1,834 matches
-
țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui. La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite din alte locuri” în decurs de 7 ani. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât cele pe care le indică datele de mai sus, ale măririi numărului de negustori. Diferențierea și stratificarea socială a negustorilor se reflectă și ea foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de starea a treia și 1.431 de calfe (vezi tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere că ei n-au putut fi înregistrați în toate orașele, ca de pildă în Iași. Într-un referat al Sfatului din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie viețuiesc sute de indivizi fără nici o garanție despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al chestiunii orientale drept falsă, deoarece ea are în vedere un tratat (Carlowitz), istoricul polonez optând pentru anul 1603. J. Hammer a fost unul din cei mai buni cunoscători ai problemei orientale, în calitatea sa de diplomat austriac, care a viețuit mulți ani la Constantinopole. Un alt specialist în orientalistică, germanul W. Zinkeisen, a afirmat și a demonstrat pe larg că pacea de la Carlowitz a fost o mare piatră de hotar în istoria Imperiului Otoman, nu numai pentru situația sa internă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inexorabile de ordin economic, geografic, politic, cultural, rasial etc. Istoricii, economiștii și sociologii germani au descoperit, printre promotorii acestei concepții, împărați și oameni de stat, filozofi (de pildă Leibniz, socotit „der erste Verkünder des Mittekuropäischen Gedankes”) și poeți care au viețuit cu secole în urmă. Începuturile confuze și oarecum disparate ale elaborării acestui sistem politic și economic expansionist se plasează însă în perioada de ascensiune a burgheziei în țările germane, când, în condițiile dezvoltării industriei, a concurenței engleze și franceze, problema
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție, de capital și de capacități; cele din urmă erau țări avansate, industriale și, prin poziția lor geografică și interesele lor economice și politice, ar avea menirea istorică să „valorifice” bogățiile naturale din regiunea balcanică și să civilizeze popoarele care viețuiesc în această parte a Europei. „Sute de milioane - spune Bruck - ar putea scoate Austria și Europa din Orient, dacă acest minunat pământ ar fi mai bine lucrat, dacă în general viața socială și economică în aceste țări ar fi ridicată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
individualizează prin ceea ce am putea numi întâia împlinire viabilă, ireversibilă și nu mai puțin spectaculoasă, când românii preiau, pentru a nu o mai ceda, cârma propriului lor destin politic. Românii, ca și alte popoare aflate sub stăpânire sau dominații străine, viețuind sub scut opresiv sau european protector, au pus adeseori „piciorul în prag” cu scopul dobândirii eliberării. Pragul n-a fost însă depășit la noi cu succes și pentru totdeauna decât în 1859. Atunci, independența și desăvârșirea unității naționale intrau ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de istoric complet. Viețuind într-o perioadă crucială a istoriei patriei, făcând parte dintr-o generație care a abolit rânduielile feudale, a pus bazele statului național modern și unitar român și a fondat cultura și literatura națională, N. Bălcescu s-a situat printre fruntașii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care 1-a jucat el în istoriografia noastră a pornit întotdeauna de la faptul că, mai presus de toate, N. Bălcescu a fost, el însuși, o minte originală, ce și-a întemeiat lucrarea pe realitățile vremii și împrejurările în care viețuiau românii, consacrându-și viața transformării societății pe o cale revoluționară. Sub acest unghi de vedere a considerat el și rolul istoriei. „Istoria - spune spune N. Bălcescu în Cuvânt înainte la „Magazin istoric pentru Dacia” (1845) - este cea dintâi carte a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din edicte omenești, ci din natură; nu din cele douăsprezece table ale dreptului roman, ci "din esența filosofiei"68. Grotius nu neagă faptul că oamenii își urmăresc interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă cu semenii săi, dar nu într-o comunitate oarecare, ci într-una pașnică și rânduită pe măsura minții sale"69. El explică acest instinct de sociabilitate appetitus societatem arătând că acesta este un lucru pe care pur și simplu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
natură", nu au nicio dorință naturală de a trăi împreună, iar societatea nu este căutată din iubire pentru ceilalți 76. Pentru Hobbes egoismul pare să fie principalul și, probabil, unicul motiv omenesc operant: "noi nu căutăm în mod natural să viețuim în societate doar de dragul de a o face, ci pentru că acest lucru ne-ar putea aduce prețuire sau avantaje, iar acestea le dorim înainte de toate, și nu doar în al doilea rând"77. Interesul propriu este cel ce ne determină
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Urizen. Căci astfel Enitharmon zise: "Cînd În Adîncuri dedesubt din rumenele roade am cules, Chiar prin această am știut că eu Păcătuisem, și-apoi știut-am Că fără de răscumpărare din moartea Veșnică nu voi putea fi mîntuita: 390 Că Viața viețuiește peste moarte, și prin devoratoare pofta Toate cîte sînt există unele prin altele 211; în deznădejde de atunci Strălucitoarea vreme mi-o petrec; dar tu esti aprig și puternic Ca să rabzi astfel osîndirea Șinei; ia dar, din fruct Mănîncă Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i hrănești mînia, se potoli-va-n pace. Dar daca încăpățînat cutezi aspra-mi porunca s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la pragul Existenței, îmi oțeli-voi inima-mpotriva-ți În veci de veci, si nu te-oi mai primi nicicînd. 150 Veșnica-ți soarta va fi Știință cea cu chip
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un Val sămînță cea nemuritoare; 635 Cu ferestrui din nemilosul cer noi îl acoperim, si cu pereți Și vetre grozăvnicia egoistă o ferim, pînă cînd întru totul dezbinate, Ne vedem umbrele născute în familii, si de acolo știm Că Omul viețuiește prin Frăție și Dragoste Universală. Ne-mbrățișăm unii pe alții, la piept ne strîngem și mai tare329. 640 Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim 330. Omul trăiește nu doar prin Sine, ci-n chipul fratelui său Fiecare pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea care-nțeapă cu puf moale; și-acolo (e) Scaietele cel revoltat a cărui jale-amară este crescută-n laptele-i Și care viețuiește prin disprețul față de-al său vecin; acolo toate leneșele buruieni, 765 Ce se tîrăsc prin sumbrele cotloane, multele mădulare și le-arată Goale în toată frumusețea lor, dansînd în jurul Teascurilor Vinului. Dansează-n jurul muribunzilor și urletul îl beau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Printr-o naștere Spirituală Nouă Regenerata din Moarte" (Vala, IX, 223-224). Omul răscumpărat are un trup spiritual și "Omul Mîntuit în Mistuire nu putea intra" (Vala, IX, 290), căci focul Duhului era asupră-i. Blake va spune și că "Omul viețuiește prin Frăție și Dragoste Universală" (Vala, IX, 638), sens pe care îl va adînci în Jerusalem cînd va proclama: "marea mea chemare [este]/ Să deschid Lumile Veșnice, să deschid Ochii cei nemuritori/ Ai Omului spre înăuntru în Lumile Gîndului, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
n. 1). 311 (IX, 94) Urizen dădu caii Luminii în mîinile lui Lúvah: Luvah-duhul a urcat din inimă în creier (vezi Makifim) și apoi a coborît (căzut) în coccis (Orc). 312 (IX, 147) și în nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește: vezi supra notă despre nedeslușire (the indefinite) (III, 208). 313 (IX, 150) Știință cea cu chip de fiara care pe șine se distruge: Pentru Blake știință se aseamănă astfel șarpelui ouroboric, simbol al alchimiei. Ideea subliniată este probabil natură distructiva
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prelucrează o parte importantă a compușilor de azot și fosfor, cunoscute sub denumirea de nutrienți? Zonele umede sunt locuri de reproducere, hrănire, iernare, etc. pentru numeroase specii de animale acvatice și semiacvatice? Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic, aici viețuind 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, lepidoptere acvatice și de moluște gasteropode din Europa și tot aici își găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra și Felis silvestris? În Delta Dunării, peștii sunt reprezentați
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
află la pensie de mai mulți ani, Încărcat de bătrânețe și de suferințe fizice, poate și de multă singurătate, uitat de cei cărora le-a fost cândva elevi. Ce poți Învăța cântând? Înveți multe. Să ai suflu și ritm, să viețuiești și să mori. Despre bine și rău, despre tristeți și bucurii, despre tine și despre ceilalți. Despre lumea aceasta și ceea ce este dincolo de ea. Și mai Înveți niște lucruri: că te poți raporta la existență nu numai cunoscând-o, ci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Holban și Petru Caraman; își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul”. Urmează între 1941 și 1948 cursuri de teologie la București, Cluj, Sibiu și cursuri de medicină și muzică instrumentală la Cluj (1945-1946). Intră în monahism cu numele Bartolomeu și viețuiește o vreme la mănăstirea Antim din București. În 1958 e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
estetice, nu pe cele materiale (chiar luxul lui este estetic), cât și În sensul că, mare colecționar, colecționează femei frumoase și obiecte de artă”2. Odobescu e „un Rastignac devenit des Esseintes”; Îndrăgostit de frumusețea În sine, oripilat de vulgaritate, viețuind la antipozi, rebel și Însetat În același timp de clasicitate, el trăiește Într-o epocă „prea primitivă”. „Ce-l putea atrage la o burghezie incultă și achizitivă, În sensul propriu al cuvântului? Sau la o aristocrație extenuată și nici ea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
răul s-a instalat în lume"59. Starea primordială a omului a fost, deci, una de necunoaștere, de bine și echilibru datorat acestei necunoașteri, în care nu exista curiozitatea ca manifestare specifică. Este starea de puritate absolută în care omul viețuia alături de animale și nu avea deprinderi diferite legate de folosința lucrului sau uneltei. În această stare, omul percepe lumea într-o perfectă unitate, într-o nediferențiere funciară, nealterată de detalii sau accidente. Când conștiința omului a deosebit lucrurile, prin detaliile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dincolo de recunoașterea liberului arbitru, trebuie să ne recunoaștem dependența de natură și lumea înconjurătoare. Cercetările matematice 827 ale comportamentului uman din cursul secolului XX ne-au convins că suntem ființe predictibile, cu un comportament natural, profund integrat cosmosului în care viețuim. Există, din această perspectivă, un gen de devenire, de darwinism social și economic. Nu spunem lucruri noi. Matematica era considerată principiul "originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
apariția civilizațiilor, situându-le cu 1000 de ani mai devreme, adică în jurul anului 4000 î.Hr. Vezi Arnold J. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 68. Toynbee adaugă: Dacă am înțelege, prin istorie, întreaga perioadă de când viețuiește omul pe pământ, vom găsi că perioada în cursul căreia s-au născut civilizațiile, departe de a mai coincide cu durata vieții omului pe pământ, acoperă numai 2% din această durată, ceea ce înseamnă a 50-a parte din întreaga viață
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și jos) permit circulația apei și, odată cu ea, dezvoltarea vieții. ș...ț Prin fapta sa, acest animal se manifestă drept exponentul contradicției necesare, al ideii că fără diferențe (și, implicit, imperfecțiuni), că fără mișcare, luptă și transformare, nimic nu poate viețui” (M. Coman, 1992, p. 55). Miturile etiologicetc "Miturile etiologice" Această familie de mituri instituie un continuum Între cele cosmogonice și cele escatologice: creația nu se oprește la gestul inițial, ea continuă prin numeroase transformări, care explică cele mai diverse aspecte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]