7,806 matches
-
Constituțională s-a pronunțat. Astfel, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței judecătorești nu se poate realiza ex post, pe calea soluționării unei eventuale contestații la executare, conform art. 712 din Codul de procedură civilă, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici înlătura și nici acoperi viciul de neconstituționalitate al actului care a declanșat executarea silită ca fază a procesului civil, respectiv caracterul său extrajudiciar. Curtea a reținut, totodată, că executorul judecătoresc, deși îndeplinește un serviciu public, nu dispune de imperium - atribut care caracterizează numai judecătorul - pentru
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
condamnări penale (grave) să participe la actul de justiție“. ... 27. Așadar, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și generând astfel un viciu de constituționalitate mai grav. Pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, pentru a îndepărta neconstituționalitatea constatată prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
2017 (paragraful 27), în sensul că, fiind o normă de trimitere, trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituționalității prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 și că, prin conținutul său normativ, textul de lege criticat nu conține niciun viciu de neconstituționalitate, ci doar reglementează una dintre situațiile în care încetează calitatea de avocat. ... 29. În fine, autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate formulează critici cu privire la tratamentul juridic diferit aplicabil avocaților care sunt excluși din profesie, după caz, ca
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
sunt mai multe solicitări pentru același post vacant trebuie prevăzute expres în legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii sau în legea referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă în discuție este o omisiune legislativă, nu se poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 6. Se mai arată că, prin neadoptarea unor norme de către Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat normele cuprinse în regulament cu încălcarea principiului separației și
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
exclusiv cu privire la registrul centralizat de conturi bancare și s-a menționat faptul că „prelucrarea de date ca caracter personal va viza doar un set limitat de informații“, ceea ce afectează dreptul la viața privată. ... 7. În concluzie, întrucât viciile de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc adoptarea și conținutul Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 nu au fost și nu pot fi complinite de către Parlament, ci, dimpotrivă, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, acestea determină întotdeauna neconstituționalitatea legii de aprobare a acesteia
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
interesul de a formula o astfel de critică. Acesta a avut calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel că raționamentul dezvoltat în motivarea, din această perspectivă, a excepției de neconstituționalitate este irelevant în cauză. Invocarea unor eventuale vicii de neconstituționalitate prin prisma situației unei cu totul alte categorii de persoane decât cea din care face parte autorul excepției nu poate fi reținută în cadrul controlului de constituționalitate, neexistând necesara legătură cu soluționarea cauzei în cursul căreia a fost
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
cunoscut faptul că oamenii nu vor să locuiască lângă astfel de antene și din acest motiv valoarea proprietăților scade. Acest lucru trebuie compensat de către firmele telecom care beneficiază de respectivele antene și obțin profit financiar de pe urma lor. Vicii de neconstituționalitate privind încălcarea dreptului de proprietate conțin și dispozițiile art. 2 pct. 24, ale art. 6 pct. 1 din lege, precum și ale pct. 2 din anexa nr. 8 la lege. Toate aceste considerente sunt de natură să atragă
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât împiedică accesul la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală. Curtea a reținut că, prin modificarea normelor procesual penale în acord cu deciziile sale anterior citate, viciile de neconstituționalitate constatate au fost acoperite. Astfel, Curtea a constatat că textul de lege criticat reglementează atât cu privire la citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului în această procedură, cu posibilitatea de a depune note scrise referitor la
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
și să creeze premisele încălcării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 56. Având în vedere interdependența logică între anexele analizate și celelalte prevederi cuprinse în legea criticată, preponderent redactate sub forma anexelor, Curtea constată că viciile de neconstituționalitate evidențiate se răsfrâng asupra întregului act normativ supus controlului, astfel încât obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României urmează a fi admisă, cu consecința constatării neconstituționalității legii criticate, în ansamblul său. ... 57. În final, față de caracterul strict
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 15. De asemenea, întrucât omisiunea de a reglementa norme tranzitorii vizează aplicarea noilor dispoziții cu privire la unitățile medical-veterinare înființate conform dispozițiilor legale, care funcționează potrivit cadrului legal în vigoare, consideră că viciul de neconstituționalitate se răsfrânge asupra întregului act normativ, astfel încât, pentru aceste considerente, legea este neconstituțională în ansamblul său. ... 16. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate invocă aspecte privind principiul securității juridice și principiul legalității cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
7 iulie 2009, neconstituționalitatea art. I și II, respectiv art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, celelalte dispoziții normative ale ordonanței de urgență menționate nefiind afectate de viciul de neconstituționalitate extrinsec. Raportând această din urmă practică a instanței de control constituțional la prezenta cauză, apreciem că neconstituționalitatea extrinsecă vizează numai dispozițiile art. II punctul 2 [cu referire la art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
a depășit limitele abilitării acordate, a statuat că „modificarea sau completarea dispoziției legale criticate de către legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstituționalitatea constatată de către Curtea Constituțională, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de același viciu de neconstituționalitate în măsura în care confirmă soluția legislativă declarată neconstituțională din punct de vedere intrinsec sau extrinsec“. Într-o atare situație, este neconstituțional procedeul de modificare sau completare a unui act normativ primar neconstituțional printr-o ordonanță de urgență
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai statuat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al ordonanței de urgență nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul de ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat. Așadar, controlul de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
ordonanță de urgență adoptată cu încălcarea Constituției, în mod obiectiv, nu putea fi aprobată de Parlament. Așadar, o ordonanță de urgență adoptată într-un domeniu în care Guvernul nu putea să își exercite calitatea sa de legiuitor delegat prezintă un viciu de neconstituționalitate care nu poate fi acoperit de legiuitorul originar (Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020). Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014), neconstituționalitatea extrinsecă afectează ordonanța de urgență
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
țin de interpretarea și aplicarea legii. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin raportare la art. 776 și art. 858 din Codul de procedură civilă, precizează că aceasta este neîntemeiată, întrucât exceptarea de la garanția viciilor ascunse la care se referă aceste texte decurge din faptul că nu proprietarul bunului este cel care inițiază vânzarea, ci creditorul acestuia, în condițiile unei proceduri speciale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile. (7) Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial. ... – Art. 776 din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut. “ ; ... – Art. 858 din Codul de procedură civilă: (1) În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse. (2) Această vânzare nu poate fi atacată nici pentru leziune. ... ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut. “ ; ... – Art. 858 din Codul de procedură civilă: (1) În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse. (2) Această vânzare nu poate fi atacată nici pentru leziune. ... ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității (în componenta privind calitatea legii), art. 16 - Egalitatea în drepturi
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
asupra acestora prin acest mod, în urma căreia cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, însă în acest context nu beneficiază și nu are garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut, vânzare ce nu poate fi atacată nici pentru leziune. ... 20. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16, coroborate cu cele ale art. 44 din Constituție, Curtea reține că principiul egalității în fața legii
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
demers de cumpărare a unui bun la licitație publică, dobânditorul cunoaște limitele în care se exercită dreptul de proprietate al bunului dobândit în astfel de condiții și cunoaște și aspectele cu privire la faptul că nu are garanție împotriva unor vicii ascunse. ... 22. Pe de altă parte, având în vedere contextul în care au incidență prevederile criticate, Curtea observă că diferența de tratament cu privire la dreptul de proprietate al dobânditorului unui bun adjudecat la licitație publică și al dobânditorului unui
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
data efectuării controlului și suspendate de drept pe durata termenului constituțional. ... 27. Dată fiind natura omisiunii legislative relevate în Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, Curtea reține că instanța de contencios constituțional nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. În consecință, ținând seama de dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și de
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
face astfel: Rândul 1 «Suma datorată» - se înscrie suma reprezentând taxa pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc, taxa anuală pentru obținerea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces pentru jocurile de noroc, taxa de viciu, taxa pentru videoloterie și taxa de promovare a activităților de jocuri de noroc, datorate în perioada de raportare. Rândul 3 «Suma de plată» - se preia suma înscrisă la rândul 1 «Suma datorată ... – La subpunctul 3.2.3, alineatul (3) se modifică și
ORDIN nr. 1.542 din 23 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258593]
-
care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]