reflexiv inerent 21; (d) structura verb + substantiv cu același radical reprezintă o figură etimologică, diferită inclusiv sintactic de situațiile anterioare, folosită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acesta apare numai pe lângă câteva verbe, care întâmplător sau nu sunt inergative: a dansa un dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului se nu este corelată, în română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]