897 matches
-
Sus 8. Moșteni 16. Trivalea-Moșteni 5. JUDECĂTORIA ZIMNICEA cu sediul în orașul Zimnicea ORAȘE 1. Zimnicea COMUNE 1. Bragadiru 7. Năsturelu 2. Bujoru 8. Piatra 3. Cervenia 9. Pietroșani 4. Conțești 10. Smîrdioasa 5. Frumoasa 11. Suhaia 6. Izvoarele 12. Viișoara JUDEȚUL TIMIȘ 1. JUDECĂTORIA DETA cu sediul în orașul Deta ORAȘE 1. Deta COMUNE 1. Banloc 7. Jebel 2. Ciacova 8. Liebling 3. Denta 9. Moravița 4. Gătaia 10. Tormac 5. Giera 11. Voiteg 6. Jamu Mare 2. JUDECĂTORIA FĂGET
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
ORAȘE 1. Murgeni COMUNE 1. Alexandru Vlahuță 13. Ivești 2. Banca 14. Mălușteni 3. Băcani 15. Perieni 4. Blăgești 16. Pogana 5. Bogdănești 17. Puiești 6. Bogdănița 18. Roșiești 7. Coroiești 19. Șuletea 8. Epureni 20. Tutova 9. Fălciu 21. Viișoara 10. Gherghești 22. Vinderei 11. Grivița 23. Voinești 12. Iana 24. Vutcani 25. Zorleni 2. JUDECĂTORIA HUȘI cu sediul în orașul Huși ORAȘE 1. Huși COMUNE 1. Arsura 9. Găgești 2. Berezeni 10. Hoceni 3. Boțești 11. Lunca Banului 4
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
anul 1925, localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât ""terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât ""terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică a devenit sediul plășii Câmpia Turzii (fosta plasă Turda), în cadrul județului Turda. În
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
29 decembrie 1930, plasa Câmpia Turzii cuprindea 19 comune: Boian, Călărași, Câmpia Turzii (sediul plasei), Ceanu Mare, Coc, Gligorești, Gura Arieșului, Iacobeni, Inoc, Luna, Lunca Mureșului, Luncani, Poiana (azi cartier al municipiului Turda), Războieni-Cetate, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Unirea, Urca, Viișoara. Județul Turda și - implicit - plasa Câmpia Turzii, au fost desființate odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. La data de 8 mai 1946 Câmpia Turzii a fost declarată comună de categoria I, la data de 1 august 1952 oraș, iar la data
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
(în , în , în , în ) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de locuitori, fiind al doilea oraș ca mărime din județ după Bârlad. Municipiul Vaslui este membru
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara. Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora). Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
unei așezări din latenul geto-dacic. S-au descoperit fragmentele ceramice de tradiție geto-dacică, care au culoare cărămizie, decorate cu brâu alb, lucrate de mână și o altă categorie de ceramică, de culoare cenușie, din pastă fină, lucrată la roată. La Viișoara de găsește o așezare din perioada geto-dacică, situată pe malul stâng al pârâului Văratic. Au putut fi observate fragmente de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede antice grecești, ale orașelor Dyrrhachium și Apollonia. Aceste
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Măgurele = 60 km. 3)D.N. 5 C, Zimnicea - Pietroșani - Giurgiu = 60 km. Drumuri județene, 1)D.J. 658 B, Furculești - Piatră = 15 km. 2)D.J. 506, Bujoru - Bragadiru - Alexandria = 50 km. Drumuri comunale, 1) D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A - Viișoara = 5 km. Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Ialomița, în total 275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
înmultesc. Pe alocuri lunca Prahovei se îngusteaza până la 150-200m, cum se întâmplă în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru și Tinosu, aceste sectoare alternând cu cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul și Viișoara formează pe stânga Prahovei o lunca comună"). Din zona Puchenii Moșneni panta se reduce și mai mult, iar Prahova începe să meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Ștefan cel Mare (în trecut, Bogdana și Borzești, în maghiară "Szárazpatak") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdana, Gutinaș, Negoiești, Rădeana, Ștefan cel Mare (reședința) și Viișoara. Comuna se află în sudul județului, pe malurile Trotușului, la sud-est de orașul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Borzești Bacău
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Jevreni a fost desființată, câteva sate ale ei (inclusiv cel de reședință) trecând la comuna Borzești, denumită acum "Ștefan cel Mare" (ca și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel Mare a fost subordonată direct județului Bacău. În anul 2005, satele Buciumi și Răcăuți s-au separat
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest a satului Viișoara, unde s-au descoperit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Târgu Trotuș este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Târgu Trotuș (reședința), Tuta și Viișoara. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Trotuș, în amonte de vărsarea în acesta a afluentului Caraclău, la est de orașul Târgu Ocna și la nord-vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
acesta a afluentului Caraclău, la est de orașul Târgu Ocna și la nord-vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, precum și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stațiile Trotuș și Viișoara. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târgu Trotuș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,14%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
paroh Dascălul Georgius La 31 decembrie 1993 erau la Târgu Trotuș 383 de familii catolice cu 1361 credincioși. La sfârșitul secolului al XIX-lea , comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Târgu Trotuș, Viișoara Pârâu Boghii și Băile-Slănic, având în total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
acolo, accesul în sat făcându-se pe un drum pietruit. Transportul în comun se face pe baza autobuzelor Transurb Vaslui pe traseul Gară-Centru-Gura Bustei-Viișoara, biletul fiind la prețul de 2 lei. Capătul rutei este în parcarea asfaltată a cabanei din Viișoara, unde autobuzul întoarce spre oraș. De la cabană oamenii sunt nevoiți să meargă pe jos aproximativ 2 km până în vârful dealului.
Bahnari, Vaslui () [Corola-website/Science/301858_a_303187]
-
Viișoara este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Viișoara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Viișoara este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Viișoara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,62%). Pentru 2,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,62%). Pentru 2,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,25%). Pentru 2,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Viișoara este amplasată în sudul țării, la 21 km vest de cea mai sudică localitate din România, orașul Zimnicea și aparține de județul Teleorman. Este o așezare tipică de câmpie ce se găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]