4,489 matches
-
de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunțând un nou bombardament, tata și mama cu mine în brațe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-� -vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
fiecare zi. Suntem bieți licurici care orbecăim să-i luminăm pe orbi.[ ... ] Astăzi am început lucrul la opt, lucrez 16 ore pe zi, cred că n-am să rezist! La prânz am refuzat mâncarea, sarmale cu orez în foi de viță, acum se întreabă de ce n-am mâncat. Dacă tot n-am mâncat, m-a podidit plânsul de voi, trebuia să fac și eu ceva! [ ... E prea multă durere în suflete și prea puțină piatră să se poată ridica un mausoleu
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
la a descoperi ce urmează, ca în final să culmineze cu a o închide și a realiza că, în esență, ea reprezintă o radiografie fidelă a atâtor și-atâtor destine dezrădăcinate, dar care și-au păstrat intacte trăsăturile sănătoase ale viței ce i-a zămislit, valorile morale și speranța. Iar pe parafa „radiologului de serviciu” scrie simplu: Marin Trașcă! Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru Iunie 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ȘI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
preparat este baza. „Keftedes” sunt chiftele tradiționale cipriote, o altă specialitate din carne tocată în amestec cu tot felul de arome, cu cartof ras, care se prăjesc în baie de ulei sau pe grătar. De „Koupepkia”, - sărmăluțele în frunză de viță de vie sau în cupe de floare de dovleac, umplute cu orez, roșii și carne tocată am mai pomenit în unul din capitolele anterioare și de „kleftiko” la fel - o bunătate de carne de miel, lăsată pe os, care se
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
mă pișca. Mi-a uitat de supărare, Vai!... din cătușe a scăpat, Brațu-i simt de după cap; Dulce-i a ei strânsoare! În vecini cântă-o vioară ... Cu nostalgice chemări; Stele mici - în depărtări - Ne privesc seară de seară. Văd în viță, -i agățată, Sub fereastra larg deschisă, O lumină stă aprinsă - De un licurici uitată, Pentru-un greier singurel, Care cântă-namorat, Că nevasta l-a lăsat Să doarmă pe-un strugurel. El nu vede prin lăstari Să-mi ajungă la palat
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
să se deschidă În visele cu gust de aguridă Ne sterpezesc săruturile-n glastre Într-un mănunchi de doruri ferecate Lăstuni ne părăsesc în dimineți Ciulinii iar valsează-n drum cocheți Și la ferestre-ngălbenesc mușcate În frunza cea de viță ruginie Mai e un pic de urmă de smarald Petuniei nu îi mai este cald Și plouă peste toamne poezie Referință Bibliografică: Plouă peste toamne poezie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011
PLOUĂ PESTE TOAMNE POEZIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355747_a_357076]
-
de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunțând un nou bombardament, tata și mama cu mine în brațe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-à-vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
și-l pune în paneru-i Ștergându-i fața noroită - Și tu ești bun, își zice el Și pleacă cu a lui ispită. Iar despre acei struguri care Îi storci să faci un vin mai bun (Luați aminte, mere coapte, Ce viță crește lângă drum, Că nu orice butuc de vie E pus să facă un cotnar, Poate fi doar o acritură, O secătură, un hoinar.) Și-acum mă-ntorc din cugetare Cum am făcut-o și mai an Și mă semnez
CUGETAREA LUI...TRĂISTAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346167_a_347496]
-
îți trimete și țața Marioara lui Falcă multă sănătate din partea lor și că îți mulțumește de Marioara că ai avut grijă și de ea. Gheorghiță să știi și tu că am tăiat vițălul dela vacă și șade să mulgem fără vițăl oile leam dat la Vică Măgheruț pe primăvară la iarbă iar vaca nu știm unde vom dao pe vară să stai liniștit să nu duci nicio grije de acasă că este tot cum știi de când ai plecat de la noi mamă
MOŞTENIRE DE LA MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356061_a_357390]
-
ISTRATE RUȘEȚEANU, UN POET LA UN MILION DE LOCUITORI: “SUNTEM TÂLHĂRIȚI!” Tot mai rari sunt poeții...rari. Dumitru Istrate Rușețeanu e unul dintre aceștia. Cândva, pe vremea când Alex Ștefănescu nu era obsedat doar de poețeii ambalați în foi de viță de vie, Dumitru era în atenția sa specială, promovat și admirat sub numele de Dumitru Istrate Ilinca. E născut pe 24 iunie 1952, în comuna Rușețu, Buzău. A publicat în diverse reviste și ziare. E autor a trei cărți: “Maria
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]
-
și rodesc toate miresmele frumosului: legănarea, îmbrățișarea, sărutul, cântarea, binele, adevărul, credința, dorul, conștiința, libertatea, răbdarea, divinul și copilul-mugurele de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă să se audă prin vremuri mai senine, s-a frânt ram de viță crudă în Sărbători Creștine! ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." © Maria Filipoiu 24Decembrie,1989 Referință Bibliografică: COLINDA LIBERTĂȚII -în memoria copiilor-martiri din Decembrie 1989- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
dragi zăplaz în uitare Și eu să-mi hrănesc doinitul alean. La lacrimi nu vreau să pot avea rând. Nădejdea s-a dus la alții-n portiță. Secată de sevă, adânc mă scufund În umbra cea deasă, sub bolta de viță. EU NU SCRIU CU CREIONUL Eu nu scriu cu creionul, Ci cu fugarul suflet Ce într-o zi de toamnă În mine s-a născut. Eu nu scriu pe hirtie Ci scriu pe lumea vie, Ce este cum s-a
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse zăcăminte prețioase și vitale
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și degetele roșii de la atâtea ouă de parc-am fi mușcat din soare o săptămână întreagă de aer nou o săptămână întreagă în care alegeam doar nuca din cozonaci lumea stătea pe alți stâlpi. IV în casa ascunsă după norii viței de vie somnul se transformă în călătorie. ultima dată unul din noi a ajuns până la marginea țărmului de la care bunicul ne-a făcut cu mâna înainte să-l treacă barca peste apă. toți cei plecați ne lasă semn de recunoaștere
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
treacă barca peste apă. toți cei plecați ne lasă semn de recunoaștere pe sprânceana stângă și-nsemnatul e obligat să ducă prin ploi, prin vise, prin bucuria copiilor ce i se nasc urma ultimei călătorii. în casa ascunsă după norii viței de vie cuvintele moșesc pe prag un început de cântec... V este culoarea de-acum un semn că ne-am desprins (chiar și-un deget) de lume câmpia de-astă-iarnă parcă-i o bătrână ce întinerește cu jumătate de veac atunci când
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-a rupt o aripioară Trecând ca o furtună prin flori de liliac, Ce-și răspândesc parfumul prin curtea primenită A casei dintre munți... Stau singură-n cerdac Respir cu toată ființa, privesc înmărmurită Splendoarea ce-
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
din Cer, pe colina neprihăniților. Neștiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperirea sfintelor tale moaște, făcându-i pe toți oamenii să îți aducă dulce cântare: Bucură-te, stâlp al pătimirilor mucenicești Bucură-te, viță a dreptarelor dumnezeiești Bucură-te, sfeșnic al luminii lui Hristos Bucură-te, cel nou arătat nouă, celor de jos Bucură-te, scară nou zidită a Bisericii Mântuitorului Bucură-te, că nevoința virtuților ți-a zugrăvit chipul teoforului Bucură-te, piatra
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
roșu aprins de dragostea pe care bebelușul cu aripi de înger încearcă să o împrăștie aruncând săgeți direct în inimile turiștilor. Una dintre ele a nimerit-o în plin pe Corneluța. Curtea e foarte mare,sunt două foișoare învelite în viță de vie ,un teren de tenis și mai în spate,o piscină.Nu e chiar pentru toate buzunarele. Sezonul s-a cam încheiat, așa că totul pare acum pustiu. - Eu o să te-aștept aici, îi spun așezându-mă la una din
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
cam de 18 ani. El își rezemase bărbia plină de cot și se uita, neparticipând de fel la petrecere... Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rotundă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari, care înmulțeai strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și fiindcă răsese fulgii de barbă neagră, ce începuse a umple părțile în jurul urechii, el părea pudrat cu brumă de pe struguri, nasul era corct și plin, parcă tăiat
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
gostatului, dar se mai găsea renumitul vin Frunză de tei vândut în bufetele și restaurantele locale, dar și prin alte părți ale României ca o raritate. Acum pe acele dealuri este pășune comunală putându-se vedea încă delimitările parcelelor cu viță de vie altădată. Prin anii 1975 am trimis către primarul de atunci al orașului Moldova Nouă, tovarășul Gheorghe DAMIAN o propunere prin care arătam că ar fi bine ca drumul să aibă o variantă directă cu orașul Moldova Noua. Acest
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
Golgotei și era necesar un iaz de stocare a șlemului rezultat de la noua uzină. Vechiul drum cu duzi avea să dispară, cât și multe terenuri agricole ale locuitorilor din Moldova Veche și Pescari - actual Coronini, dar și multe hectare de viță de vie pe care la ora actuală tronează iazul cu șlem de la Tăușani, care dă bătăi de cap autorităților pentru poluarea care o răspândește în zonă. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI VECHE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
că o cunoști „de o viață” iar cînd te desparți de ea îi simți lipsa, îți dorești cu ardoare să o întâlneși din nou, în timp ce Florin este un fin obseavator a tot ce se întâmplă în jurul său, un intelectual de viță nobilă care vorbește cu înțelepciune, spune lucrurilor pe nume, cu un zâmbet ușor, uitat sau știut, în colțul guri, cu care te îndeamnă să simți puterea adevărului în care a trăit și muncit de când se știe. Doi oameni minunați, cum
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Octav Șuluțiu. Acum apare „eminescologia” cu eminescologi de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată excepțional. Deși i se pot imputa multe, rămâne până astăzi ca biografia neîntrecută a poetului. Poetul apare ca personaj literar în „Mite și „Bălăuca” de Lovinescu sau în „Romanul lui Eminescu” de
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
duminică”, moment de înălțare sufletească și de armonie alături de bunicii care „stăteau în cap de masă”, ca semn al respectului profund al copiilor din jur, prilej cu care „se serveau doar bunătăți” și „se mai gusta/și-un vin de viță din ogradă”. Nepoții părăseau masa „îndestulați și fericiți”, mulțumindu-le „acelor ce-i creșteau” cu un „sărut mâna”, semn al gratitudinii și al respectului nețărmurit. Fără a trece cu ușurință peste valoarea artistică incontestabilă a versurilor din celelalte cicluri, atrage
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]