1,839 matches
-
și creație din trecut. Și dacă ne-am întoarce privirile spre acele valori uitate am avea, cu siguranta, surprize. Un asemenea teritoriu neexplorat este cel al creației muzicale transilvănene din secolele XVII și XVIII. În spațiul multicultural în care au viețuit timp de secole etnii diferite, fiecare și-a adus contribuția specifică la viață cetății. Biserică evanghelica a sașilor din zona "celor șapte burguri a cultivat intens muzică, de la coralul protestant și practicarea orgii la muzică vocală, instrumentala de mari proporții
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
este păstrat în toate edițiile cărții, chiar și după dispariția cenzurii: "„Doamne-Dumnezeule, ce țară mare, ce țară nemaipomenită pentru o minte de om mai e și Rusia asta! E mare lucru să-ți legi soarta de soarta ei, dar a viețui cu ea împreună se poate numai atunci când ai putere multă, pentru că și dreptatea, și nedreptatea ea și le făurește cu același braț vârtos și greu”". În viziunea lui Druță, rușii nu sunt priviți ca ocupanți, ci ca oameni iubitori de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
informațiile prezentate. La scurt timp, sătul de aere de divă, testicule atrofiate și atitudini tiranice, și când ajunsesem la două pachete de țigări după două luni de nefumat, am decis că e potrivită despărțirea de minunatul mediu jurnalistic în care viețuisem trei sferturi de an, și de presă în general pe perioadă nedeterminată. M-a frapat atitudinea colegilor, atât de mici în gândire, și-mi cer scuze dacă-i ofensez, încât singurele lor preocupări erau “da’ cum o să-ți plătești chiria
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
trebuia să se îmbrace în haine cernite, se simțea în același timp încărcată de o bucurie fără seamăn: tatăl ei nu încetase nici o clipă să o iubească! Dacă în lumea de dincolo avea să se întâlnească cu cea cu care viețuise pe pământ, aveau amândoi a se spovedi în fața lui Dumnezeu, pentru că în fața oamenilor, nu întotdeauna judecata e cea mai dreaptă. 11 O ri de câte ori Simona venea la grădiniță să-l ia pe Răducu, mai ales în ultima perioadă, acesta îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ajunge. În timpul spitalizării, primi vizita a două colege de la școala unde profesase un număr de ani. Când le văzu pe Ema și pe Margo, Simona se bucură nespus. Le povesti întâmplări disparate, izvorâte din forul intim al unei ființe care viețuia pe pământ doar cu imaginea celui care nu mai era, a băiețelului ei. Ce mai faci, Simona, cum te simți? o întrebară colegele ei. Ea le privi cu uimire. Clipe de luciditate se interferară cu clipe ieșite din sfera irealului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Nenecșoaia, Țapu sau Valea Nucului. Cu dragostea de totdeauna, vă salut din inimă și urez adunării spor în discuții de suflet și alte noi adunări care să facă și mai strânsă legătura dintre cei plecați cât și între cei care viețuiesc permanent pe meleagurile natale. Al dvs. Al. Mânăstireanu Dragă domnule Tasie, După cum vezi, nu pot veni la adunare, deși mi-aș fi dorit atât de mult! Am o problemă de sănătate, care mă ține departe de ce mi-aș fi dorit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
multor biserici. Pe contra copertă se vede interiorul unei biserici ortodoxe, frumos împodobită ce-și așteaptă enoriașii credincioși. Din capul locului, autorul relatează despre personalitatea Sfântului Ioan de la Tutova - existent între 1782 - 1842 care „S-a făcut de bunăvoie cerșetor, viețuind în smerenie și sărăcie, a miluit pe săraci și bolnavi, a apărat și ocrotit pe orfani, văduve și nedreptățiți, a împodobit și ctitorit multe biserici” - vezi coperta cărții. Personalitatea lui Lumânărică este implantată într-o epocă de o deosebită efervescență
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol - aflăm dintr-o altă scriere a lui Iorga- primi el însuși o „bală” din Chiperești, trimeasă pentru a arăta destoinicia vasalului. Douăzeci de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
traiul de sfințenie și prin propovăduirea cu timp și fără timp, vom atrage binecuvântarea cerească cu Împăciuirea pământească și izbânda românească. Nici o suferință, nici o primejdie, nici chiar moartea martirică să nu ne Împiedice la ajungerea acestui liman izbăvitor. Dacă am viețui Într-o așa Înțelepciune apostolică și filozofare martirică ne-am asigura pe lângă Îndrumarea dumnezeiască cu mântuirea veșnică și aprecierea omenească, acea autoritate morală cu rezultate pastorale, de care mereu ne plângem. Cum suntem și cum trebuie să fim, ni se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
că mă văd umilit în sentimentul meu de român când văd că sânt societăți născute de 30 de ani încoa, și în sânul lor e industrie și comerț și mâne vor număra încă literile, științele și artele. Noi însă, cari viețuim de 18 secoli, avem încă să începem ca să intrăm pe calea culturei. Eu cred că, până nu vom ieși din făgașul cel vechi de a trăi numai din bugetul statului, nu am făcut și nu vom putea face nici un pas
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel, fabule în proză, într-un stil precis și limpede, împodobite cu învățături morale ca la Dimitrie Țichindeal, de asemenea, se dau proverbe și zicale, „sentinții sau ziceri morale”, sfaturi pentru purtarea în viață. Urmează o „dietetică”, cu „regule de viețuit”, cuprinzând însemnări privitoare la igienă, la alimentație, îmbrăcăminte. Partea mai accentuat literară este cea cuprinsă în „sentinții”, unde autorul vorbește despre patria ce trebuie iubită și pentru care e nevoie de multă silință. S. amintește aici despre obârșia romană a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
și-a luat nasul la purtare, că s-a cam terminat cu joaca și l-a legat cu o curelușă la gât, i-a tăiat vârful cozii pe trunchi, apoi, după ce l-a legat de capătul lanțului din fața căsuței unde viețuise și păstorise casa bătrânul Ursu, i-a fript codița pe cărbuni și i-a pus-o în tigăița în care i se dădea de mâncare, s-o mănânce când i-o fi foame. Să nu cumva să-i dați altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
al cincilea, aflat sub tipar), cuprinzând nu mai puțin de 32.256 titluri de studii, articole, monografii, culegeri de documente, note, însemnări, memorii, referiri și opinii diverse cu valoare istorică despre ducatul în care s-a născut, a copilărit și viețuit până în iunie 1940. În iunie 1940, când sovieticii au revendicat și ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței, Erich Beck care nu avea decât 11 ani, absolvise școala primară catolică germano-polonă și era în anul I la Gimnaziul din Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pentru care farmecul și dorința irepresibilă de a gândi sunt mai delicioase și mai eliberatoare decât însuși actul sexual. Călugărirea de sine, această "meserie de a trăi", să ducă la ideea eliberatoare a tuturor neliniștilor și întrebărilor pe care le viețuim? Cred că așa este: singurătatea ne scrie și ne numără! Numere în labirint (vol. I), carte semnată de Theodor Codreanu este, așa cum însuși scriitorul afirmă în "predoslovie" "o consemnare ideatică a existenței" sale în 59 de caiete, numerotate, datate, așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
valorilor obișnuite. Mi-am părăsit chiar prietenii... Totul s-a sfârșit, totul s-a încheiat, totul e pierdut. Nu mai e nimic de făcut..." Angoasa, tărâmul aproape terifiant al celor două state moldovenești și socialiste, unde scriitorul este nevoit să viețuiască, vor constitui materia primă a romanului său de sertar, Varvarienii, publicat în 1981 sub forma prescurtată și amputată a Marelui zid, ca să fie pe placul cenzurii ceaușiste. De altfel și materia cuprinsă în primele două volum din Labirintul numerelor a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se află în modul defectuos "de a generaliza cazurile particulare". Niciodată nu se cuvine să confundăm accidentalul cu ontologicul", suntem avertizați, și se constată că la autorul Politicelor, de fapt, "primează nu fulgerarea faptelor, ci a esențelor poporului în mijlocul căruia viețuiește. De aceea, critica lui nu seamănă cu a lui Cioran, ci cu a lui I. Ludo, din revista Răspântia, din anul 1947, când ataca nimicitor România, pe Rebreanu și Iorga, identificându-i cu "cretinologia" românească și pregătind, astfel, terenul pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dimpotrivă, ea Îi indică o sarcină definită, a cărei Îndeplinire poate asigura autorității sale o confirmare superioară. Această sarcină este - trebuie reamintit - realizarea dreptății, a acestei legi supreme pe care nici un arbitru nu ar putea s-o abolească dar care viețuiește și locuiește În toate conștiințele și impune fiecăruia respect al demnității sacre și al naturii umane. 2. Dimensiunea axiologică a subiectiv obiectivului. Normativitate și normă juridică Reflecția care Își dobândește cunoașterea sistematică În etică pleacă, după cum se tot afirmă, de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale, observând că nu s ar putea concepe, rațional și nici nu ar putea realmente să existe, „o organizație juridică În care toate determinările obligatorii și imperative, să trebuiască totdeauna să fie formulate concret de către organele de Stat. Pentru a viețui, aceasta are nevoie de concursul activ și spontan al tuturor indivizilor, adică a liberei lor inițiative, care nu poate fi nici paralizată, nici Îngrădită de un etatism excesiv, ci trebuie, dimpotrivă, să fie Încurajată, dezvoltată și făcută fecundă, pentru vigoarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Acolo am făcut cunoștință cu câteva din dobitoacele lui Donici. Vulpea era așa de rușinoasă, părea că e, o fată mare. Cucul și grierul cântau mai frumos decât artiștii noștri. Lupul postea și învăța bucoavna pe vro câțiva miei. Toți viețuiau în cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ei da, nu se văd ! Dar eu știu că sunt acolo, fiindcă îi simt chiar și așa, cu ochii închiși... * Mai am puțin timp de vorbit, fiindcă doar un ceas din noaptea cea sfântă animalele și oamenii și tot ce viețuiește pe pământ se pot înțelege unii cu alții. Ce să vă mai spun ? Pe moșul meu așa-l chema, Mițosul, era voinic și frumos și niciodată nu mușcase pe nimeni doar lătra și cei răi fugeau care-ncotro. Asta mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vopsită în roz irlandez stins. Este o locuință destul de izolată, construită pe un deal din apropiere de râul Stour, la marginea satului Cotswold, nu departe de Oxford, și de acolo se vede toată întinderea de dealuri golașe pe care nu viețuiesc decât iepuri. Tisa și tufele de merișor plantate de mama au crescut frumos, așa încât grădina ar putea părea chiar mai bătrână decât casa dacă n-ar fi farmecul fără vârstă al locului, de asemenea aflat în declin, ca un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Dascălu XE "Dascălu, Maria" a răspuns râzând, așa vă trebuie vouă - jidanilor și comuniștilor”63. Despre o altă româncă a mărturisit una dintre vecinele ei: „Vecina șnoastrăț Ionette XE "Ionette, Maria" Maria n’a putut să sufere că noi mai viețuim”. Patrulele militare au omis din Întâmplare să controleze zona În care locuia, dar Ionette, XE "Ionette, Maria" „văzând că vecinii săi evrei nu au fost ridicați de acasă până la ora 17 și-a trimis fiicele și ginerele să aducă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
senilă și dilimatroasă!) Vă mențineți fantastic, teribil, extraordinar, cumplit! Certamente! Vă spui! Pe barba mea! NAHEMA Lingușitorule... Nicio ființă omenească, alcătuită din carne și din sânge și dotată, fatalmente, cu un intelect limitat fizic, niciun muritor, nimeni, absolut nimeni, nu viețuiește sub auspiciile infailibilității. Până și hermeticii adoratori tribali ai Tabulei Smaragdina și discipoli ai lui Hermes Trismegistos, se pot înșela! Precum e sus, așa-i și jos, cunoștea o excepție notabilă, prin raport strict la spațiul de locuit subteran, vizitat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fără și care sunt urâciune în fața Ta! Miluiește-mă, ocrotește-mă și dezleagă-mă de toate relele, pe mine, robul Tău și ajută-mă să scap din lanțurile și din sclavia necurată a vrăjmașului, ca să nu mai greșesc și să viețuiesc în veci întru curăție, în Lumina Ta cea Negrăită și Neamurgită, și de partea stării de stânga să mă izbăvesc, și în partea de-a dreapta, cu aleșii și cu sfinții Tăi, să mă învrednicesc. Amin! Nu este nevoie să zici
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
e bere în sticla aia, din dreapta matale? vrea să afle Vali, Tipul cu creierul prolapsat, afișându-și fudul zâmbetul cel mai cabotin cu putință, din recuzita mafiotului-gentleman Tano Carridi, protagonist al serialul italienesc La Piovra, actor pentru care omul ce viețuise, accidental, fără buletin sau alt act de identitate, aproape o jumătate din viața sa, avea un adevărat cult. Nu mai e bere! Nexam! face Poetul. Nici miculeți nu mai sunt...? Păi, pe Tano nimic nu-l mai satură, de nehalit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]