3,775 matches
-
și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis minele. Orașul Petroșani a fost cel mai important
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis minele. Orașul Petroșani a fost cel mai important
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
sau Terra Transalpina cum o va confirma regatul maghiar mai târziu. Tănărul fecior de voievod, viitorul Basarab, căpătă ca feude ducatele de Făgăraș și Almaș luând în căsătorie pe comitesa Margareta, catolică, cu care zidi „Klosterul” din Câmpulung. Fu nuntă vestită ajunsă la urechile boierilor și interpretată mai târziu ca „descălecat” al lui Negru Vodă (altă diversiune ungurească ). Iată, fiul lui Tihomir împlinise și ultima condiție de a face „Țară noao” cum zice Letopisețul Cantacuzinesc. De aici înainte istoria se cunoaște
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
odată intrat acolo nu mai ai cale de ieșire cu una cu două, decât atunci când ți s-au terminat banii și poate nici atunci ... Cum am dat de înțeles, toate cazinourile sau aproape toate, sunt așezate pe o singură stradă, vestitul Strip al Vegasului, care are o lungime de vreo 7-8 kilometri. Restul orașului este “inutil” dacă n-ai fi locuitor și lucrător al lui, este cum zicea cineva mai mult pentru “întreținerea” mirajului. În sfera serviciilor din hoteluri și localuri
NU CONTEAZĂ SALARIUL CÂT BACŞIŞUL...(XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364592_a_365921]
-
readucă acasă Simbolic măcar, cui îi mai pasă? Noi suntem cei ce vrem să-i dăm Afară pe străbuni din țara lor Prin nepăsarea noastră și avem Curajul să mai spunem dor. Noi suntem cei care continuăm Să risipim cetățile vestite Și nu vedem că a lor suflete În fiecare piatră sunt cioplite. Cei din Carpați și cei din Vatican, Dacii de pe Arcul lui Constantin Îi lasă repetenți azi pe istorici, Cultura românească e-n declin. Referință Bibliografică: ISTORICI REPETENȚI / Rodica
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
țării noastre practic B.O.R. va trebui să se afle într-o permanentă misiune creștină pentru a-și proteja credincioșii de pericolul apostazierii, al depărtării de credință și de Dumnezeu; să nu uităm că în urmă cu doi ani vestitul concurs Eurovision a fost câștigat de o trupă rock ai cărei membrii erau deghizați în diavoli și care au interpretat o piesă blasfemiatoare la adresa lui Dumnezeu. Formarea unei civilizații depinde de sensul pe care îl dă un popor vieții și atitudini
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
lumea întreagă prin ideea de „Seamăn’s club Seafarers” și mai ales prin aceea de „Șir” indiferent de rang sau funcție. Mai pe larg sperăm într-o altă muză/determinare de povestire. Ideea de Riosi mai ales de acea cruce vestită specifică o aveam în cap; ori, atunci când șeful direct Șir Yankov (vezi interviul http://confluente.ro/Valerian mihoc 1405508251.html) a încercat să facă o programare a ieșirilor prin orașele/porturile Braziliei, fără a sta prea mult pe gânduri l-am ales
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor dar și lui Baraba, printr-o ciudată ,,concurență” care rezistase destul de mult timp. De multe ori însă, faptul că negustorii crescuseră prețurile din cauza tâlharilor nu era chiar adevărat, și mulți puneau în spatele vestitului tâlhar fapte pe care acesta nu le comisese niciodată dar care serveau intereselor comerciale ale unora cum nu se poate mai bine, iar lui și cetei sale îi sporeau faima zi de zi. Baraba se complăcu un timp în acestă
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
făcea binefaceri în popor. Auzindu-i o dată pe tovarășii lui vorbind despre profetul taumaturg care făcea minuni în Iudeea, Galileea precum și în alte părți, îi apostrofă pentru faptul că unul dintre ei rostise despre Iisus cum că acesta ajunsese foarte vestit. Spunând acestea ceilalți înțeleseră că Baraba era de fapt invidios pe faima profetului în popor. Tâlharul știa totuși prin metodele lui să se facă și el iubit în popor. La una din lovituri, în urma căreia pusese mâna pe o pradă
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
vină, fiindcă așa cum spune apostolul și ucenicul lui Isus în I Petru 2, 9-11: Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăți îndurare, dar acum ați căpătat îndurare. Preaiubiților
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
a dat drumul profa. - Dar așa v-a dat și săptămâna trecută, spuse Iulian. - Dar, așa fac la noi la Colegiu toți profesorii, că doar e german. Dar este o profesoară foarte severă, completă explicația băiatul, că-i absolventă de vestita „DebiluMind&Spirit” University. Trebuie să dea șpagă mare, cine vrea să treacă la ea. Că doar și ea a procedat la fel să-și obțină diplomele și postul de profesoară. Ne-a spus că a făcut împrumuturi la bănci pentru
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
din Paris și mulți alții. Despre viața și opera lui Vasile Scurtu, au scris după trecerea lui în neființă, numeroși cărturari năsăudeni. Cel mai amplu studiu i-l acordă fostul său coleg și bun prieten, Octavian Ruleanu, prof.univ.dr.doc. Gavril Istrate ,vestitul cărturar, Teodor Tanco, iar Mircea Daroși îi dedică studiul monografic ,,Pe urmele lui Vasile Scurtu''. El este și va rămâne o personalitate care își merită cu prisosință locul în galeria oamenilor de cultură năsăudeni și din întreaga țară. Prof. Mircea
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
pe Alexandru Odobescu să-l numească „Arcadia românească a vânătorilor”. În vremea lui, acele animale și păsări sălbatice atrăgeau cetele de vânători, care erau tentați de legendarele cârduri de dropii. Însă, din cauza acestei tentații, vrednicii vânători au reușit „performanța”dispariției vestitelor cârduri, rămânând doar numele lor dat unui banal han: „Popasul Dropia”. Popas...la care nu mai trag misterioasele căruțe acoperite cu rogojini ci elegantele autoturisme și uriașele tiruri. Timpul, cu stomacul lui infinit, a- nghițit fără urmă de regret atât
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
era un idolatru ; mama, Evula, o Creștină Dar ea trecând curând la DOMNUL, a luat religia păgână... Spre Școlile din acea vreme, tatăl său l-a îndrumat Și-alături de alte Științe, Filosofia, a-nvățat ! Deprins-a și Tămăduirea, cu Eufrosin Vestitul Doctor Iar Ermolae Preotul, l-a dus către Mântuitor, Luminându-i adânc mintea, prin CHRISTOS Duhovnicește : Că orice Doctor bun în lume, doar prin IISUS Tămăduiește ! Alăturea de Ermolae, făcând multe Rugăciuni, Ajunse "Doctor fără plată" și "Făcător de Mari
SF.M.MC.PANTELIMON, TĂMĂDUITORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350374_a_351703]
-
spre Râșnov privirile îți alunecă pe versantul masivului Postăvarul unde se află Cetatea Râșnov. De la Râșnov se deschid mai multe rute, una spre Brașov, alta prin Zărnești către Făgăraș, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă prin care iese
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
poeziile sale. După ce Ioan Oteteleșanu a donat castelul, parcul și moția Academiei Române pentru a înființa un institut de învățământ pentru viitoare învățătoare, Slavici a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor. El a pus bazele unui învățământ vestit, inspirat din școlile europene. Castelul din Măgurele, așa cum era pe vremea când am urmat acolo cursurile școlare era înconjurat de un teren foarte spațios. Într-o parte era parcul cu pomi seculari și în cealaltă parte era grădină, pe care
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros ( în grecește - Sfanțul Munte ) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel care a revigorat acest sfânt lăcaș de închinăciune - din toate punctele de vedere, în ultimii treizeci de ani... Apoi pe Părintele Iulian - tot de la Prodromu și nu în ultimul
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
și care este pomenit, aici, cu mult respect și cu multă recunoștință. Așezământul - cu cele trei paraclise ( al Adormirii Maicii Domnului, al Bunei Vestiri și al Sf. Ioan Botezătorul ), cu cele cinci icoane făcătoare de minuni - dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, " cea nefăcuta de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea bibliotecă, cu atelierele, cu sinodiconul ( sala de reuniuni ), cu arhondaricul ( casă de oaspeți ), cu bolnița ( spitalul ), cu chiliile, cu
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
e păcat că se propulsează spre ceruri adevărate simfonii pirotehnice, care amenință cu falimentarea fondurilor publice ale municipalității, administrația Valenciei se conformează fără a clipi. Clipim doar noi, gură-cască adunați ciorchine în piața din fața Primăriei, intimidați de compoziția sonoră monumentală, vestita „mascleta”. La ora 14 trecute fix, se avântă spre văzduh o rachetă răzleață, vestitoare timidă a spectacolului care va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto, amintind de Bach. Apoi un tunet prelung din mai multe
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
noastre, ducând cu gândul la arii triumfale din Korsakov sau Stravinsky. Începând cu 15 martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. „Echipa” completă angrenată în organizarea vestitelor „Fallas” numără nici mai mult nici mai puțin decât 50.000 de localnici, grupați în 400 de comitete și comisii. Nu focurile de artificii, ci „las fallas” propriu-zise, figurinele multicolore dispuse pe 400 de străzi sunt adevărata atracție. Înalte cât
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
cu migală de îndrăgostit, colorate strident, par viziuni alegorice dintr-un vis halucinant. Fiecare din ele este o adevărată operă de artă barocă, un caleidoscop umoristic pe teme actuale din viața publică a contemporanilor noștri mai mult sau mai puțin vestiți. Suspendate în echilibru incredibil între cer și pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim triști, lasă să adie boarea efemerului, pe fondul unei intuiții care nu ne mai dă pace. Descumpănit, privitorul oscilează
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
pe însoritul litoral al acelei țări. Familia, pe numele ei Călcâi avea toate motivele să fie fericită deoarece biletul de concediu fusese obținut de domnul Veronel Călcâi, de la sindicat, la un preț simbolic, iar resursele familiei provenite de la părinții din vestita așezare Fâlfani care chiar dacă nu era trecută pe hartă, tot vestită era, prin oamenii săi, dădeau posibilitatea celor doi să fie lipsiți de inerentele griji provocate de nevoia oamenilor de a mânca, o nevoie încă nerezolvată de directivele planului cincinal
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]